1,121 matches
-
bine ambiguitățile mișcării ecologiste contemporane, care e văzută prin ceea ce este reversibil: regresiune și protest, paseism și creativitate, eliberare și căutare a unei noi ordini. Pentru o dimensiune istorică mai largă, vezi articolul lui Jean Seguy, O sociologie a societăților visate. Monarhism și utopie, "Annales", martie-aprilie 1971, p. 328 sq. 47. Vezi teza lui Gaetano Manfredonia, Individualismul anarhist în Franța (teză la I.E.P., multig.) sub conducerea lui R. Girardet, Paris, 1984. Potrivit lui Gaetano Manfredonia, mișcarea saturniană va cunoaște, în cîțiva ani
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
dă descrierii: "Descrierea este o lume care deschide căi devenind o cale unică, pe care cineva merge sau urmează să meargă" (En lisant, en écrivant). Pentru a încheia, voi cita aici doar un caz de eterogenitate textuală densă: descrierea pământenilor visați de către Ylla K, mai bine spus o premoniție, pe care o putem găsi în introducerea Cronicilor marțiene de Ray Bradbury: (18) Ciudat, murmură ea. Foarte ciudat, visul meu. ٲDa? Se vedea însă că nu-și dorea decât un singur lucru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform și univoc de simboluri, înseamnă să redescoperi plasticitatea și profunzimea lumilor visate, care ne vindecă de istorie, fără să abolească în mod magic finitudinea ontologică, întotdeauna gata să iasă la suprafață (...) Distorsiunea dintre real și ideal este tocmai această gaură neagră în care imaginația nu poate decât să proiecteze experiența incontrolabilă a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Natură, din activitatea creatoare a lui Dumnezeu , el vine din dorința lui Dumnezeu de a oferi Omului un drum către Cunoaștere. ( Lectura 900 - 143 ) Visele sunt o manifestare a subconștientului. Orice situație personală, înainte de a deveni realitate, este mai întâi visată. ( Lectura 138- 16 ).“ Cunoscând mulțimea de informații dubioase sau f als e cu care venim în contact, mulți oameni ar putea spune că orice informație trebuie privită circumspect și că spusele sau scrisul cuiva, nu reprezintă în esență un argument
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
avem de făcut aici? Suntem aici pentru ,,fericirea pentru care m-am născut“ așa cum cred cei tineri? Este viața omului pe p ămâ nt, așa cum o știm cu toții, un scop în sine? Suntem aici pentru a găsi acea fericire mult visată așa cum cred unii, sau este numai o iluzie? Poate proba istoria omenirii faptul că scopul p ent ru care un om vine pe lume este să fie fericit? Evident că nu! Câți oameni care au trăit pe această planetă po
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de la noi. Trebuie pornit de la om și trebuie pornit de la situația reală din „teren “. Fiecare om, conștient sau inconștient, urmărește de-a lungul vieții un singur scop: să se simtă ine ș i s ă ajungă la acea fericire mult visată. Această tendință reprezintă motorul acțiunilor sale. Omul este creat cu dorințe pe care tinde să și le satisfacă. În același timp avem de trecut un test: trebuie să trecem prin această lume destul de murdară, la capătul căreia să încercăm să
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
întruniri, deși îmi plătesc anual cotizația. Nici nu mă pot retrage acum, când Nicolae Manolescu este la conducere, chiar dacă nu l-am mai întâlnit de câțiva ani... Totuși, ce mult se schimbă lumea, ce mult ne schimbăm noi! Solidaritatea intelectual-scriitoricească visată când nu era posibilă în fapt astăzi, când poate fi reală, nu ne mai interesează, pare a nu mai avea sens pentru noi. Tu spui că-ți displace lumea românească, Mircea Cărtărescu ar dori să se retragă în America, pentru că
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe alte temelii"), cu precizarea că în cuvintele Anei deslușim mai puțin căința pentru trădarea față de soț, cât regretul față de iubirea defunctă pentru amant și pentru tinerețea pe veci pierdută 119. Acesta e și motivul pentru care, în loc să aducă mult visata izbăvire, moartea soțului consfințește, dimpotrivă, sfârșitul jocului amoros întreținut de perversa dorință triunghiulară a femeii cu suflet scindat, incapabilă să iubească pe unul și același bărbat trup și suflet, cu mintea și cu inima deopotrivă. În absența soțului respectat pentru
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fi fost moartea angoasantă și întrebătoare, nu s-ar fi născut religia cum o cunoaștem astăzi. Iată moartea ca temă de meditație în toate compartimentele gîndirii: în teologie, filosofie, știință. Aici se cuprinde și tragedia omului. Întrucît a ales între visata stare paradisiacă și cădere, nu i-a rămas, ne învață profesorul de la Chicago, decît să-și explice cum a devenit „o ființă muritoare, sexuată și culturală”. Ca aspect terminologic, ar fi de dorit să adoptăm formularea amintită deja, „complexul mitologic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de trăiri, de incertitudine, dorință, curiozitate, mulțumire, exaltare, nesiguranță, frică, disperare sau rușine, putând ajunge chiar și la impulsul cel mai puțin firesc al realizării operei, care este dorința de a distruge, ca punct culminant al nemulțumirii față de reperul ideal visat 165. Acest impuls spiritual referitor la semnificațiile conceptului de inspirație își prezintă aplicabilitatea asupra domeniului artistic atât din perspectiva unei viziuni religioase (de aici și înțelesurile expresiei de inspirație divină), cât și din cea a unei viziuni laice, care tratează
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
mi-a mulțumit, și-a cerut iertare si a dispărut. Duminică noaptea, al șaptelea cap mia spus: „ai învins! Felicitări”! (toate celelalte se transformaseră în solzi). Mi-a dăruit un clopoțel fermecat și a plecat. De atunci, nu lam mai visat. Dialog cu luna Notă: Pe 19 martie, 2011, Luna se va afla la cea mai mică distanță față de Pământ din 1992 încoace, de numai 356.578 de km și se vor produce cutremure... (sursă internet) N-am închis un ochi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
e de-al nostru, că a preferat să iasă dintre noi, pentru că el era facut dintr-un alt aluat. Cu toții am trăit atunci spaima morții, dar mai ales am trăit spaimele acceptării lui și ale neacceptării noastre. Trupul său? Descatușarea visată, frậngerea harului matematic! Chipul său? Toate străvechile dureri și noile împăcări... Zările sale? Înlăturarea tuturor durerilor unei existențe tragice. Dacă pătimești mai mult decật alții de pe urma vieții - îmi ziceam eunu-i de mirare. Dar sufletele mari trebuie să îndure totuși mult
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Nu cântecul iernei cel aspru, nu arpa lui Eol în vânt, Ci lebăda cântecul morții, al morții cu chipul ei drag, iar lunca visează de doina voinicului celui pribeag: {EminescuOpIV 36} Astfel România, uitată-n Carpatul cel ars și bătrân, Visat-a de glasul tău dulce, de cîntu-ți de dorure plin. Cum lebăda știe că glasul ce iese din luciul adânc Sunt inimi de lebede stinse ce-n valuri eterne se plâng, Astfel România, ea știe că glasul tău dulce divin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
odată Sufletul meu dureros; De ai ști, palide înger, Cât de mult te iubesc eu, Câte nopți de-amor și rău Am veghiat sdrobit de plângeri, Scumpa mea, odorul meu! O, atunci mi-ai cere seama Ca să-ți spun cîte-am visat, M-ai fixa fără de teamă, Ai da-ncet neagra maramă De pe păru-ți blond, curat; {EminescuOpIV 52} Netezind cu mîna-ți albă Tâmpla ta - tu m-ai privi, Cu durere mi-ai zâmbi, Eu jucîndu-mă cu salba De pe sîni-ți, aș vorbi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și o golănie a conjuncturilor. Cât timp la masa de lucru se mai află un mare scriitor, putem fi ceva mai liniștiți. Trupul a optat pentru civilizație, sufletul înclină spre cultură. Întotdeauna cartea tipărită este o copie palidă a celei visate. Superlativul științei și al artei este revelația. Arta nu trebuie să fie neapărat ... sedativă. Pe artiști îi dezbină politica. Dar și cultura. Rezistă arta proiectată să tulbure. Grijile existențiale ne împuținează măduva creației. Capodoperele împing spiritul spre absolut. În poezie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în așa fel încât dezvoltarea economică, grija pentru rezolvarea problemelor sociale și grija pentru mediu să ducă la reconstrucția societății 286. Când liantul social este în criză 287, ar trebui să-i căutăm fundamentele în comunitățile reale, nu în comunități visate, închipuite 288. Ar trebui să încercăm să stăpânim cât putem schimbările produse de invazia economicului "ținând seama de greutatea structurilor, de trecutul lor, ca și de influența constrângerilor externe", pentru a putea da sens activităților, pentru a negocia o semnificație
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
gândire metafizică”, o gândire care trăiește cu accent de ultimă intensitate în zona „Transcendenței”, aceasta (Transcendența) „ocupă unloc primordial în intenționalitatea cognitivă a speculației”<footnote Ibidem. footnote>. „Con ceptul de Transcendență” este „proba supremă pentru măsurarea puterilor sufletului omenesc, paradisul visat al intenționalității spe culative”. „Transcendența reprezintă izvorul lumii (subl. n.), suportul permanent și destinul ei final”<footnote Ibidem, pp. 265-266 footnote>. „Problematica crucială” este Transcendența, adică problema existenței unui „dincolo” ce nu poate fi dovedit, de unde și limitarea kantiană (și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mai degrabă, antrenate într-o confruntare zadarnică, soldată invariabil cu eșecul penibil al omului. Ducând la extrem acest ridicol schimb de replici între forțe antagonice inegale, Caragiale imaginează situațiile cele mai improbabile, a căror ocurență, perfect posibilă, de altfel, chiar visată sau, dimpotrivă, nedorită și neanticipată, ca în cazul câștigului și apoi al ghinionului absolut la loterie, presupune reacții diverse, de la resemnarea dureroasă, ca în Precauție inutilă, Partea poetului, Fără noroc. Snoavă populară, la "boală", disperare, revoltă și nebunie, ca în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
obiecte de uz casnic etc.), într-o logică comercială a imaginii, care o înghite pe cea artistică și care aplatizează diferențele fără a crea unitate, sabotând proiectul de artă unitară și populară al inovatorilor deceniului al optulea (nu a ajuns visatul instrument de eliberare intelectuală, ci un simplu "adjuvant al culturii clasice", preferând să se lanseze în compartimentele inferioare ale altor câmpuri care se bucură de mai mare legitimare organizându-se expoziții, festivaluri, muzee cum este cel de la Angoulême în Franța
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
formată din viteji ai Măriei Sale Ștefan Vodă, se află o parte din familia ei, care, poate, o aștepta să revină pe meleagurile natale. Chemarea străbunilor a îndemnat-o să-și deschidă portița ferecată a inimii, îndemnând-o la călătoria îndelung visată. Așteptarea n-a fost de prisos, se simțea acasă, gustând, cu ochii amintirilor, vuietul pădurii, liniștea cimitirului ori dulceața merelor domnești din fața casei părintești. Și-a întâlnit rudele, i s-au dezvăluit taine, mistere ascunse ale sufletelor oamenilor. S-a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
briliantul moale al creierului. Exista o lume față de care splendoarea părului feminin era jeg și urdori; grădinile Orientului, gropi de gunoaie; incunabulele cu înluminiuri - cârpe putrede și țărână; florile, fluturii și norii înmiresmați - puroaie infecte. Noi eram iadul acelei lumi visate și tânjite de spiritul nostru, iar drumul prin iad, până-n adâncul iadului, era singurul accesibil nouă. Exista o simetrie ascunsă, care opunea viscerele de jos celor de sus, sexul - creierului, așa că trebuia să ajungem până la fundul fundului haznalei noastre ca să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
încă la o distanță uriașă de soare, când acesta, pe neașteptate, emise către mine un filament orbitor, un tentacul de flacără, care m-a înglobat și m-a absorbit în aurul pur, imaterial, din adânc. Eram, da, în Cartea atâta visată, eram Prințul-Spermie gata să-și îmbrățișeze Prințesa-Ovul în cerul pur al Celei-mai-frumoase-pouești-de-dragoste, în nunta totală, în adevărul ultim și orbitor. Lava dumnezeiască mi-a ars într-o clipă hainele și părul, pielea și zgârciurile, vinele și oasele, mațele și fecalele
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
venind dintr-o toamnă fabuloasă, neîntâlnită, tainică, cu belșugul acela ireal În brațe, belșug de flori, struguri, mere, rodii, cu fructele lumii umplându-i brațele, rostogolindu-se printre picioarele ei de sfântă Într-un chip niciodată văzut ci poate doar visat sau scris de mâna nefericită a vreunui izgonit pe nedrept de la banchetul vieții. „Mamă, am palton, mamă, am un palton de lână, adevărat, am un palton elegant, al cui o fi fost acest palton, mamă, acum este paltonul meu” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
un semn întunecat al unui destin ilegitim, care nu avea altă manieră de a se face simțit decât aceea de a se vârî la întâmplare printre lucrurile pe care le întâlneam. Ca și cum călătoria nu ar fi fost reală, ci alegorică, visată. Picioarele fetiței păreau neînsuflețite, chipul îi era ascuns acolo unde eu nu-l puteam vedea... Poate se temea de mine, de aceea mama ei mă șfichiuia cu privirea aceea lividă. Am încetat să mai privesc în jur, să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
întreține somnul lui Dumnezeu în speranța de a ne menține și pe noi, oamenii, în viață, în lumea visată de Supremul Visător. Omul, ca autor, are temporar șansa de a-l imita pe Dumnezeu, visându-și personajele, dar se vede visat el însuși de ele și devine în chip tragic conștient de propria inconsistență onirică. Se poate vedea, așadar, fie și numai din Niebla (cf. mai ales cap. XXI) cât de mult i-a fost îndatorat Jorge Luis Borges „bascului absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]