2,034 matches
-
și pungi sub ochi înainte de a se machia, la trezirea din somn. Noi nu greșim niciodată și nu sîntem niciodată umiliți. Nu ne împiedicăm pe stradă și nu ne pătăm costumul cu untură. Noi nu sîntem niciodată ridicoli. O spaimă viscerală ne-a interzis asta de mult. Și de ce am fi sinceri? Omenirea a înebunit căutînd adevărul. Ideile filozofilor țîșnesc ca ieșite din malaxoare. Adevărul? Am rîs cu bucuria aprobării citind constatarea unui logician că de la Descartes încoace filozofia se luptă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
spațiul dintre traverse) a fost să devin muzician. Acum este prea tîrziu pentru așa ceva, prin urmare mă voi sili să mă conving că visez neîntrerupt la literatură. De fapt, am vrut numai să scap din anonimat. Pentru că am o spaimă viscerală, paralizantă, de neant, de cimitirul de-acum, gardul i s-a Înălțat ca să nu mai poți fura dude și să vezi ce se petrece cu sucombații de sub ramurile-n floare, iar anonimatul nu-i altceva decît o moarte prematură. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
privire rotundă, te poți strica de rîs. Chiar dacă-ți vine să te spînzuri. De altfel, două acțiuni pe care le poți executa simultan. Cel mai bine-ar fi să le efectuezi Într-o altă țară, de pildă Germania. Dorința mea viscerală de ordine explică alegerea, o simți zbîrnîind Încă de la aeroport, ordinea, toate ceasurile arată aceeași oră, cotidianul carnivor mărunt, care te macină În țara lui Menumorut, este distrus, sfărîmat cu precizie, simți că te invadează liniștea și pădurile perfect tăiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ombilical de Miranda și refuza să mă lase să mă detașez sau să mă Îndepărtez de această sursă de sufocare. Mă suna Încontinuu și, ca Într-un soi de experiment eșuat de-al lui Pavlov, corpul meu Începuse să răspundă visceral la țârâitul telefonului. Țâr-țâr. Extrasistole cardiace. Țâr. Încleștare automată a pumnilor și Încordare a umerilor. Țââââââââr. O, de ce nu mă lasă o dată În pace, o, te rog, te rog, uită pur și simplu că trăiesc - sudoarea Îmi brobonește fruntea. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
provocarea românului. Sare în picioare și urlă roșu la față: Ciort tebea poberi fasist voniucii 116! Scuipă cu putere pe jos și în timp ce se îndreaptă către ieșire simte repulsie față de sine pentru că i se făcuse frică. În forma ei nudă, viscerală, așa cum o arată ochii unui animal dus la tăiere ce știe că nu are nici o șansă în fața cuțitului care-i caută jugulara. Deja vede disprețul din ochii camarazilor săi. Dar preferă rușinea morții, pe care niciodată nu o simțise mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Johnson, Karl Urban, Rosamund Pike Doom, cunoscutul joc video care a extaziat o generație întreagă, sare de pe ecranul computerului pe marele ecran ca o aventură/acțiune horror SF terifiantă. Publicul călătorește într-un viitor întunecos și stânjenitor, cu toate elementele viscerale și horror care au făcut din jocul Doom un fenomen global. Povestea pleacă de la un apel disperat de ajutor, venit de pe stația de cercetare Olduvai, aflată pe planeta Marte. O echipă specială de intervenții sosește pentru o anchetă: ceva cu
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
a resemnat atât de ușor? Atât de puțin a iubit-o?!... Și a lansat mesajul: Plec la Sinaia! Astfel se confirma vechea mea teorie despre Căprioara că numai sufletele terne sânt atrase de o viață violentă, desigur o atracție instinctivă, viscerală, nu s-o provoace direct, ca Matilda, ci s-o îndure de la altul, cu groază reală, sinceră, cu oroare. Da, dar groaza aceea reală și sinceră, oroarea aceea, colorează violent și fascinant o lumea prea cenușie și monotonă. Suzy semăna
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
insultată și stoarsă de gașca voastră de incompetenți și acum vreți să mă-ntorc acolo? Nici pomeneală! Vocea-i tremura și Gorman se înșeală asupra cauzelor acestei reacții. Pentru el aceasta era pricinuită de furie și nu de o spaimă viscerală. Ripley era terorizată și încerca să-și ascundă sentimentele în spatele indignării. Burke trebuia să știe ce se petrecea cu ea, dar insistă. N-avea încotro. ― Ascultă, începu el pe un ton pe care și-l dorea conciliant. Nu știu ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
poate fi suportată de către subiect. Cercetarea sensibilității se efectuează și prin metoda energiei radiante. Razele unei surse luminoase vii sunt focalizate, prin lentile, într-un anumit punct al suprafeței cutanate, intensitatea stimulului fiind indicată de un termocuplu. Senzația de durere viscerală provine de la unul din organele interne, pragurile de sensibilitate dureroasă diferă de la un țesut la altul. În raport cu distribuirea receptorilor algici putem deosebi: 1. Durerea superficială; 2. Durerea somatică profundă (periost, mușchi, țesut conjunctiv); 3. Durerea viscerală. Factorii care pot provoca
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
termocuplu. Senzația de durere viscerală provine de la unul din organele interne, pragurile de sensibilitate dureroasă diferă de la un țesut la altul. În raport cu distribuirea receptorilor algici putem deosebi: 1. Durerea superficială; 2. Durerea somatică profundă (periost, mușchi, țesut conjunctiv); 3. Durerea viscerală. Factorii care pot provoca durerea sunt: * moxe mecanice * noxe chimice * noxe prin ischemie * noxe inflamatoare Durerea este însoțită de următoarele fenomene: * creșterea sensibilității în teritoriul cutanat corespunzător (hiperestezie, hiperalgezie); * reflexe vegetative modificate: sudorație, reflex pilomotor, modificări vasomotorii; * reflexe somatice: creșterea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
următoarea: stimul-percepția stimulului-emoția-expresia emoțională. W. James, creatorul psihofiziologiei din S.U.A., ră stoarnă ordinea firească prezentată mai sus și propune următoarea ordine: stimul-percepția stimulului-expresie emoțională-emoție. În limbaj fiziologic am avea: stimul-percepție stimul-excitația reflexă a organelor interne și a musculaturii striate-percepția excitațiilor viscerale și somatice fiind emoția. Rezultă că sursa emoțiilor o constituie excitațiile, semnalele provenite de la viscere, de la mușchi, reflectate în creier ca senzație. Primar este elementul vegetativ, iar secundar este emoția. Emoția are numai funcția de a dubla pe planul conștiinței
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Lange de feed-back-ul vascular. Această teorie a fost infirmată, deoarece făcând o injecție cu adrenalină unei persoane apar modificări caracteristice unui șoc emoțional: accelerarea pulsului, accelerarea respirației, înroșire, dar subiectul nu simte încă o emoție. Datele fiziologice arată că modificările viscerale au o apariție și o evoluție destul de lentă pentru a putea fi considerate sursă de emoții. Tot pentru infirmarea acestei teorii au fost studiați bolnavii de Parkinson, care își pierd expresia emoțională dar își păstrează viața emoțională nealterată. În această
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI (1952). Acestea din urmă, cuprinzând instrucțiunile după care trebuie predată istoria în școli, inaugurează în tradiția învățământului românesc o explicită "pedagogie a urii". În repetate rânduri, dăscălimea este instruită spre a suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" precizează programa "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mici. Sângerările prelungite (markerul clinic al bolii) sunt variate, dar cele mai caracteristice sunt sângerările articulare, care de fapt și semnează prognosticul tardiv al bolii, prin disabilitățile motorii pe care le generează În timp. Se adaugă sângerările subcutanate, musculare și viscerale, a căror frecvență este variabilă, În funcție de vârstă, tip de activitate și gradul de discernământ al bolnavului. Sângerările articulare și disabilitățile secundare artrozelor hemofilice (În fapt o transformare colagenică și cartilaginoasă a sinovialei articulației În cauză) sunt markerii tardivi ai bolii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
1-2; Nicolae Bârna, Însemnări despre doi poeți, VR, 2003, 3-4; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine (IV), CL, 2003, 4; Bogdan-Alexandru Stănescu, Adio, Dumnezeul meu, LCF, 2003, 27; Octavian Soviany, Cancerul rușinos al memoriei , LCF, 2003, 31; Marin Mincu, O autolivrare viscerală, „Ziua literară”, 2003, 63; Marius Ianuș, Cine a inventat „fracturismul” și ce este el, ALA, 2003, 670; Daniel Cristea-Enache, Poezia-jurnal, ALA, 2003, 677; Mihai Iovănel, Suferință erotică și erotizantă..., ALA, 2003, 680. N. Br.
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
El nu este numai al florii ci, în egală măsură, al frunzelor, al frunzelor ascuțite (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Pentru noi, cei care am fost marcați de experiența din spatele Cortinei de Fier, anticomunismul (nu atât ca ideologie sau reacție viscerală, ci ca simplu reflex axiologic) nu numai că este parte intrinsecă a identității noastre politice, dar, mai mult, este definitoriu pentru un întreg mod de a ne raporta la lume (22) Eroarea i s-a părut dublă: nu numai că
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
au apărut nu doar interogații și îngrijorări, ci și consecințe în zona politicului. Se pune întrebarea: care să fie miza esențială a acestei înfruntări care capătă proporții epice? Interese economico-financiare? Acestea au existat întotdeauna, cel puțin la aceeași intensitate. Încrâncenări viscerale? Nici acestea nu au lipsit în timp, iar faptul că își au rădăcinile în zona instinctuală le face să nu diminueze în timp. Dorința de a lega fire translucide de membrele politicienilor astfel încât actul politic să fie foarte prietenos? Nimic
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
șialesese TEROAREA A: o urați? B: n-o uram. O detestam. o disprețuiam. A: dar mă mir. un om superior pe dumneavoastră ar fi trebuit să v-amuze să priviți totul ca pe-un spectacol caragelian și nu să suferiți visceral. ... Înregistrarea nr. 5 Aceasta este o reproducere din memorie, cu maximă acuratețe, a unui dialog care s-a purtat, În timpul unui zbor de instrucție la Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor din Aviația Militară (CPPCAM) de la Bacău, Între doi piloți
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
grijă să nu asociem medicamente care declanșează efecte toxice asemănătoare cum ar fi: SM + KM, sau ETM + PAS. Tratamentul chirurgical al tuberculozei variază în funcție de localizarea leziunii, cel mai adesea el constituind un tratament adjuvant. Excepție fac anumite forme de tuberculoză viscerală în care chirurgia tentează radicalitatea. Tratamentul chirurgical al abcesului rece dacă acesta este nefistulizat, limitat de exemplu la un ganglion, el va putea fi excizat în totalitate, în țesut sănătos, plaga operatorie suturându-se per primam. Dacă abcesul este fistulizat
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
abcesului: SM, HIN sau PAS. În abcesele voluminoase care nu răspund la tratamentul conservator sau sunt pe punctul de a se suprainfecta, se recomandă drenajul chirurgical larg, chiuretajul peretelui abcesului rece și aplicarea de tuberculostatice și/sau antiseptice. În tuberculoza viscerală chirurgia se practică în situațiile în care tuberculostaticele utilizate nu pot pătrunde sau nu pot atinge concentrații terapeutice în focarul bacilar datorită sclerozei perilezionale. În aceste situații, focarul bacilar va constitui o sursă de contaminare a întregului organism, singura resursă
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
pot atinge concentrații terapeutice în focarul bacilar datorită sclerozei perilezionale. În aceste situații, focarul bacilar va constitui o sursă de contaminare a întregului organism, singura resursă terapeutică fiind ablația operatorie. Chirurgia este utilizată în tratamentul sechelelor tardive post-terapeutice ale tuberculozei viscerale, de exemplu în tratamentul stenozelor intestinale. În tuberculoza osteo-articulară, atitudinea chirurgicală variază în funcție de stadiul evolutiv al bolii. Astfel, în formele incipiente, asociat tratamentului medical specific, se va practica și imobilizarea externă în aparat gipsat. În formele evoluate, cu distrugeri osoase
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
caracteristic din starea proaspătă. Acest spiril este dificil, dacă nu imposibil, de 152 cultivat pe medii de cultură astfel că, în laboratoare, sușele de treponeme sunt întreținute prin inoculare la animale sensibile. La om, treponema se găsește în toate leziunile viscerale în concentrație variabilă. Ea abundă în șancrul de inoculare, în adenopatia satelită acestuia, în leziunile mucoase secundare și în viscerele foetusului cu sifilis ereditar. La nivelul leziunilor terțiare, a gomelor, concentrația este destul de redusă cu excepția leziunilor corticale, meningeale, precum și în
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Actinomicoza reprezintă o boală locală cu tendință extensivă în care modul de propagare se realizează prin extensie directă. Propagarea agentului patogen nu se face pe cale limfatică, dar există posibilitatea propagării pe cale sanguină, realizându-se o pioemie cu abcese metastatice. Localizările viscerale se însoțesc de o reacție conjunctivă intensă care va da naștere la tumori voluminoase; localizarea osoasă va da naștere la osteomielită. La om, cele mai frecvente localizări sunt: cervicofacială, toraco-pulmonară și intestinală. Tratament: Este același ca pentru sporotrichoză doar că
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
localizări sunt: cervicofacială, toraco-pulmonară și intestinală. Tratament: Este același ca pentru sporotrichoză doar că la terapia cu iod, sulfamide și antibiotice se mai poate asocia radioterapia în doză antiinflamatorie. Chirurgia poate să excizeze focarele limitate sau unele forme cu localizare viscerală, prin gesturi minore ca: incizii, chiuretaje, debridări, în asociere cu tratamentul medical. 7.4.2.2. Maduromicoza (piciorul de madura): Etiologie: Este o afecțiune frecventă în țările tropicale sau în regiunile unde încălțămintea este rar folosită. Inocularea se face la
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
asociate cu diferite alte medicații menite să îmbunătățească calitatea vieții chiar dacă nu influiențează supraviețuirea. Aceste terapii se vor adresa diferitelor simptome ale bolii neinfluiențate de terapia de bază și în special durerii, combaterii efectelor secundare ale tratamentului, corectării unor disfuncții viscerale, metabolice, nutriționale și susținerii lor și, nu în ultimul rând, acuzelor psihice.
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]