13,667 matches
-
nu are niciun interes să îmbunătățească pământul (și chiar dacă ar dori, de cele mai multe ori nu posedă capitalul necesar în acest sens). „Interesul ideal al arendașului este să stoarcă până la ultimul pic rodnicia pământului și puterea de viață a țăranului și vitelor lui, astfel ca la plecare să lase moșia stearpă și satul fără vite.” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 101) O altă parte a suprafețelor ce alcătuiesc marea proprietate este arendată țăranilor - care evident că nu au la rândul lor nici interesul și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ori nu posedă capitalul necesar în acest sens). „Interesul ideal al arendașului este să stoarcă până la ultimul pic rodnicia pământului și puterea de viață a țăranului și vitelor lui, astfel ca la plecare să lase moșia stearpă și satul fără vite.” (Dobrogeanu-Gherea, 1977, p. 101) O altă parte a suprafețelor ce alcătuiesc marea proprietate este arendată țăranilor - care evident că nu au la rândul lor nici interesul și nici capitalul necesar pentru a realiza îmbunătățiri. Iar restul, cultivat chiar de marii
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
cursurile acestor clase se țineau de obicei seara - o dată pe săptămâna de la 1 octombrie la 1 mai. Cursurile erau conduse de învățătorul de la clasele I-VI. Scopul acestor clase complementare era însușirea unor cunoștințe cu aplicații practice( agricultură, horticultura, creșterea vitelor.) În 1893 prin legea din 19 mai, școlile primare au fost reorganizate, instrucția obligatorie s-a diferențiat în 3 categorii: școli de cătun; școli primare inferioare cu durata de 4 ani și școli primare superioare cu durata de 5ani. Această
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
să existe o perioadă de pauză în care copacii să se poată reface. Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au voie să facă stricăciuni copacilor cu pricină la hrana vitelor, ei sunt obligați să taie mlădiță și nu crengi sau copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p. 241). În cazul pădurilor, diferențierea între regulile formale și cele informale a avut efecte majore asupra modului de exploatare și menținere a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor. Caracterul colectiv al izlazului este dat de faptul că activitatea de creștere a animalelor este o activitate colectivă. Creșterea oilor presupune
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economică diferită în funcție de durata medie de exploatare face ca odată cu creșterea capacităților tehnice și mărirea cantității de terenuri care pot fi exploatate pe termen lung să apară acaparatorii locali. Acțiunea acaparatorilor locali devine abuzivă în momentul în care numărul de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cantității de terenuri care pot fi exploatate pe termen lung să apară acaparatorii locali. Acțiunea acaparatorilor locali devine abuzivă în momentul în care numărul de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dezvoltat propriile reguli. Regulile de exploatare identificate presupun fie limitări ale drepturilor de exploatare (un anumit număr de animale), fie exploatarea resursei cu acordul prealabil al comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de exploatare (un anumit număr de animale), fie exploatarea resursei cu acordul prealabil al comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot fi considerate ca parte a proprietății
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apariția pășunilor artificiale „în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamăna iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale consta în aceea că, după mutarea vitelor din locul în care fuseseră ținute, terenul se transforma în teren agricol. Avantajul acestei transformări constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
agricole în țarini: terenurile cu valoare economică ridicată sunt scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă la care erau obligați să participe toți membrii comunității. Pentru cei care nu cooperau exista o măsură coercitivă - regulă de pedepsire - biciuirea cu nuiaua (Stahl, 1998). Modul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
propriu. Depășirea cantității permise era considerată exploatare în scopul obținerii de venit și era interzisă sau, în unele sate, permisă contra unei despăgubiri (Stahl, 1998, vol. II, p. 184). Plafonarea dreptului de a folosi izlazul constă în limitarea numărului de vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
p. 184). Plafonarea dreptului de a folosi izlazul constă în limitarea numărului de vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998, vol. II, pp. 188-189). În ceea ce privește exploatarea pădurilor, s-a încercat plafonarea drepturilor de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998, vol. II, pp. 188-189). În ceea ce privește exploatarea pădurilor, s-a încercat plafonarea drepturilor de folosire a unor tehnologii evoluate. O regulă de cuprindere apărută în contextul intenției de plafonare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
atribuită de Stahl satelor arhaice este restrânsă la egalitatea economică privită dintr-o perspectivă modernă . Adică, nu existau diferențe de proprietate semnificative, luând o măsură economică modernă; totuși, trebuie să fi existat diferențe în posesiuni ca, spre exemplu, numărul de vite sau alte animale ori unelte. Aceste diferențe ar putea părea egalitare dintr-o perspectivă modernă, dar, în circumstanțele respective, puteau reprezenta chiar diferența dintre viață și moarte. Alte diferențe, spre exemplu, puterea de muncă personală și numărul membrilor capabili de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
topoare, spatulă, vârfuri, săpăligi, împungătoare, greutăți pentru plase și pentru războiul de Țesut, lustruitoare, un mare număr de idoli și altare de cult din lut. Obiectele descoperite dovedesc că locuitorii de aici au avut ca ocupații de bază agricultura, creșterea vitelor, pescuitul și olăritul. Perioada de trecere de la neolitic la epoca metalelor (circa 2500- 1700 î.e.n.) aparține așanumitei epoci a aramei care este reprezentată de purtătorii culturii Coțofeni. Au fost descoperite urme de viețuire a unor astfel de locuitori și la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
aceasta nouă strălucește ca traiectoria unui bolovan picat din cer... Practica vorbirii! E o minune. O adevărată minune lexicală. Și sunt vreo trei sute de ani de atunci... Lansarea surprinzătoare a câte unui astfel de cuvânt fundamental, printre greoaiele "îndemnuri pentru vite" curente, se întâmplă să depindă de câte un singur ins, ciudat, singuratic, urâcios, ce se dovedește a fi un scriitor puternic, departe văzător. Limba o facem, noi, cei de rând. Harnașamentul ei însă este, fiind durabil și director, îl fac
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
bătute la mașină sau tipărite la imprimanta calculatorului. Rudele primordiale ale manuscriselor contemporane erau mult mai umile: inscripții gravate în piatră, bucăți de lemn, tăblițe de lut, suluri de papirus (din tulpina plantei) și apoi cele de pergament (piele de vită, capră, oaie sau cerb). Și astăzi, Sefer Tora, adică Pentateuhul folosit pentru lecturile publice din singogă este păstrat sub forma sulurilor de pergament. Dar cum dezvantajul sulurilor este că nu pot fi scrise decît pe o singură parte și că
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
personaje perfect actuale: un informator și un călău. De ei a depins viața celui mai iluminat intelectual al nostru din secolul XVII. Pe turnător îl chema Tifescu. Era ori un mâncău, ori lumea îl văzuse într-o zi frigând o vită. Blândă și dulce-i vorbirea în Moldova. Dar să te ferească sfântul să-ți puie ea o poreclă. Frige-vacă! Nici lui Rabelais nu i-a dat în minte una ca asta. Totul s-a tras de la o nuntă ce avusese
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
cu o coloană oficială care să-i scutească să-și piardă mințile la ieșirea din București spre Otopeni, și invers, probabil că ar găsi niscaiva soluții rapide de deblocare a traficului infernal, astfel încît șoferii să nu se simtă niște vite. Dacă nu ar apela la funcții și relații și ar ajunge într-un spital ca orice om normal, fără fițe, sfori sau bani, și ar vedea, simți, trăi coșmarul medicilor și al pacienților, probabil s-ar da cu capul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
Ceea ce neîntrecutul iscoditor praghez al neantului nu reușise! Regină-sclavă, semenă a Dalilei, dar și bărbat, pe alocuri, om însă întotdeauna, tânjește a-și lua zborul: "Am reușit numai în vis/ Să smulg chiar rime din abis/ Și cerul lins de vite./ Am învățat să dorm întâi/ E mare lucru. O, rămâi/ Nici somn, nici pat, nici căpătâi/ Visărilor târâți". încă mai poetic, visul în vis cheamă prezența îngerului: Era un vis în vis, discret/ El sta pe umărul meu drept/ Eu
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
viețuire, va putea capătă de la autoritatea judecătorească a se scoate la vînzare: a) câtimea fructelor cîte trebuie pentru hrană lui și a familiei lui în timp de o lună; ... b) câtimea nutrețului trebuincios pe timp de o lună pentru hrană vitelor ce nu se pot urmări, potrivit art. 407; ... c) semințele trebuincioase pentru semănătura. ... Secțiunea a ÎI - a Urmărirea veniturilor unui bun nemișcător Art. 473. Acela care vă voi să urmărească veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
Crișan Andreescu Rusia răspunde sancțiunilor impuse de Occident printr-o "interdicție totală" pentru majoritatea produselor alimentare provenind din țările europene și din Statele Unite, a anunțat joi premierul rus Dmitri Medvedev. Această interdicție se referă la vită, porc, pasăre, pește, brânză, lapte, legume și fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.
Rusia impune interdicţie totală la produsele alimentare din Europa şi SUA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82156_a_83481]