1,128 matches
-
Ulterior Abbas i-a înfrînt în multe lupte pe turci care vroiau să recîștige teritoriile pierdute.Mai mult decît atît printre funcționarii de stat erau acei care vroiau să încheie un armistițiu cu Iranul.Pe acești funcționari îi conducea Marele Vizir Gyumyuldzhineli Nasuh-Pașa.În 1612 turcii au recunoscut cuceririle lui Abbas I. Înainte de ratificarea acordului,doi prinți georgieni i-au cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
doi prinți georgieni i-au cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În 1614 a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după care Mehmed Pașa a fost demis. În timpul războiului cu Austria,Ahmed I a condus personal oastea
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În 1614 a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după care Mehmed Pașa a fost demis. În timpul războiului cu Austria,Ahmed I a condus personal oastea otomană în campania din anul 1605,care s-a
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
Porto-Levante,care i-a impus pe turci să negocieze cu Habsburgii.Pe 11 noiembrie 1606,a fost semnat armistițiul de la Zhitvatorok,potrivit căruia turcii refuză să ceară tribut anual de la Austria și recunoaște titlul imperial al Austriei. Unul dintre Marii Viziri ai Imperiului Otoman la începutul domniei lui Ahmed I era Derviș Mehmed-Pașa.El s-a născut în Bosnia și avea funcția de îngrijitor al tînărului Ahmed.În 1603,cînd Ahmed a devenit sultan,Derviș a devenit gardian al camerelor sultanului
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
curînd,se stîrnește un conflict între Sokolluzade Mehmed-Pașa și Derviș-Pașa în urma căruia Mehmed-Pașa a fost trimis să înăbușe Revolta Jalal.Șeyhülislam Sunullah Efendi a fost demis din funcție din cauza că el încerca să-i arate sultanului adevăratul scop al Marelui Vizir,dar el totuși rămîne în Istanbul.Însă toate deciziile luate de către Derviș-Pașa a dus la nemulțumirea poporului și ura lui Ahmed I. Încercarea de a lua impozite de la țărani din cauza balconurilor caselor a înrăutățit situația și mai tare.Moartea Vizirului
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
Vizir,dar el totuși rămîne în Istanbul.Însă toate deciziile luate de către Derviș-Pașa a dus la nemulțumirea poporului și ura lui Ahmed I. Încercarea de a lua impozite de la țărani din cauza balconurilor caselor a înrăutățit situația și mai tare.Moartea Vizirului a fost datorată multor datorii pe care el le-a încercat să le dea pe spinarea unui cumpărător evreiesc.Pînă la urmă Ahmed I află că Derviș-Pașa vrea să-l „ucidă”.Pe 11 decembrie 1606 la Consiliul Divanului,Derviș-Pașa a
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
se concretizează în obținerea de către Bocskay a actului (berat) de numire ca principe al Transilvaniei și rege al pașalâcului turcesc, Ungaria. „Numirea lui Ștefan Bocskay ca rege al Ungariei, importanța și fastul încoronării sale, la care a fost prezent marele vizir turc, reprezintă aspectul particular și limita superioară a sprijinului politic otoman. Totodată, prezența marelui vizir la încoronare sublinia faptul că, spre deosebire de încoronarea lui János Zápolya (1529), considerată ca un fapt divers pentru un imperiu în ascensiune, noului eveniment i se
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
și rege al pașalâcului turcesc, Ungaria. „Numirea lui Ștefan Bocskay ca rege al Ungariei, importanța și fastul încoronării sale, la care a fost prezent marele vizir turc, reprezintă aspectul particular și limita superioară a sprijinului politic otoman. Totodată, prezența marelui vizir la încoronare sublinia faptul că, spre deosebire de încoronarea lui János Zápolya (1529), considerată ca un fapt divers pentru un imperiu în ascensiune, noului eveniment i se acordă (de către turci) o importanță deosebită.”" „"În Transilvania situația fu atât de instabilă, iar Ungaria
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
Cantacuzino a întârziat cât mai mult construcția celor două poduri, facilitând totodată distrugerea lucrărilor de către „dușmani”. În ziua bătăliei decisive de pe dealul Kahlenberg (12 septembrie 1683) între armatele regelui Ioan III Sobieski al Poloniei și forțele turcești conduse de marele vizir Kara Mustafa Pașa, românii au privit desfășurarea evenimentelor cu pasivitate din tabăra lor. Acțiunile domnitorului muntean au contribuit într-o mare măsură la depresurarea Vienei, permițând creștinilor să cunoască dinainte intențiile turcilor și oferindu-le răgazul pentru a-și regrupa
Participarea românilor la asediul Vienei (1683) () [Corola-website/Science/309154_a_310483]
-
localitățile Beylegan și Ciola, care sunt consemnate în perioda veche, apar în zilele noastre sub aceeași denumire) și Dıș Oğuz, adică Câmpii-Dealuri, formată prin unirea teritoriilor de la graniță. În fruntea lui Kalın Oğuz [Kalîn Ouz] stă Bayındır [Bayîndîr] Han, padișahul. Vizirul său este Kazılık Koca [Kazîlîk Kogea], tatăl lui Yiğenek [Yienek], unul dintre personajele principale. În fruntea lui İç Oğuz [Ici Ouz] este Salur Kazan, conducătorul oștirii. Dıș Oğuz [Dîș Ouz] este condus de Uruz Koca (Uruz Kogea), unchiul lui Salur
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
la sultanat, pe care se putea simți tentat să-l elibereze. Jocul acesta se mai jucase și înainte. Tatăl lui Constantin, Manuel al II-lea, îl jucase cu succes schimbător. Dar era primejdios. Mesajul a fost primit la Brusa de vizirul lui Mehmed, Halil pașa, un om adesea înclinat să potolească beligeranța stăpânului său. El le-a comunicat bizantinilor că pot face ce vor dar că faptele lor vor avea efecte ce vor fi pedepsite de turci. Răspunsul sultanului la cererile
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
nu exista o regulă obligatorie de numire a șeyhülislamului, însă, după o lege întocmită de Ebu’s-Suud Efendi, acesta a devenit o instituție în ierarhia otomană. În legislația lui Mahomed Cuceritorul, șeyhülislamul și învățătorii padișahului erau mai sus ierarhic decât vizirii. Conform acestei legislații, șeyhülislamul era șeful ulemalelor (învățaților-religioși), la mijlocul secolului al XVI-lea fiind considerat și șeful savanților. În secolul al XVI-lea, venirea în funcție a unor alimi (învățați musulmani) puternici ca Zenbilli Ali Cemâlî Efendi, İbn-i Kemal Pașazâde
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
210; la Turtucaia, 630; la Turnu, Batin și Novograd, 384; la Sistov, 410; la Nicopole și Ghighen, 1,138; la Rahova, 1,460. La aflarea veștilor despre devastare, Mehmed — care atunci asedia o fortăreață în Corint — și-a trimis marele vizir, Mahmud, cu o armată de 18.000 de oameni, să distrugă portul Brăila. Țepeș s-a întors și a învins armata otomană, și conform detaliilor din cronica din Lezze (Italia), doar 8.000 de turci au scăpat cu viață. Campania
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
aprilie sau 17 mai 1462, sultanul a pornit cu armata sa de la Constantinopol cu obiectivul de a cuceri Valahia și a adăuga un nou teritoriu la imperiul său. Sultanul însuși a menționat, într-o scrisoare adresată unuia din marii săi viziri, că avea 150.000 de oameni cu el. Istoricul grec Chalcondyles a scris referitor la armata lui Mehmed că era "cea mai mare forță numerică turcească adunată de la cucerirea Constantinopolului încoace." El estimează totalul acesteia la circa 250.000, pe când
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
cu a doua armată, că nu a fost suficient de îndrăzneț să cauzeze devastarea așteptată în tabăra otomană. Vlad însuși a dorit să atace cortul sultanului, după ce a distrus cavaleria Anatoliană, dar l-a confundat cu cortul celor doi mari viziri, Ishak Pașa și Mahmud Pașa. Ienicerii sub comanda lui Mihaloğlu Ali Bey, i-au urmărit pe valahi, reușind să ucidă între 1.000 - 2.000 din ei. Pierderile totale s-au situat la circa 5.000 de partea valahilor și
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
păstrat tradițiile mongole și limba. Stăpânul suprem al Hoardei era hanul, ales de kurultai (sau "kuriltai"), dintre urmașii lui Bătu Han. Prim-ministrul era tot de etnie mongola, fiind numit "prințul prinților", ori "beqler-beq" (sau begler beg). Miniștrii săi erau vizirii. Guvernatorii locali, baskakii, erau responsabili pentru strângerea dărilor și păstrarea ordinii. Nu se făcea deosebire între administrațiile civilă și militară. Hoarda s-a transformat treptat dintr-o societate nomada într-una sedentara, Saraiul devenind una dintre cele mai prospere și
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
Hoardei în 1395, anihilându-i forță militară, distrugându-i capitala, jefuindu-i orașele comerciale din Crimeea și deportând meseriașii luați prizonieri în propria capitala, Samarkand. În primele decenii ale secolului al XV-lea, puterea a fost preluată de Edigu, un vizir care l-a învins pe marele duce al Lituaniei, Vitold, în bătălia de pe râul Vorskla și a proclamat Hoarda Nogai ca fiind posesia să. În anii 1440, Hoarda a fost răvășita de un nou război civil. De această dată, hoarda
Hoarda de Aur () [Corola-website/Science/305022_a_306351]
-
opt ani și patru luni, timp pe care Ion Ionescu de la Brad l-a consacrat preocupărilor științifice, îndeplinind și unele funcții ca: expert și consilier imperial, director al Școlii de agricultură de la San-Stefano, administrator al domeniilor din Tesalia ale marelui vizir, unde a înființat o școală profesională de agricultură și trei ferme model mici pentru țăranii greci etc. În 1855 s-a căsătorit cu o fată a cărei mamă era grecoaică, iar tatăl era neamț din Stuttgart. Întreprinzând călătorii de studiu
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
ca negustori. Comerțul georgian a fost în mare parte practicat de armeni. În secolul al XI-lea s-a consolidat sistemul feudalist în Georgia. Țăranii erau de obicei legați de glie, aparținând coroanei, bisericii sau nobililor. Țara era administrată de viziri și guvernatori regionali ("eristavis"), ale căror funcții erau de regulă ereditare. Economia georgiană a înflorit în secolul al XII-lea și la începutul secolului al XIII-lea, când țara devenise cea mai mare putere din Transcaucazia. Atunci s-a dezvoltat
Economia Georgiei () [Corola-website/Science/306190_a_307519]
-
imperiu se micșorase semnificativ de la sosirea selgiucizilor; Alexius I i-a sfătuit pe cruciați să se alieze cu aceștia împotriva dușmanului selgiucid comun. Fatimizii, conduși în acea perioadă de califul al-Musta'li (deși puterea se afla de fapt în mâinile vizirului al-Afdal Shahanshah), pierduseră Ierusalimul în fața selgiucizilor în 1076, însă îl recuceriseră de la ortoqizi în 1098, când cruciații erau pe drum. La început, ei nu i-au considerat pe cruciați o amenințare, presupunând că erau trimiși de către bizantini, și că se
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
a poruncit țarului bulgar Șișman și lui „Ivanco, fiul lui Dobrotici” să îi trimită trupe în ajutor, ca vasali. Nici unul dintre cei doi nu a respectat acest ordin drept pentru care, un an mai târziu, sultanul i-a poruncit Marelui Vizir Çandarli Ali Pasha să efectueze o expediție de pedepsire a răzvrătiților. După ce vizirul reușește să despartă armatele lui Șișman și ale lui Ivanco, se îndreaptă împotriva celui din urmă, refugiat în cetatea Varna. Deși beneficiază de indicațiile a doi trădători
Ivanco al Dobrogei () [Corola-website/Science/306362_a_307691]
-
trimită trupe în ajutor, ca vasali. Nici unul dintre cei doi nu a respectat acest ordin drept pentru care, un an mai târziu, sultanul i-a poruncit Marelui Vizir Çandarli Ali Pasha să efectueze o expediție de pedepsire a răzvrătiților. După ce vizirul reușește să despartă armatele lui Șișman și ale lui Ivanco, se îndreaptă împotriva celui din urmă, refugiat în cetatea Varna. Deși beneficiază de indicațiile a doi trădători creștini din cetate, turcii nu reușesc asaltul asupra acesteia. Drept urmare, își schimbă obiectivul
Ivanco al Dobrogei () [Corola-website/Science/306362_a_307691]
-
trimisul său Ali Pasha dorește să preia cetatea constată că Șișman refuză acest lucru. Silistra va fi cucerită de către turci pe calea armelor, după care vor cădea Veliko Târnovo și Sviștovul. Cronicarul Leunclavius relatează că "„după ce a fost luat Șiștovul, vizirul a pornit mai departe cu oastea sa împotriva acelor cetăți și castele, pe care mai înainte valahii transalpini le ocupaseră trecând Dunărea în Bulgaria" (este menționată, printre altele, și Hârșova). "Fără greutate le-a luat pe toate, iar garnizoanele au
Ivanco al Dobrogei () [Corola-website/Science/306362_a_307691]
-
nicăieri și nici nu se știe care a fost soarta lui. Se presupune fie că a murit în luptă, fie că a fost luat în captivitate de către turci. În 1388/9, Mircea cel Bătrân învinge garnizoanele turcești lăsate de Marele Vizir în cetățile Dobrogei și astfel despotatul lui Dobrotici intră în componența Țării Românești pentru circa 32 de ani. Tratatul cu genovezii a fost încheiat la 27 mai 1387, fiind redactat în 17 puncte de către boierii Costea și Jolpan și de către
Ivanco al Dobrogei () [Corola-website/Science/306362_a_307691]
-
locul mormântului său. Un alt suspect este generalul Horhemheb. Totuși, dacă acesta ar fi fost ucigașul, i-ar fi luat imediat locul pe tron; în plus, acesta era cel care îl instruia pe faraon. În fine, un alt suspect este vizirul său, Ay. Acesta l-ar fi ucis pentru a prelua puterea, fapt care s-a și întâmplat. În anul 2005, o echipă de la 'National Geographic' condusă de către arheologul Zahi Hawass, a analizat mumia prin scanare. S-au descoperit foarte multe
Tutankhamon () [Corola-website/Science/301461_a_302790]