2,768 matches
-
sfera culturii poetice. într-un context în care, de la optzeciști încoace, dar și anterior, la destui șaizeciști, glasul poeticesc era avîntat, ori cel puțin nervos, mînat parcă de-o urgență ce precipita mesajele, autorul Negresei e dintr-odată calm, gustă voluptățile pacienței, cu aerul de-a avea la dispoziție tot timpul din lume. Filmează cu încetinitorul. între datele concretului astfel înregistrate se interpun datele interioare, apar flash-urile ,metafizice". Dozate cu grijă, ele dau impresia a face corp comun cu minuțioasa
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
Daniel Cristea-Enache Există, în sfera noastră culturală, câțiva buni analiști și comentatori de literatură care înțeleg mai mult la propriu decât la figurat spiritul critic. Din creația unui scriitor important, ei rețin cu precădere și cu o reală voluptate penalizatoare scăderile, erorile, hibele, despre care vorbesc pe spații largi și în mod insistent. Calitățile operelor de vârf și meritele artistice ale celor ce le-au scris sunt trecute cu vederea, amintite într-o doară, cu schime, parcă, de insatisfacție
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
aliaje solide, făcînd parcă abstracție de inavuabilul aparent al acestor febre ale sîngelui. După o partidă de amor pe un teanc de reviste Flacăra, conchide aiuritor: , Cred că de aici, din combinezonul ei aselenizat pe colecția Flăcării, s-a născut voluptatea cu care peste cîțiva ani am descoperit colajul de știri decupate din revistele străine". Ultimele cuvinte, cel puțin, spun purul adevăr: mania sa pentru diferite publicații e de notorietate. Dacă în tinerețe L' Humanité-ul contribuie, insidios, la eșafodajul unei păguboase
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
îi urmează, inevitabil, luciditatea cinică a observației, augmentată în amintire: ,A doua zi nu mă cunoșteai/ apropierea mea îți îngheța zâmbetul/A doua zi era foarte târziu pentru amintiri/ și foarte devreme pentru dorință,// A doua zi mă prelingeam/ printre voluptăți trucate..." (Ultima scrisoare, p. 26). Eșecul este pentru Clara Mărgineanu un spectacol în sine, iar etalarea lui se face într-o retorică specială. Tonul devine apoftegamtic, judecățile par desprinse din romanțele lui Minulescu: ,Am învins/ fiecare pe celălalt,/ fiecare pe
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
fierbe ceaiulť, mi-a spus,// și mi s-a părut că nimeni nu mă va mai lovi vreodată.// Aparența de normalitate/ răscumpără viața,/ pe 13 decembrie" (p. 48) Poezia Clarei Mărgineanu e plină de paradoxuri. Aparent intimistă, ea exhibă cu voluptate volutele sufletului într-o retorică, uneori prea înaltă. Nu poți să știi niciodată citind aceste versuri cât este trăire și cât este mimarea unei trăiri. Modelul Minulescu este, din acest punct de vedere, valabil, chiar dacă la nivelul prozodiei nu există
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
un fel de amor fati în chip de reacție la ostilitatea dimprejur. Că n-am reușit, a mărturisit-o însuși festivalul "Enescu" din această toamnă. De ce n-am reușit? Probabil din nepricepere, din lehamite, dar poate că și din acea voluptate pe care ți-o conferă calitatea de cetățean al rezervației, ghetoului sau cazărmii, ori datorită gîndului luciferic al unor viitoare culpabilizări. Și uite așa am ajuns din nou la matineu, unde cu sentimentul devălmășiei, m-am săturat eu însumi de
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
tot mai indiferență și iresponsabilă, să deschidă și să accepte noi temnițe, noi posibilități de univers concentraționar, “la lumina zilei” - în spatele acestor “realizări” fiind forțe uluitor de lucide și îmbinând fățărnicia cu o strategie cinico-sadică, distructiv-apocaliptică de Duh, inversând, cu voluptate infernala, toate preceptele creștine, primul și cel mai important fiind însuși conceptul de “mântuire a omului”, după care urmeaza cel de...”facere a lumii” (mereu, dracul proclama “Lumea Nouă”! - a se vedea și porecla Americii/SUA...): “Din școlile elemen tare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
natura atitudinii și pe încărcătura morală a mesajului. Prins, ca și El Greco, la intersecția unor realități divergente, aceea a exteriorității imaginii și a interiorității spiritului, sedus, în egală măsură, de spectacolul privirii și de fervoarea ideii ori, altfel spus, de voluptățile materiei și de imperativele unei credințe implicite, pictorul identifică - și, în parte, construiește - o lume intermediară, o a treia realitate, perfect îndreptățită și inteligibilă în principiu, dar complet lipsită de suport exterior și de orice existență în istoria măruntă sau
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
realului nemijlocit și în vechile reverii cosmogonice, Ion Dumitriu a făcut o lume polimorfă, un spectacol neîntrerupt și o imensă matrice în care se plămădesc toate cele vii și cele neînsuflețite pe care ochiul se sprijină cu sfială sau cu voluptate. Pămîntul plugarului și pămîntul păstorului, cu toate atributele specifice și cu întregul lor inventar, au încremenit în pînzele artistului și, pe măsură ce și-au găsit un spațiu simbolic, au ieșit decis din timpul profan. In aceste imagini, monumentale ca proporții și
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
un model unic, la care subiecții să fie raportați în mod constant. Există, în schimb, standarde etice și intelectuale, divers-profesionale, bareme cu care conduita fiecăruia ar putea fi ,corectată" și notată. Dar Tita Chiper nu-și îngăduie nici această mică voluptate. Plăcerea ei este să descopere, să devoaleze un ins, întorcându-l către episoadele vieții sale și stârnindu-l să reflecteze asupra lor. Reușita reporterului fiind probată de autenticitatea și densitatea răspunsurilor primite, de propozițiile memorabile ori de firescul, omenescul conținut
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
refac istoria obscură a unui OM care a dobîndit abilitatea de a-și ascunde bine ulcerațiile și nenumăratele coșmaruri. ION Dumitriu: apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală, către valorile ei atemporale și stereotipe, el visează ideea de
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
a redat, alături de alți cîțiva colegi de generație, demnitatea artei românești în plin dezmăț realist-socialist. Structură meridională, colorist așezat cu predilecție în zona caldă a spectrului. Pacea este un nordic în ceea ce privește rigoarea și soliditatea compoziției. în ciuda naturii sale solare, a voluptății de a pune tușa ori de a așeza un ton, el nu se risipește în atmosferă și nu se leagănă în reverii pînă cînd forma își pierde coeziunea. Peisajele, naturile statice și compozițiile sale fără eroisme de paradă sînt măsura
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
mi sting glasul, îmi rămâne cântatul în argintul albastru unde-l aude norul. PING-PONG Vazduh candid străfulgerat de fulgi și fluturi, Dueluri eterate ș-încaeră zăpada. Ucid abstract, în vis, dar mușc-aevea spada în macra vanității mijind de după scuturi. PIERSICA Din voluptăți piezișe pârgu-n trup mi se iscă îndestulat molatec de o cerească hrană. în penumbra pudorii ce-abea abea îl riscă, Zahăr viu aburind suava lui membrană, Pe ramuri bizantine spre dinți de odaliscă Obrazul mi-l întind, nerăbdător de rană. PE
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
după o acerbă probă a austerității. Ceea ce în zorii modernității românești era o încercare naivă, nu lipsită de un anumit patetism, de ieșire din constricția unor forțe adverse, a devenit acum, printr-un îndelung și complicat proces de conștientizare, o voluptate ușor perversă a înscenării, a recuperării, a reanimării într-o codificare ambiguă, pe jumătate pietistă, pe jumătate ireverențioasă. Dacă ar fi să invocăm iarăși imginea alfabetului în care colțuroasa literă slavonă coabitează frust cu atît de calina grafie latină, am
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
morală în prăvălii și în piață, convins fiind că studiul naturii nu ne este de folos; el spunea că cercetează "Ce bun și ce rău ți s-a-ntîmplat acasă" (Viețile și doctrinele..., II, 21)". în temeiul temperamentului său ,socratic", Caragiale manifesta voluptatea discuției în contradictoriu, străduindu-se a-și atrage interlocutorii în controversă spre a-i pune în dificultate. Dimitrie Gusti mărturisește că scriitorul poseda ,o mare trebuință de conversație, de schimb viu de idei, practicînd ceea ce autorul primei teze de doctorat
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
vegetală în general, și interioarele monumentale sînt forme de experimentare a picturii totale, Horea Paștina s-a aplecat și el asupra grădinii în varianta ei lirică și crepusculară, iar Florin Niculiu, în ultimii săi ani, a pictat obsesiv, cu o voluptate insațiabilă, aproape de trăirea panteistă, arhitectura sălbatică a propriei sale grădini. Și lista ar putea continua și cu alte nume importante din pictura noastră de astăzi. însă, dintr-un anumit moment al acestui interes pentru natură sau pentru interior, Ioana Bătrânu
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]
-
unui mod inconfundabil de existență (artistică, morală, simbolică, spirituală). In acest topos paradoxal, imund ca un cîmp de luptă ale cărui leșuri se spală în ploi și se albesc la soare, imaculat și aseptic ca o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și băltește asemenea unei viituri, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în ceremonialul unei mistici glaciale, Agopian și Ilfoveanu sînt simultan captivi și stăpîni. Ei i-au
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
lupanar ce se revarsă și băltește asemenea unei viituri, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în ceremonialul unei mistici glaciale, Agopian și Ilfoveanu sînt simultan captivi și stăpîni. Ei i-au creat îndelung, cu voluptățile unui olar și cu o tenacitate de orfevru, toate dimensiunile terestre și metafizice: pămîntul plin de cratere și de păduri luxuriante, cu atmosfera cristalină de ozon prin care mai adie cîte un alizeu galben-verzui de sulf, tornadele irepresibile de monoxid
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
integrează și pe Ștefan Agopian. Doar alături, cei doi artiști pot fi înțeleși în profunzime și urmăriți deopotrivă pe traseele memoriei și în aspirații. Dacă Ștefan Câlția, dintre artiștii plastici, cu spectacolul lui neobosit și cu imaginarul său plin de voluptăți epice, populează memoria îndepărtată a lui Ilfoveanu, Ștefan Agopian, ca narator și ca regizor al unei lumi fabuloase, este jumătatea lui simbolică. Sau, din celălalt unghi, Ilfoveanu este jumătatea simbolică a lui Agopian. In orice caz, pe plaja dintre Athos
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
nu a stârnit nici un fel de scandal în jurul persoanei sale) a dus la foarte rapida sa uitare în țară. Nici un alt scriitor de o valoare comparabilă, pus la index de autoritățile comuniste, nu pare să fi fost abandonat cu atâta voluptate de lumea literară românească. și, pentru că după 1990 s-a vorbit mult despre revizuiri și despre reconfigurarea canonului literar românesc, cu siguranță, locul lui Ilie Constantin în tabloul literaturii postbelice trebuie regândit. Lirica lui Ilie Constantin este una de maxima
Corola de minuni a spaimei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10233_a_11558]
-
în lumea noastră ideală, în lumea în care ar fi trebuit să trăim. Despre oameni: Omul își iubește existența lui întortocheata. și dacă el a dat naștere dezbinării catastrofale dintre amăgiri și esențe, el va suporta nu fără o oarecare voluptate deznodământul. Cu cat cunoști mai bine și mai mult un om, cu atat ești mai aproape de o despărțire fatală de el. Cunoașterea detașează o ființă de altă și anulează grăuntele de mister ce se află în orice existența, oricât de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
sunt altoite pe o matriță curat apuseană, lui Pandrea putîndu-i-se imputa orice, dar nu lipsa culturii occidentale. Sub unghi istoric, Pandrea e un pățit care nu mai crede decît în familie, în regulile nescrise ale obștei și în cele cîteva voluptăți care fac viața suportabilă: vinul bun în compania unor atleți ai conversației (Sorin Pavel, Petre Țuțea sau Teodorescu-Braniște), mîncarea cu rol de tampon menit a neutraliza efectele alcoolului, și amorul sănătos, făcut de obicei în patul conjugal. Închisoarea l-a
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
numai eleganță și rafinament. Femeile merg grăbite învăluite în blănuri spectaculoase, bărbații radiază de prospețime și bun gust. Cu greu îmi iau ochii de la acest spectacol fără sfîrșit și rămîn captivă la acela al vitrinelor. Niciunde nu am văzut atîta voluptate a inventivității, a armoniei de idei și de cromatică, de conținut într-un mesaj ce nu are cum să te lase indiferent. Fiecare vitrină cu scenografia ei. Străbătute în suită, par decupaje și colaje pe care le poți ordona pe
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
fragilitate, despre ce înseamnă datoria și morala. O operă barocă de o intensitate profundă, plină de senzualitate, de pasiune și de dorință,o muzică ce te urmărește, cu un ritm care impune frazare și conduce sensuri. O montare plină de voluptăți ale nuanțelor barocului, ale feminin-masculinului pe muchie, jucată și asumată de acești mari artiști, ipostaze decupate milimetric pentru fiecare apariție, pentru această concepție de teatru în teatru, la vedere, la care apelează regizorul Silviu Purcărete. Spiritul ludic, atmosfera și tensiunea
Parfum de femeie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3987_a_5312]
-
e fariseim); sub versurile ei stă tot o candoare strivită, dar una care nu vrea să se lamenteze, ci să riposteze. Iar o sensibilitate excesivă nu poate răspunde decît tot prin excese - aici, premeditat contrare; Livia desenează, prin urmare, cu voluptate masochistă și sadică deopotrivă, coșmaruri existențiale și suplicii de senzație (toate senzațiile dor cumplit), dar în linii atît de îngroșate încît sare peste marginea de autenticitate și dă în paradă de lugubre și grotești: „ghemuiți sub plăpumi strînși umăr lîngă
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]