161,013 matches
-
constant în toate operele sale, și nu sub forma unor aspecte particulare, izolate unele de altele." Dialogul acesta de idei traduce de fapt afinitățile elective de profunzime existente intre doi "mari", două moduri polare de receptare, la fel de spectaculoase. Georges Poulet vorbește despre "latura teologică a indeterminării, conceptul cheie care îl face să caute straturile joase, primare, inconștiente ale oricărei creații. Paul Ricoeur, hermeneutul și esteticianul, pledează pentru o revenire a subiectului, pierdut prin anii 60-70, pentru bogăția adusă de autor lumii
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
nu trebuia încătușat. Cătușele previn tentativa de evadare ori de atac asupra gardienilor. Și, uneori, de repetare a faptei înseși, dacă arestatul e violent ori a comis violențe. Cine să și-l închipuie pe Dan Erceanu capabil de așa ceva? Se vorbește adesea de flerul polițaiului. Care fler, domnule ministru de Interne? Ce intuiție, domnule șef al Poliției române? Brutalitate inutilă și umilitoare. Poliția nu pare în stare să discrimineze între infracțiuni. Crima cu sînge rece și evaziunea fiscală nu trebuie tratate
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
Că știe mult, dar se exprimă în puține cuvinte, cu o înțelepciune disciplinată și cu o putere de verificare, intrate în tradiția edițiilor critice valoroase. Experiența a consacrat-o pe Margareta Feraru. Cunoscându-i uimitoarea stăpânire a detaliului, aș putea vorbi despre memoria ei creatoare. Sub titlul Contribuții critice, marea ediție F. Aderca rămâne doar un exemplu al virtuozității împlinirii. Din mulțimea exemplelor ediției cărți și idei nu stau să aleg unul anume. Rețin capacitatea investigației, relația experienței documentare cu siguranța
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
ne-nchis vrea să fie. Privește în blidul pe masa-nsorită: chip straniu de pești. Că peștii sînt muți, altădată-am crezut. Cine știe? Nu-i, totuși, un loc unde, fără-acel grai, o ursită ce-ar fi pentru pești, să vorbești? II, 28 O, vino, du-te. Tu, copilo,-ncheie figura dansului, și-o clipă doar, în constelația ce-n dans scînteie, ca Firea, surd ordonatoare,-n har s-o depășim vremelnic. Căci, atentă, ea s-a urnit cînd a cîntat
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
luminii electrice în locul lumânărilor. S-a întâmplat însă ceea ce au prevăzut Petru Șpan și T.T. Burada. Acesta, cu pregătire etnografică superioară și călător în multe spații etnografice de dincolo de granițele țării noastre, deși s-a opus adoptării obiceiului despre care vorbim, a întrevăzut că nu va putea să fie oprită pătrunderea lui și în spațiul românesc: "dacă vom merge după cum am început, apoi el va prinde rădăcini adânci în moravurile noastre, deoarece a prins a se introduce și prin instituțiile noastre
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Catrinel Popa Se vorbește astăzi din ce în ce mai mult despre nivelarea de gen dintre literatură și teoria literară. Subiectul a stîrnit deja numeroase dezbateri, dar cel puțin într-o privință, punctele de vedere converg: toată lumea pare să fie de acord că o asemenea "nivelare" scoate la
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
dintre cele mai frumoase din volum. în primul rînd trebuie remarcată abilitatea cu care criticul ne face să descoperim textul puțin cîte puțin, pe măsură ce îl demontează și ne arată cum funcționează. Revin frecvent termeni destul de tehnici (subiect, fabulă, discurs), se vorbește din nou despre autorul real și autorul model (ca pură strategie discursivă), despre ecartul dintre realitate și iluzie sau mai exact despre fractura dintre cele două universuri, care le străbate și le confundă ș.a.m.d. Memorabilă mi se pare
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
săptămâni de la trecerea lui Bush prin București, următorul titlu incendiar: "De 1 Decembrie, "Magyar Nemzet" nu-și poate stăpâni ura față de români". Subtitlul conține și el o informație-bombă: Autorul comentariului recurge la cele mai odioase mistificări de tip extremist". Sincer vorbind, nu știu cu ce se ocupă ziarul budapestan invocat și nu cunosc impactul său în societatea maghiară. Știu doar, din traducere, ce spune articolul cu pricina și constat că titlurile din publicația dâmbovițeană sunt de-a dreptul bombastice prin comparație
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
Oricare ar fi adevărul din "teritoriu" (voința românilor majoritari de a se alipi Regatului etc.) și oricâtă îndreptățire istorică ar fi existat, personal m-aș fi ferit să dau o coloratură intens celebrativă unei zile care nu are (tot obiectiv vorbind) cum să le placă ungurilor. E ca și cum moldovenii și-ar fi ales drept zi națională 30 august, data ultimatumului sovietic. Sunt lucruri care se fac și lucruri care nu se fac - chiar și între state, nu numai între indivizi. Cu
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
Faci bășcălie chiar și la ședințele colectivului. Numai când nu ești de față nu faci bășcălie. - De ce m-ați chemat? - întreb. Turonok tăcea. Își îndreptă ținuta, ca și cum ar fi trecut din starea de lirism în cea de lucru. Începu să vorbească ferm și clar: - Peste o săptămână se aniversează eliberarea Tallinului. Data aceasta va fi pe larg consemnată. Inclusiv în paginile gazetei... Sunt vizate diverse aspecte - administrative, culturale, sociale... Toate secțiile redacției pregătesc materialele. Ai și dumneata o sarcină. Și anume
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
se comunică fiecare nou-născut? - Pot da dispoziție. Ridică receptorul. Spuse ceva în estonă. Apoi mă întrebă: - Vă interesează să vedeți cum decurge nașterea? - Doamne ferește! Mi-e de-ajuns să notez câteva date, să-i arunc copilului o privire și să vorbesc cu tatăl. Doctorul sună din nou. Mai spuse ceva în estonă. - E una care naște acum. Mai sun peste câteva minute. Sper să fie totul bine. E o mamă sănătoasă... O blondă robustă, - se lasă doctorul dus de val. - Dumneavoastră
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
lasă doctorul dus de val. - Dumneavoastră, - întreb, - sunteți căsătorit? - Sigur. - Și aveți copii? - Un băiat. - Nu v-ați gândit la ce-l așteaptă? - Ce să mă gândesc? Știu prea bine ce-l așteaptă. Îl așteaptă lagărul cu regim sever. Am vorbit cu avocatul. Mi s-a cerut deja și semnătura... Teppe vorbea liniștit și simplu. Ca și cum ar fi fost vorba de ceva normal și bun. L-am întrebat, cu voce scăzută, încrezător și conspirativ: - Cazul Soldatov? - Ce? - doctorul n-a înțeles
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
aveți copii? - Un băiat. - Nu v-ați gândit la ce-l așteaptă? - Ce să mă gândesc? Știu prea bine ce-l așteaptă. Îl așteaptă lagărul cu regim sever. Am vorbit cu avocatul. Mi s-a cerut deja și semnătura... Teppe vorbea liniștit și simplu. Ca și cum ar fi fost vorba de ceva normal și bun. L-am întrebat, cu voce scăzută, încrezător și conspirativ: - Cazul Soldatov? - Ce? - doctorul n-a înțeles. - Fiul dumneavoastră face parte din mișcarea de renaștere a Estoniei? - Fiul
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
și simplu. Ca și cum ar fi fost vorba de ceva normal și bun. L-am întrebat, cu voce scăzută, încrezător și conspirativ: - Cazul Soldatov? - Ce? - doctorul n-a înțeles. - Fiul dumneavoastră face parte din mișcarea de renaștere a Estoniei? - Fiul meu, - vorbi răspicat Teppe, - e un borfaș speculant și un bețiv. Eu pot fi relativ liniștit numai cât îl știu la închisoare. Am tăcut amândoi. - Cândva am lucrat ca felcer pe insulele din Marea Baltică. Apoi am luptat în corpul de armată estonian
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
un mod oarecum ironic, toate însemnele unui gest liturgic, pe care el l-a îndeplinit așa cum se cuvine, cu toată solemnitatea, seriozitatea, și dăruirea de sine ce se cer în astfel de cazuri. Faimoasa scenă a inspirației de care el vorbește detaliat în Ecce Homo (capitolul "Zarathustra"), ca să dau numai un exemplu, este cu totul dătătoare de măsură pentru abordarea sa cvasi-religioasă a actului scrierii. Din acest punct de vedere, Nietzsche ar fi fost întru totul de acord cu spusa (altfel
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
asupra noțiunii de libertate în mediile democratice, care își îngăduiau grimase în fața accepțiilor sale (să-l cităm, bunăoară, pe un Paul Valéry: "unul din cele mai detestabile cuvinte care au mai multă valoare decît sens, care cîntă mai mult decît vorbesc - care întreabă mai mult decît răspund, unul din acele cuvinte cu care se pot face toate meseriile"). Intelectualii români, în schimb, amenințați cu decimarea nu doar spirituală, nu se puteau exprima decît categoric, cu un ton al urgenței care s-
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Cîntecelor negre rostindu-se punctual: "Am vrea să citim toate revistele literare cu directori independenți - și nu putem, fiindcă nu este nici una. (În România, ca să ai un ziar sau o revistă, trebuie să înființezi un partid politic...). (...) Am vrea să vorbim de rolul presei conștiente - și nu putem, pentru că, în spate, conștiința aceasta își are și astăzi cenzura. Am vrea să spunem că filozofia românească își trăiește un faliment nemeritat - dar sînt personalități politice care scriu filozofie. Am vrea să se
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
patetism sintetic: "Criza culturii e criza libertății individuale. A libertății pe care colegul nostru nu îndrăznește să și-o ia întreagă. A libertății poetului de a fi poet. A libertății criticului de a fi critic. A libertății ziaristului de a vorbi în numele mulțimilor care, nedeslușindu-se asupra multor probleme, sînt și-așa și-așa și care sînt ale tuturor felurilor de nevoi. A libertății profesorilor de a se ocupa de școală. A studenților și elevilor de a-și vedea de carte
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
măsură considerabilă la lipsa însăși a condițiilor culturale de moment, așa după cum anumite ambiții de a face cultura politică și de a nu o lăsa să fie ceea ce trebuie ea să fie - contribuie în cealaltă măsură la criza despre care vorbim". Azi la fel ca ieri! Trecutul și prezentul funcționează aidoma unor oglinzi paralele. Cît privește tendenționismul, acesta se proiecta la orizont precum un monstru teribil la sfîrșitul anilor '40, fără însă a fi dispărut acum, cînd, nemaiavînd șansa de-a
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
șansa de-a porunci, face figura, deloc inofensivă, a unui ispititor: Cînd cutare naiv pomenit - printr-o ironie istorică - între marile întrebări, subtilități și semne, concede că există numai o criză de nivel cultural (hm...) și nu de cultură sau vorbește despre înlocuirea (ca la rechiziție) a artei fără conținut (!) printr-o artă cu conținut, ne aflăm în fața unui nevinovat fabricant de pleonasme conceptuale, străin de conținutul noțiunilor și pentru care indulgențele se reclamă cu toată tristețea, starea de grație se
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
ne raporta la impedimentele nu puține care mai stau azi în calea unei discuții dezinhibate, pe care momentul să n-o impieteze în nici un fel, a unei discuții libere atît prin condițiile noastre lăuntrice, cît și prin cele exterioare: Se vorbea de dreptul la critică, dacă nu ne înșelăm! Unde e? Pozițiile trebuie apărate. Presupunem că e loial și democratic acest adevăr, ca de altfel toate adevărurile. Altminteri, inaugurăm fabula în care vorbind oricine singur, oricine are dreptate. Să se discute
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
noastre lăuntrice, cît și prin cele exterioare: Se vorbea de dreptul la critică, dacă nu ne înșelăm! Unde e? Pozițiile trebuie apărate. Presupunem că e loial și democratic acest adevăr, ca de altfel toate adevărurile. Altminteri, inaugurăm fabula în care vorbind oricine singur, oricine are dreptate. Să se discute, deci să se discute aceleași gazete. Se tace doar de atîția ani în această Românie! Sau, public, să se afirme că, de o parte cel puțin, nu se mai poate răspunde. Și
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
această spaimă de discuția liberă și adevărată? De ce repulsia pentru tonul civilizat? De ce predilecția pentru injurie?" Parcă recunoaștem ceva... Nu altminteri se manifestă noii oportuniști, iubitori de limbaj pe cît de demagogic, pe atît de insolent și trivial, nu altminteri vorbesc adulatorii personajelor "ajunse", dornice a-și impresiona patronii și, în cele din urmă, a "ajunge" și ei. Constatarea gazetarului democrat își confirmă alura profetică dacă o raportăm la un exclusivism încă viguros, favorizat de "destinderea" normelor postdictatoriale, permisive inclusiv față de
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
tale - și numai pentru uzul d-tale - scînteia adevărului unic. Nimic nu-mi îngăduie să cred că ești posesorul acestui unic tezaur". Și încă următoarea savuroasă concluzie: "Citeam articolul confratelui meu. L-aș putea rezuma într-o singură frază: - Cînd vorbești cu mine să taci din gură! Dar această frază își are autorul ei: Moș Teacă". Incontestabil, textele selectate și comentate cu bun simț de către dl Vasile Igna ni se impun nouă, cititorilor din prezent, prin combinația de absolut a unor
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
minte ce pâine se mânca acum trei sau patru decenii, și avea și gust? - Haideți să revenim puțin la întâlnirile dumneavoastră cu persoane/personalități literare sau nu care au contribuit la formarea dumneavoastră ca om și ca scriitor... - De ce să vorbesc o țâră despre personalitățile pe care le-am cunoscut și m-au impresionat, din moment ce am scris despre acestea patru tomuri de "memorii aproximative"? Dacă nu mai găsiți prin anticariate sau biblioteci Aventuri aproximative, volumele I, II și III, plus Oameni
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]