7,219 matches
-
Ce trebuia eu să fac? Să-l plimb, să iau masa cu el, să asist la lucrările Congresului, să-i traduc. Era prima oară când puteam, fără vigilența băieților "cu ochi albaștri" să stau de vorbă în tihnă, cu un vorbitor de limbă spaniolă, și nu cu unul oarecare, ci cu un argentinian, dublă bucurie pentru mine. În "argentiniană", vorba lui Julio Cortázar, interlocutorul ți se adresează cu vos, cu che, dintr-o dată auzi melodiosul cabajo, janto, jamas, în locul castelianului caballo
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
definiție mai largă, renunțând totuși, surprinzător, la accentele negative: "purtare plină de considerație sau de bunăvoință față de un inferior; respect". Micul dicționar academic (2001) și Dicționarul explicativ ilustrat (2007) nu schimbă aproape nimic față de DEX. Dicționarele rămân un ghid pentru vorbitorii care dezbat chestiuni lingvistice în internet: "problema este că sensul cuvântului condescendent nu este acela de Ťsuperiorť, ci Ťrespectuosť" (romgleza.romaniandestinations.com). Putem totuși spera că anglofilia va avea în acest caz efectul pozitiv de a consolida, chiar împotriva dicționarelor
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
Odată și-odată... / Dar cînd fi-va noaptea o floare / Mai înaltă decît crinul? / Doar gîndul mă duce nebun / La albul din lemn dăruit" (Anabasis). E făcut racordul cu tăcerea blagiană: "Cu părere de rău / Trebuie să lecuiesc rănile / Cele vorbitoare / Dar mai ales cele tăcute" (Trupul absent). "Aripa mare a lui Blaga colindă peste versurile și felul de a gîndi liric al lui Gheorghe Pârja", afirma Nicolae Breban. Cu adevărat, autorul Laudei somnului e deferent confirmat, difuzat în discursul iubitor
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
de parafraze: "râs în hohote", "mii de râsete", "ceva de genul hahahihi", "înseamnă să râzi amuzant", "nu mai poți de râs", "râzi de nu mai poți", "când te prăpădești de râs", (tpu.ro/adolescenți/ce-inseamna-lol). E interesant că pentru unii vorbitori cuvântul pare a fi mai ales un semnal de raspuns - "mă faci să râd", "m-ai făcut să râd sau ce glumă tare sau hi hi hi sau ha ha ha" -, iar pentru alții a evoluat deja de la valoarea etimologica
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
de culori invariabile: „La tv s-au perindat joia trecută sacouri mov, flanele violet, eșarfe lila, cravate bordo" (AC, 22.12.2009). La invariabilitate poate contribui și confuzia cu sintagmele în care violet este substantiv: culoarea violet. Probabil că unii vorbitori percep în aceste construcții un fel de elipse: flacăra șde culoareț violet. Fenomenul nu apare însă la numele de culori de bază, foarte frecvente în uz: nimeni nu vorbește de rochia alb (și nici de culoarea roșu). Până la urmă, flacăra
Violet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6516_a_7841]
-
date nu era tocmai simplă și neechivocă. E drept, obiectul e destul de recent - are doar câțiva ani -, dar ilustrează perfect globalizarea producției și a consumului: e cunoscut și folosit de aproape toți cei care utilizează computerul. Denumirea obiectului - în uzul vorbitorului obișnuit - nu este însă nici pe departe globalizata și uniformizata. În spațiul românesc, s-a impus formă stick (din formulă englezeasca memory stick): „inventatorul stick-ului USB” (Evenimentul zilei, 26.01.2010); „armata revine și ne cere stick-ul!” (Academia Cațavencu, 8
Bastonaș, cheie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6548_a_7873]
-
că o nouă fază a degradării scriitorului român a aparut chiar în 1990, la Conferința națională a breslei, la care cei care au evocat trecutul totalitar au fost mai puțini decît degetele de la o singură mîna. Ocultînd fără jenă memoria, vorbitorii s-au arătat extrem de preocupați de chestiunile „arzătoare” ale drepturilor de autor și caselor de creație. Semnatarul prezentelor rînduri n-a uitat atmosferă meschina, miopia ce domneau în fastuoasa sală a Palatului, la tribuna căreia locul de odinioară al dictatorului
Uzura adevărului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6547_a_7872]
-
cu doar 5 dolari. Bogomil Shopov, un consultant IT din Bulgaria are dovada și o prezintă pe blogul său, scrie jurnalul.ro Datele se referă la utilizatori din Europa, Statele Unite, Canada, majoritatea vorbitori de engleză. Numele reale și adresele lor de email au fost colectate cu ajutorul unor programe speciale, care exploatează o breșă de securitate a Facebook, penetrând dincolo de profilul public al utilizatorilor. Persoana care a strâns aceste date le-a vândut cu
Datele private a peste un milion de utilizatori Facebook au fost colectate și vândute online () [Corola-journal/Journalistic/65601_a_66926]
-
ana, Elena Badea Românii sunt vorbitori ai unei limbi care diferențiază percepția asupra prezentului și viitorului, datorită gramaticii, motiv pentru care ei sunt predispuși să economisească mai puțin decât alte popoare, să fumeze mai mult și au o înclinație mai redusă pentru sport. Potrivit unui studiu
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
puternic spre viitor. În această categorie, în care diferența prezent-viitor depinde de interpretarea din context, sunt incluse limbile europene daneza, olandeza, germana, finlandeza, flamanda, islandeza și norvegiana, unele din Asia, precum cantoneza, mandarina, indoneziana și japoneza, iar din Africa, swahili. Vorbitorii unor astfel de limbi economisesc probabil cu 39% mai mult până la sfârșitul vieții, în timp ce pe parcursul unui an există o probabilitate cu aproape o treime mai mare să pună bani deoparte. Tot ei sunt cei care au o probabilitate cu 24
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
încadrate și popoarele care vorbesc bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca, ucraineana, ebraica sau moldoveneasca. Teoria susținută de profesorul Keith Chen nu este împărtășită, însă, de economiști și lingviști, în opinia cărora comportamentele vorbitorilor de diferite limbi variază, ele fiind influnțate de un cumul de motive și factori, cum sunt cele culturale, sociale sau economice. În replică, Chen afirmă că a avut o opinie similară la începutul studiului, dar cercetările desfășurate în nouă țări
Gramatica, de vină că românii sunt cheltuitori și fumează mai mult by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64871_a_66196]
-
franceză în limbajele de specialitate, definit în DEX ca specializat pentru medicamente („a cărui acțiune este prelungită prin adăugarea unor substanțe care se resorb lent în organism") și considerat de DOOM2 (2005) ca invariabil. Evident, noul substantiv este perceput de vorbitori ca legat de mai vechiul substantiv și adjectiv retard, de verbul a retarda și mai ales de participiul retardat, a cărui substantivizare îi produce un sinonim perfect. Retardat este folosit, în afara limbajelor de specialitate, ca termen depreciativ, cu sens lărgit
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
cu precedentele împrumuturi din franceză. Atât retard, cât și retardat ilustrează tendința de reînnoire a fondul de insulte și pe aceea de transformare a termenilor tehnici, neutri, în eufemisme și apoi în opusul lor („disfemisme"). Retard este preferat de unii vorbitori tocmai pentru că e pus în legătură cu engleza, dar și pentru că, fiind mai puțin previzibil decât retardat, are o anume expresivitate; s-ar putea să conteze și faptul că e mai scurt. Oricum, este deja impresionantă adaptarea anglicismul recent, manifestată în flexiunea
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
accelera, a lua viteză, a se grăbi" și ao călca la blană „a accelera la maximum". Originea și evoluția locuțiunilor și a expresiilor care leagă într-un fel sau altul blana de viteză sunt destul de transparente, chiar pentru unii dintre vorbitori. Este evident că expresiile au apărut în limbajul șoferilor, în care se găsesc și acum cele mai multe atestări, de unde și-au lărgit ulterior circulația și sensul. În discuțiile de pe forumurile automobilistice situația se explicitează adesea: „senzația pe mașina mea este că
„La blană“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6391_a_7716]
-
cunoștință riscurile la care se expun când optează pentru acest obicei nociv. Potrivit Daily Mail, un grup de cercetători din Scoția, inspirați din politica companiilor de țigări, care încearcă să ambaleze produsul cât mai atractiv pentru consumatori, au creat pachete "vorbitoare" de țigări, scopul fiind acela de a-i descuraja pe tineri să fumeze. Astfel, cercetătorii de la Universitatea Stirling au creat două pachete de țigări vorbitoare cu mesaje diferite, pe care le-au testat pe femei tinere, cu vârste cuprinse între
Cum vor cercetătorii să-i descurajeze pe tineri să mai fumeze by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63916_a_65241]
-
Rodica Zafiu Un nou adverb își sporește în mod vizibil răspândirea în româna actuală. Cuvântul instant face parte din categoria destul de largă a anglicismelor în care se recunoaște un etimon latino-romanic și prin care vorbitorii tind să înlocuiască mai vechile împrumuturi culte din latină sau franceză. De fapt, termenul apare cu valori pentru care româna dispune atât de sinonime moderne, mai specializate (imediat, instantaneu), cât și de locuțiuni vechi, de uz general (pe loc, de
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
limba actuală preferă formele cât mai apropiate de etimon, stabilirea ca normă a accentuării pe silaba inițială. Mi se pare, totuși, că uzul e în favoarea accentului pe finală. Deplasarea de accent (frecventă în cazul multor împrumuturi și întâlnită chiar la vorbitori care cunosc bine limba engleză) a fost produsă de o presiune analogică puternică: există în română sute de adjective, substantive și adverbe în -ant (vacant, șocant, izolant, vibrant, ignorant, frustant etc.), toate cu accentul pe finală (cf. Dicționar invers al
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
cu destul de mulți ani (în România literară, nr. 10, 1994) despre folosirea improprie a verbului a remania în vocabularul politic actual. Lucrurile nu s-au schimbat în bine, între timp; dimpotrivă, așa cum se întâmplă de obicei, abaterea s-a stabilizat, vorbitorii s-au obișnuit cu ea și extinderea semantică tinde să fie acceptată. Abuzul constă, în acest caz, în folosirea unui verb care are drept obiect întregul (este remaniat, de exemplu, un guvern) pentru a denumi acțiunea asupra părților acestuia (ar
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
conchide, cu obidă și resemnare, că în româna de azi schimbarea s-a petrecut deja, uzul impropriu ajungând să fie dominant. E totuși demn de semnalat că există și o (firavă) reacție de respingere a construcțiilor în discuție, chiar din partea vorbitorilor: unii dintre aceștia au intervenit, pe diverse site-uri, criticând abuzul semantic: „a remania înseamnă a reorganiza; deci remanierea e a guvernului, nu a unuia sau a mai multor miniștri" (ads, hotnews.ro, 2.09.2010); „Deci GUVERNUL se remaniază
Remanieri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6080_a_7405]
-
Rodica Zafiu Inventarul cuvintelor funcționale, în primul rând al celor care stabilesc legături sintactice, se înnoiește permanent. Majoritatea vorbitorilor nu ajung să observe fenomenul, iar gramaticile înregistrează inovațiile destul de greu, de obicei după o etapă în care acestea sunt considerate greșeli, construcții defectuoase, ticuri de limbaj. În prezent, se folosește tot mai des o construcție semnalată de Valeria Guțu
Legat de... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6095_a_7420]
-
cu puștanii ăștia care nu știu nici limba română, nici engleza..." (tpu.ro). Echivalarea pur formală rules-rulează este întărită de o serie de apropieri semantico-pragmatice care îi oferă o motivație suplimentară: verbul românesc a rula a fost simțit de unii vorbitori ca asemănător prin sens cu „a merge" sau „a funcționa" (cu un alt înțeles, îl găsim și în limbajul drogurilor: unde se rulează țigări). Verbul este folosit de obicei cu referire la filme, la programe de calculator, dar mai ales
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
în massmedia si chiar în dezbaterile parlamentare. Unele contexte sunt perfect acceptabile - atunci când se vorbește, de exemplu, de produse sau substanțe etnobotanice -; în schimb, o îmbinare lexicală - plante etnobotanice - a trezit îndreptățite suspiciuni și amuzamente. Așa cum au observat mai mulți vorbitori, sintagma, în care adjectivul etnobotanic repetă parțial conținutul semantic al substantivului plante, are caracteristicile unui veritabil pleonasm. În DEX, substantivul etnobotanică apare cu o definiție destul de restrânsă („studiu al denumirilor populare ale plantelor"); această specializare nu corespunde însă decât în
Etnobotanice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6327_a_7652]
-
le oferă. Ele nu se referă la segmente de viață literară care să ne fie cunoscute suficient și din alte surse, cum ar fi raporturile din interiorul grupării Iconar sau activitatea Școlilor românești de la Roma și Fontenay-aux-Roses. Personaj cultivat, bun vorbitor de germană, dar și de franceză sau italiană, Chelariu a străbătut „miezul” epocii interbelice într-o postură specială: aceea de bursier al statului român în Italia și, apoi, în Franța. A purtat legături epistolare cu colegii bucovineni, l-a cunoscut
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
recentă a englezei. Ca și în alte situații, structura sintactică pe care o impune, prin tradiție, a notifica și care a fost preluată ca atare din franceză (de la verbul notifier) este tot mai des modificată, prin traduceri grăbite sau de către vorbitori cărora le este mai familiar verbul englezesc to notify. A notifica a intrat în română încă din secolul al XIX-lea: Dicționarul limbii române (DLR, Litera N, 1971) cuprinde exemple dintr-un document de la 1848 - „Am onoare de a notifica
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
pe care l-a tradus în italiană (Il libro dei sussuri) pentru Editura Keller, și care este excelent primit de critica italiană. Trebuie să spun că prin mama mea, am origini românești. Totuși, de limba română m-am apropiat ca vorbitor străin. Prima intâlnire cu literatura română i-o datorez tot mamei, care îmi citea poezii de Eminescu. Mai târziu, am început să citesc singură, și proză și poezie. Am citit de asemenea multe cărți de istorie, eseuri, biografii; m-am
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]