25,640 matches
-
-ului e una de autovictimizare, în calitatea sa de partid de opoziție care votează de partea puterii, pentru a sluji, chipurile, interesul național, dar care atacă necontenit vîrfurile partidului de guvernămînt și președinția. Ideea PRM-ului nu e deloc proastă. Votînd sistematic alături de PSD, dar atacîndu-i cu ferocitate pe fostul și pe actualul lider al acestui partid - pe președintele Iliescu și pe premierul Năstase - PRM-ul mizează răbdător pe o posibilă criză a Puterii, încercînd să-și atragă, prin votul de
Bugetul ca piesă de teatru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15739_a_17064]
-
orice culoare politică, să manifeste, în sfîrșit, un minim de solidaritate intelectuală. Altfel, riscăm să ne trezim cu formatori de opinie de talia unui Pavel Coruț sau a paranormalului Ion Șugui. Și atunci, de ce să ne mirăm dacă poporul va vota cu Vadim Tudor?
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
E aproape un deceniu de cînd iarna a ajuns cea mai importantă forță de opoziție din România. Ea acumulează resentimente împotriva Puterii și tot ea verifică rezultatele politicilor economice din restul anului. În timpul iernii alegătorul își pune întrebarea dacă a votat cu cine trebuia și își amintește de toate promisiunile pe care i le-au făcut cei pe care i-a pus să-l reprezinte. Iarna e cea care topește procentele din sondajele de opinie mai abitir decît orice discurs politic
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
Securității. Cică ar fi fost urmărit din cauza unei rude aflate în Statele Unite. Securitatea ar fi încercat să-l compromită, punându-i în cârcă fapte pe care nu le-a comis niciodată. Povestea a intrat în declin mediatic, iar dl. Timofte, votat cu multă lejeritate de către Parlament, s-a înscăunat în fotoliul ce poartă amprenta definitivă a lui Virgil Măgureanu. Pe fondul acesta de băltire, iată că văzduhul se surpă din nou și ni se spune (evident, fără probe, că așa e
Spioni din toate țările, integrați-vă! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16139_a_17464]
-
fost, dar nici măcar nu figurează printre cele propuse spre amendare, operație care, oricum, n-a avut loc, decît pentru un singur articol prin care se transfera alegerea președintelui din sarcina Consiliului în aceea a Conferinței. Asta e tot ce a votat Conferința în materie de statut. Chiar dacă s-ar fi solicitat de către cei care au condus lucrările în partea a doua ca președinte să fie ales, indiferent dacă are majoritate, cel care întrunește cele mai multe sufragii, această solicitare n-avea cum să
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
pe seama altora, ca și cum, zicînd d-na Palade un lucru, el nu ar reprezenta doar ideea d-sale, ci pe a multor alți scriitori care au fost la Conferință. "Lui Nicolae Manolescu i se reproșează de către cei care nu l-au votat, scrie de pildă d-na Palade, fie orientarea sa politică, fie insuccesele politice (destrămarea PAC, al cărui președinte a fost, experiența PNL, susținerea lui Isărescu, plasat abia al treilea în alegerile din 2001 - sic!)." Idei ale revistei 22 sînt, iată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
George Macovescu. Invitatul de onoare: Tovarășul Croitoru de la Comitetul de Partid al Municipiului București (...). La propunerea "tovarășului Dumitru Radu Popescu" ca indezirabilul să fie scos din funcția de secretar al secției de proză, "toți au fost de acord și au votat prin ridicare de mînă". Unicul care și-a asumat riscul de-a lua, ulterior, apărarea confratelui urgisit a fost Dan Deșliu, care a afirmat răspicat la o ședință a Consiliului Uniunii Scriitorilor: ""Ismail Kadare, scriitor albanez, își publică romanele în
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
asociațiile de bloc președintele e ales, prin statut, cu 50% plus unu dintre voturi (majoritate simplă), nu în ordinea voturilor exprimate pentru fiecare candidat (majoritate relativă). E inadmisibil ca Uniunea Scriitorilor să își aleagă președintele cu majoritate relativă. Noi am votat ca la concursurile de muzică ușoară sau de miss deoarece, culmea, cei care au condus Conferința și al căror rost pe scenă era să aibă grijă să fie respectat statutul Uniunii au propus călcarea articolului 24 - cel referitor la alegerea
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
de la prezidiu cînd m-am dus pe hol să-mi iau buletinul de vot. În treacăt fie spus, buletinele nu aveau nici un semn care să împiedice fraudele. Ele puteau fi multiplicate la un copiator comun de cei care doreau să voteze de mai multe ori. Spun asta fiindcă unii dintre scriitorii prezenți la Conferință n-au votat, deoarece n-au auzit la ce oră se închid urnele. Încît îmi pot pune întrebarea dacă nu cumva pe fondul atmosferei de "s-o
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
fie spus, buletinele nu aveau nici un semn care să împiedice fraudele. Ele puteau fi multiplicate la un copiator comun de cei care doreau să voteze de mai multe ori. Spun asta fiindcă unii dintre scriitorii prezenți la Conferință n-au votat, deoarece n-au auzit la ce oră se închid urnele. Încît îmi pot pune întrebarea dacă nu cumva pe fondul atmosferei de "s-o facem și pe-asta", întreținută de la prezidiu, în locul dezamăgiților sau plictisiților care n-au mai votat
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
votat, deoarece n-au auzit la ce oră se închid urnele. Încît îmi pot pune întrebarea dacă nu cumva pe fondul atmosferei de "s-o facem și pe-asta", întreținută de la prezidiu, în locul dezamăgiților sau plictisiților care n-au mai votat nu s-au găsit persoane care să le ia locul votînd de mai multe ori? Mi se va reproșa că îmi bănuiesc colegii de breaslă de acțiuni nedemne pentru un scriitor. Bănuiala mi se trage chiar de la dl Eugen Uricaru
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
Încît îmi pot pune întrebarea dacă nu cumva pe fondul atmosferei de "s-o facem și pe-asta", întreținută de la prezidiu, în locul dezamăgiților sau plictisiților care n-au mai votat nu s-au găsit persoane care să le ia locul votînd de mai multe ori? Mi se va reproșa că îmi bănuiesc colegii de breaslă de acțiuni nedemne pentru un scriitor. Bănuiala mi se trage chiar de la dl Eugen Uricaru, acest președinte relativ care în conferința de presă de lunea trecută
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
pe care le-a avut lumea politică din România, cîtă vrme partidele cu vederi democratice s-au aflat în prim-planul acesteia. Cînd cu scandalul votării Constituției, Z. Ornea, calm, scria că și mult lăudata Constituție din 1924 s-a votat tot cu scandal și cu retragerea Opoziției de la vot. Și mai remarca el, Constituția votată astfel a fost acceptată tacit și de adversarii ei. A venit împroprietărirea cea nouă, cu petice de pămînt moștenite pînă la intrarea în CAP-uri
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
să prezinți Securitatea drept un organism patriotic? Pe ce criterii? Șu, mai ales, cu ce motivație? Să fie limpede: Securitatea a fost și a rămas o instituție paranoică, născută din lipsa de legitimitate a unor bandiți politici. Parlamentarii care au votat pentru distincția între activitățile de "inteligență" și cele de "poliție politică" ale Securității au comis una din marile crime împotriva propriului popor. De la un capăt la altul, din 1949 până în 1989, Securitatea a fost o poliție politică, pusă în slujba
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]
-
N-am o imagine de ansamblu a alegerilor din asociațiile Uniunii Scriitorilor. Experiența de la secția de proză a Asociației din București mi-a stârnit cîteva întrebări. Din peste 300 de prozatori care fac parte din această Asociație, au venit să voteze puțini peste o sută. De ce oare aproape două treimi dintre acești prozatori au preferat să stea acasă? Cei care au venit alcătuiau grupuri, ceea ce la o reuniune de peste o sută de persoane e, pînă la un punct, firesc. Din nenorocire
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
mai modestă. Convingerile politice sînt echivalentul unei boli rușinoase de care suferă numai cei care sînt de altă părere decît noi? Din cîte știu, membrilor ASPRO care sînt și membri ai Uniunii Scriitorilor nu li s-a dat dreptul să voteze în asociații, dacă nu s-au lepădat formal de ASPRO. În aparență această măsură e justificată, dar, dacă cercetăm lucrurile cu puțină atenție, nu cumva e abuzivă? Procedural vorbind, conducerea Uniunii a admis pînă la alegeri dubla calitate a scriitorilor
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
scurs pe trotuar, pe urmă în sus, pe picioare" (În stație). Depinde de cititor prin care din cei doi ochi propuși - ochiul candorii ori cel al cinismului - dorește să-și orienteze lectura. Oricît un maniheism eticist ne-ar îndemna să votăm ipostaza primordială, inocentă, a bardului, se cade a recunoaște că expresivitatea i se concentrează pe segmentul derivat, corupt. Astfel că nimic nu ne oprește a răsturna clișeul, socotindu-l pe Alexandru Mușina ca pe un cinic care, pentru a-și
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
Totalitarismul (s-a mai spus) poate fi și de "centru", nu numai de extremă stângă sau dreaptă. Să mai adaug că mă enervează multiculturalismul retoric. De pildă, câți din marii și gălăgioșii "multiculturaliști" de pe Calea Victoriei ar fi fost dispuși să voteze la ultimele prezidențiale cu Frunda Gyorgy? (Nu am făcut-o nici eu, dar din alt motiv: pentru că n-am votat nici o singură dată la alegerile românești: mi se pare etic nepotrivit să votez în două țări separate. Dar i-am
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
că mă enervează multiculturalismul retoric. De pildă, câți din marii și gălăgioșii "multiculturaliști" de pe Calea Victoriei ar fi fost dispuși să voteze la ultimele prezidențiale cu Frunda Gyorgy? (Nu am făcut-o nici eu, dar din alt motiv: pentru că n-am votat nici o singură dată la alegerile românești: mi se pare etic nepotrivit să votez în două țări separate. Dar i-am îndemnat pe câți am putut să voteze cu Frunda, care mi se părea candidatul cel mai merituos, plus că ar
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
de pe Calea Victoriei ar fi fost dispuși să voteze la ultimele prezidențiale cu Frunda Gyorgy? (Nu am făcut-o nici eu, dar din alt motiv: pentru că n-am votat nici o singură dată la alegerile românești: mi se pare etic nepotrivit să votez în două țări separate. Dar i-am îndemnat pe câți am putut să voteze cu Frunda, care mi se părea candidatul cel mai merituos, plus că ar fi fost o mișcare strategică extrem de subtilă și inteligentă din partea electoratului românesc. Eu
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
Nu am făcut-o nici eu, dar din alt motiv: pentru că n-am votat nici o singură dată la alegerile românești: mi se pare etic nepotrivit să votez în două țări separate. Dar i-am îndemnat pe câți am putut să voteze cu Frunda, care mi se părea candidatul cel mai merituos, plus că ar fi fost o mișcare strategică extrem de subtilă și inteligentă din partea electoratului românesc. Eu în fond sprijin un multiculturalism "ecologic" să-i zic așa. Ne plângem într-una
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
mai important, e că Justiția încă nu și-a priceput rolul esențial în democrație, ci așteaptă indicații, semnale și alte asemenea impulsuri fundamental dezonorante. Să ne întoarcem însă la cazul în discuție. C.V. Tudor a ajuns în postura de politician votat de milioane de cetățeni și din cauza somnului justiției. Dacă el ar fi fost condamnat, așa cum era normal, de la primele procese de calomnie care i-au fost intentate, C.V. Tudor nu și-ar fi putut fabrica aura de justițiar care poate
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
gîndi alegătorul cînd vede că, orice ar zice acest ins, el cade mereu în picioare? Nu e normal să-și închipuie că o fi avînd dreptate Vadim? Sau de ce nu i-am da credit alegătorului care a spus că-l votează pe C.V. Tudor pentru că, citez, "e diliu". Totdeauna am fost convins că acest C.V.T. nu e un om curajos. De asemenea n-am crezut nici o clipă că ar fi "diliu". În '90 el a reintrat în gazetărie pentru a face
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
absolut nici o șansă să apară. Dumnezeu a ținut, de data aceasta, cu noi. După alegerile din Republica Moldova Basarabia a redevenit interesantă pentru presa din România, de cînd România nu mai e interesantă pentru majoritatea alegătorilor de peste Prut. Aceștia i-au votat pe comuniștii adevărați care le-au promis basarabenilor întoarcerea la "rînduielile" dinainte de 1989. Inclusiv strîngerea relațiilor cu Federația Rusă și cu Belarus. Presa cotidiană din București s-a ocupat mai toată săptămîna trecută de această opțiune a majorității basarabenilor, calculînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Colegiul Unic, șeful guvernului abia acceptînd trecerea de la patru la trei colegii, deși astfel păstra întreagă cangrena sistemului nostru electiv redus la cîteva zeci de mii de alegători, țăranii (90% din populație) fiind cu toți excluși, ei avînd "dreptul" să voteze indirect. Ruptura dintre cei doi frați politici (fuseseră și masoni) s-a realizat încă prin 1883-1884, Rosetti murind în 1885, iar Brătianu în 1891. Semnificativ e apelul lui Rosetti încă din 1850, cînd era un generos radical impenitent și cam
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]