1,697 matches
-
și beneficiile pe care le obțin votanții de pe urma participării la vot. Abținerea de la vot apare atunci când indivizii, în urma calculelor pe care le fac, nu pot identifica un criteriu clar de diferențiere între partidele angrenate în competiție. Așadar, în primul caz votanții absentează deoarece nici un partid nu promovează politici care să le aducă un plus de utilitate satisfăcător, în timp ce în al doilea caz votanții absentează întrucât consideră că diferența dintre partide, în termeni de utilitate, nu este suficient de mare pentru a
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
fac, nu pot identifica un criteriu clar de diferențiere între partidele angrenate în competiție. Așadar, în primul caz votanții absentează deoarece nici un partid nu promovează politici care să le aducă un plus de utilitate satisfăcător, în timp ce în al doilea caz votanții absentează întrucât consideră că diferența dintre partide, în termeni de utilitate, nu este suficient de mare pentru a merita asumarea costurilor asociate votului. Cele două fenomene sunt distincte și se pot produce separat sau împreună. O altă sursă a incertitudinii
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
menținerea la putere a guvernelor din perioada 2009-2012 (nivelul migrației electorale a fost în această perioadă de aproximativ 15%). Dezbaterile privind raționalitatea comportamentului de vot atât în ceea ce îi privește pe competitorii electorali, cât și în ceea ce îi privește pe votanți continuă în capitolul 2, în care Andra-Maria Roescu analizează cele mai cunoscute modele de competiție și le testează funcționarea în mediul politic din România. În prima parte a capitolului, autoarea descrie principalele modele de competiție electorală. Modelul proximității, downsian, presupune
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
direcțional (Rabinowitz și Macdonald, 1989) presupune că alegătorii optează pentru partidele cu poziții și politici bine determinate, care sunt cele mai apropiate de concepțiile lor ideologice. În modelul direcțional trebuie avute în vedere două lucruri: direcția preferinței și intensitatea preferinței. Votanții aleg partidele ale căror poziții sunt definite clar și care sunt de aceeași parte a axei cu cea pe care se situează ei. Andra-Maria Roescu face apel la cele două modele pentru a explica opțiunile de vot pentru Camera Deputaților
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
aceasta nu are șanse de a fi adoptată), ci își va adapta acțiunea de vot în funcție de alternativa care are cele mai multe șanse de a împiedica alegerea variantei celei mai nefavorabile. Un astfel de comportament de vot este complex și presupune că votanții au o bună cunoaștere a situației (inclusiv cunoașterea preferințelor, ba chiar și a comporta mentului celorlalți votanți), precum și capacitatea de a analiza scenarii alternative. Întrebările la care doresc să răspundă autorii au în vedere în ce măsură anumite reguli de vot, mai
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
care are cele mai multe șanse de a împiedica alegerea variantei celei mai nefavorabile. Un astfel de comportament de vot este complex și presupune că votanții au o bună cunoaștere a situației (inclusiv cunoașterea preferințelor, ba chiar și a comporta mentului celorlalți votanți), precum și capacitatea de a analiza scenarii alternative. Întrebările la care doresc să răspundă autorii au în vedere în ce măsură anumite reguli de vot, mai puțin cunos cute, sunt aplicabile în contextul alegerilor de masă; în ce măsură aceste reguli pot fi înțelese și
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
accentuat. El cuprinde unele dintre primele încercări din literatura de specialitate autohtonă de a analiza, prin apelul la instrumente bazate pe cea mai influentă paradigmă actuală din știința politică - teoria alegerii raționale - aspecte ale fenomenelor politice din România. Termeni precum votant median, proximitate, direcționalitate, putere de veto, partid cartel - pentru a da doar câteva exemple -, deși esențiali pentru cercetarea științifică a fenomenelor politice, nu se numără printre conceptele cele mai utilizate de către cei care susțin azi că practică știința politică în
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
sunt cele în care o parte din mandate se atribuie în colegii uninominale conform unui sistem electoral majoritar (de exemplu, pluralitar, majoritar în două tururi) și restul în sistem proporțional pe liste de partid. Pentru astfel de sisteme, în general, votanții au două voturi, unul pe care îl acordă candidatului preferat din colegiul uninominal în care locuiesc și unul pe care îl acordă listei de partid preferate. În România există un singur vot, pentru candidați individuali în colegii uninominale, însă pe
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
orașul Petra, piramidele de la Chichén Itzá, Statuia Lui Isus Mântuitorul din Rio de Janeiro, Colosseum, ruinele de la Machu Picchu, Taj Mahal. Ordinea enumerării acestora este considerată nerelevantă, fiind considerate noile șapte minuni ale lumii. Mai mult de 100 milioane de votanți și-au exprimat opinia, din întreaga lume. Într-o încercare de a evidenția monumentele reprezentative la nivel național, în urma a 60.000 de voturi exprimate în anul 2007, s-au desemnat și cele șapte minuni ale României: Ansamblul Brancuși din
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
14/2003 are prevederi extrem de restrictive, fără justificare și care se aplică defectuos. Relația dintre participarea la vot și condițiile exercitării dreptului de asociere în partidele politice La prima vedere, nu există nicio legătură între scăderea accentuată a numărului de votanți la alegerile parlamentare, așa cum rezultă foarte clar din datele prezentate mai jos (Anexa 3) și condițiile cerute pentru înregistrarea unui partid politic. Vom demonstra însă că apariția unor partide noi a dus deja la creșterea numărului de votanți, iar acest
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
numărului de votanți la alegerile parlamentare, așa cum rezultă foarte clar din datele prezentate mai jos (Anexa 3) și condițiile cerute pentru înregistrarea unui partid politic. Vom demonstra însă că apariția unor partide noi a dus deja la creșterea numărului de votanți, iar acest efect poate fi obținut și în continuare prin apariția altor partide. Scăderea accentuată a numărului de votanți s-a diminuat și s-a înregistrat o ușoară creștere la ultimele alegeri parlamentare din 2012 (41,72%) față de 2008 (39
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
cerute pentru înregistrarea unui partid politic. Vom demonstra însă că apariția unor partide noi a dus deja la creșterea numărului de votanți, iar acest efect poate fi obținut și în continuare prin apariția altor partide. Scăderea accentuată a numărului de votanți s-a diminuat și s-a înregistrat o ușoară creștere la ultimele alegeri parlamentare din 2012 (41,72%) față de 2008 (39,2%). Față de scrutinul din 1992, la care au participat 76,29% din alegători, cel din 2012 a înregistrat o
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
să se adreseze în special votanților moderați, fără opțiuni extreme din punct de vedere politic. Această tendință a fost contracarată de apariția unui nou partid, PPDD. Mișcarea spre centru a USL și ARD a făcut ca un mare număr de votanți, dispuși să susțină una din cele două alianțe din motive ideologice, să dorească mai degrabă să nu se prezinte la vot. Tendința spre absenteism a fost contrabalansată doar parțial de PPDD care a atras votanți atât din bazinul electoral al
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
ca un mare număr de votanți, dispuși să susțină una din cele două alianțe din motive ideologice, să dorească mai degrabă să nu se prezinte la vot. Tendința spre absenteism a fost contrabalansată doar parțial de PPDD care a atras votanți atât din bazinul electoral al USL, cât și din cel al ARD. Un partid nou care ar apărea în România, ar fi înregistrat și ar participa la alegeri, ar obține același efect ca PPDD, respectiv mărirea numărului de votanți, cu
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
atras votanți atât din bazinul electoral al USL, cât și din cel al ARD. Un partid nou care ar apărea în România, ar fi înregistrat și ar participa la alegeri, ar obține același efect ca PPDD, respectiv mărirea numărului de votanți, cu condiția să se adreseze celor care nu se regăsesc în categoria celor care votează centru-dreapta sau stânga. Această condiție nu a fost respectată de partidele înregistrate după alegerile din 2012 - Noua Republică, Partidul Mișcarea Populară - care s-au adresat
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
pentru Parlamentul European, se remarcă de asemenea o ușoară creștere a participării: de la 27,67% în 2009 la 32,44% în 2014. Creșterea are loc pe fundalul creșterii numărului de partide participante la acest tip de scrutin. Creșterea numărului de votanți în condițiile apariției unui partid care atrage pe cei nemulțumiți de partidele care reprezintă structura bipolară clasică stânga-dreapta a spectrului politic poate fi explicată pe baza unui model validat în știința politică. Acest model nu este empiric, ci este rezultatul
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
baza unui model validat în știința politică. Acest model nu este empiric, ci este rezultatul analizei comportamentului votanților și a partidelor politice. Bazându-se pe modelul economic elaborat în 1929 de Harold Hotelling 59, Anthony Downs 60 a argumentat că votanții sunt uniform distribuiți de-a lungul unei axe ideologice, de la extrema stângă (0) la extrema dreaptă (100). Într-un sistem bipartid, fiecare partid se va mișca în direcția competitorului său, deoarece extremiștii de la capătul mai apropiat al axei preferă acel
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
axei preferă acel partid în fața partidului advers pentru că este mai apropiat de pozițiile lor. Cea mai eficientă cale de a obține mai mult sprijin este pentru un partid să se deplaseze spre cealaltă extremă, pentru a atrage cât mai mulți votanți. Pe măsură ce partidele se apropie, devin moderate în privința politicilor pe care doresc să le pună în aplicare. Cele două partide se vor întâlni în final, dacă nu apare un alt partid, la punctul 50. Acest model a suferit un amendament adus
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
existente și care se poziționează între un partid și foștii săi susținători și partidele care sunt înființate pentru a câștiga alegerile și care caută să se poziționeze cât mai la centru pentru a atrage un număr cât mai mare de votanți, ale căror puncte de vedere nu sunt exprimate de niciunul din partidele existente. Situația din România a permis apariția ambelor tipuri de partide, ținând cont de numărul foarte mare de votanți care au preferat să nu-și exprime opțiunile. PMP
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
pentru a atrage un număr cât mai mare de votanți, ale căror puncte de vedere nu sunt exprimate de niciunul din partidele existente. Situația din România a permis apariția ambelor tipuri de partide, ținând cont de numărul foarte mare de votanți care au preferat să nu-și exprime opțiunile. PMP face parte din prima categorie, în timp ce PPDD face parte din a doua categorie descrisă de Downs. Relaxarea condițiilor de înregistrare a partidelor politice va duce cu siguranță la apariția unor partide
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
168, 188, 216 privind Uniunea Europeană / 89, 112, 118, 121, 124-125, 148, 154, 157-158 U Unitate administrativ-teritorială / 81, 85, 89, 92, 94, 97, 102-103 Uniunea Europeană / 11, 48, 79, 112-113, 115, 117, 119, 124, 133, 136, 146-151, 153, 155, 173, 255 V Votant / 53-56 Abstract The title of this book, Politograme. Insights into the vocabulary of democracy, is due to reading the book of Vlad Georgescufrom 1987, History of Romanian Political Ideas (1369-1878). The consequence was the comparison of the index of this
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
al magiei intersubiective dezvoltat admirabil în secolul al XVI-lea de Giordano Bruno. In termeni actuali, el ar suna așa: agentul electoral și alegătorii trebuie să creadă în adevărul și eficacitatea mesajului transmis. Nici experții propagandei PSD și nici virtualii votanți ai lui Victor Ponta nu au crezut sincer, profund, în negativizarea lui Klaus Iohannis. În esență, campania PSD la prezidențialele din noiembrie 2014 a fost un proiect politic ratat de a manipula afectivitatea unui subiect colectiv. Dimpotrivă, afectivitatea socială trezită
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Roșie ar fi fost la Paris, acum ar fi [și în Franța] ca în Iugoslavia”. Totuși, chiar dacă PC occidentale nu pun mâna pe putere, perioada Eliberării le este deosebit de fastă. Când se iau în considerație numărul de aderenți și de votanți, sau ponderea în sindicate*, în aparatul de stat, bilanțul e univoc, iar progresele spectaculoase, chiar dacă acestea sunt mai importante în Est decât în Vest. în ajunul războiului, treisprezece PC activau în ilegalitate; la terminarea lui, singurele rămase ilegale erau PC
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
instrument al marilor puteri. Statutul Curții Internaționale Permanente de Justiție și al succesoarei acesteia a rezolvat această problemă. Curtea este compusă din cincisprezece membri, între care nu pot exista doi cetățeni ai aceluiași stat (articolul 3). Pe de altă parte, „votanții vor ține cont... de faptul că în organizație ca întreg ar trebui să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și a principalelor sisteme de drept din lume” (articolul 19). Membrii Curții sunt nominalizați și aleși printr-o serie de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
președinte de comisie, industriaș, fermier sau lider de sindicat acordat unei anumite propuneri legislative care afectează interesele grupului său poate influența consecințele politice, economice sau sociale pe care majoritatea le urmărea prin această propunere. Însă nici chiar cel mai puternic votant din Congres nu reprezintă decât o mică parte a puterii totale a poporului american. Nici una dintre aceste patru condiții care fac posibil ca votul majoritar să contribuie la schimbarea pașnică internă nu se regăsește pe scena internațională. 1. Votul majoritar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]