1,123 matches
-
în care i-au apărut primele semne ale bolii. De altfel, cinci ani mai târziu, în 1922, boala îi avansase atât de mult încât nu a mai putut lucra. Thomas Mann surprinde momentul bolii în două dintre romanele sale Muntele vrăjit și Moartea la Veneția. În ultimul roman menționat, scriitorul german evidențiază și cealaltă latură a bolii sale dualitatea personalității. Exemplele pot continua, interesant de observat este că, în majoritatea cazurilor, boala are și un alt fond al problemei, de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
izbutește, astfel, să se exprime în geometrie stilistică...65. Nu la fel de pozitiv se arată Eugen Ionescu însă cu romanul Inimi cicatrizate, căruia îi reproșează faptul ,,că având la baza un material excelent este vorba de romanul lui Thomas Mann, Muntele vrăjit nu-l mai transfigurează, ci îl subordonează planului literar"66. De aceași părere cu Ionescu este și Ion Biberi care afirma că: ,,Inimi cicatrizate rămâne o carte mișcătoare și adevărată. Este o lectură emoționantă, dar departe de a egala interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Criticul observă în proza lui Holban notațiile pe care personajul acestuia le face pe tema incompatibilității dintre ,,actor" și ,,rolul care i-a fost distribuit", asociindu-l din această perspectivă cu Thomas Mann, al cărui personaj, Hans Castorp, din Muntele vrăjit, consemna contrastul evident dintre ,,prostie și boală", observabil la unul dintre personajele romanului, doamna Shör. Astfel, în acest context, personajele lui Holban sunt asemănate de critic mai mult cu cele ale lui Thomas Mann, decât cu cele ale lui Blecher
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care în termenii lui Maingueneau devin ,,oglinzi de legitimare" ale textului blecherian. Este foarte adevărat însă că, aceste ,,oglinzi de legitimare" pot deveni uneori ,,anti-oglinzi". Romanul Inimi cicatrizate, interpretat de foarte mulți critici literari prin textul lui Thomas Mann, Muntele vrăjit, transmite și altceva decât ceea ce ,,oglinda sa de legitimare" ne determină să credem. Sanatoriul nu este neapărat, pentru Blecher, un loc al vindecării din care personajul vrea să iasă, fapt care se va petrece în finalul textului, Emanuel transmițând odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care se impune autorul care construiește această lume"206. La Blecher, ,,ambreierea paratopică" ține mai mult de locuri decât de personaje. Astfel, sanatoriul din Berck din romanele Vizuina luminată și Inimi cicatrizate, asemenea sanatoriului din romanul lui Thomas Mann, Muntele vrăjit, ,,adăpostește o populație cosmopolită, care trăiește eliberată de orice altă grijă, cu excepția celei de a lupta împotriva morții". Situația din romanul lui Blecher Inimi cicatrizate este similară cu cea din romanul lui Mann, în ambele texte sanatoriul reprezintă un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
că nu erau făcute pentru oamenii sănătoși" 260; sau ,,în ultimele zile se gândise cu teroare, cu groază, la cazul când ar muri"261. Această atitudine nu o vom întâlni la Hans Castorp, personajul lui Thomas Mann din romanul Muntele vrăjit, căruia medicul Krokowski îi va spune ironic să se odihnească: ,,cu deplina conștiință a sănătății dumneavoastre perfecte". Castorp, spre desosebire de Emanuel, va include posibilitatea morții sale pornind de la ,,moartea celuilalt". Plecând de la aceste considerente, niciunul din cele două personaje
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de deschidere" în momentul conștientizării iubirii pentru Tadzio. Personajul simte cu pasiune pentru că refuză în plan teoretic. Conform opiniei sale, frumosul este un act spiritual și doar prin dominarea simțurilor poți ajunge la el. În acest context, apropierea de Muntele vrăjit este evidentă: Claudia Cauchat îi amintește lui Castorp de colegul său de școală. Spre deosebire de personajele lui Mann care experimentează moartea celuilalt: Hans Castorp contemplă moarte bunicului, Hanno Buddenbrook, moartea membrilor familiei, Aschenbach asistă neputincios la moartea fetei care-l va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
altfel a tuturor personajelor care vor urma, are rolul de a îngheța afectiv sentimentele lui Emanuel. Același efect îl produce aupra lui Aschenbach, personajul din Moartea la Veneția, al lui Thomas Mann, dispariția tinerei fete. Interogația din finalul romanului Muntele vrăjit, al aceluiași autor: ,,oare din această sărbătoare a morții, din pârjolul netrebnic care a incendiat de jur împrejur cerul acestei înserări ploioase, se va înălța într-o zi dragostea?"276, trădează, în fapt, aceeași lipsă a afectivității de care suferă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
traducere de Mihai Isbășescu, București, Editura Polirom, 2012. Kafka, Franz, Procesul, traducere de Gellu Naum, București, Editura RAO, 2007. Mann, Thomas, Moartea la Veneția: nuvele, traducere de Lazăr Iliescu și Al. Filipide, București, Editura pentru Literatură, 1965. Mann, Thomas, Muntele vrăjit, traducere din limba germană de Petre Manoliu, București, Editura RAO, 2009. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, Editura Litera, 2010. Papadat-Bengescu, Hortensia, Drum ascuns, București, Editura 100+1 Gramar, 1995. Papadat-Bengescu, Hortensia, Fecioarele despletite, București, Editura Gramar, 1994
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Max Blecher, op. cit., p. 34, 35. 270 Martin Heidegger, op. cit., p. 606. 271 Max Blecher, op. cit., p. 38. 272 Ibidem, p. 39. 273 Ibidem, p. 84. 274 Ibidem, p. 113. 275 Martin Heidegger, op. cit., p. 610. 276 Thomas Mann, Muntele vrăjit, traducere din limba germană de Petre Manoliu, București, Editura RAO, 2009, p. 921. 277 Martin Heidegger, op. cit., p. 611. 278 Max Blecher, op .cit., p. 118. 279 Martin Heidegger, op. cit., p. 615. 280 Ibidem, p. 618. 281 Max Blecher, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
scrie despre "periferia lumii", ca de pildă Israel, taberele palestiniene (Steaua rătăcitoare), despre Africa, despre condiția inumană a indigenilor, să descrie câmpiile imense dar deșertice, cerurile limpezi și înmiresmate, munții înalți și pleșuvi, nopțile lungi și pure, golfurile și mările vrăjite, tot atâtea locuri sălbatice și aparent lipsite de viitor, să redescopere lumea desrădăcinaților, pentru a da cuvântul civilizațiilor străvechi și care în pofida trecutului lor fabulos, au fost marginalizate de stihiile naturii sau ale istoriei: un cuvânt magic, impregnat de omenie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
epuizează, ca un pește pe care pescarul Îl manevrează la capătul undiței sale. Acest pescar este Satana. Prada lui este sufletul iar pentru a o ademeni ajunge să o obosească. ../'pe perna răului Satan Trismegist/ el leagănă Îndelung spiritul nostru vrăjit / iar prețiosul metal al voinței noastre / este În Întregime vaporizat de acest savant alchimist”. Tremurul din oglindă, vibrația pe care o induce Hyperion are menirea de a ține trează conștiința eroinei, a fetei de Împărat. Prin această mișcare el prinde
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu nasul în vânt,/ (ce) lunecă pe falia arcuită de galben nisip/ (ce) limba-și flutură-n aer și tinerii solzi/ ai marelui șarpe/ dansează/ în jurul undelor albe,/ mistuie în sine cruda lumină de vară" (Vipera cârnă), apoi "un șarpe vrăjit (ce) flutura eșarfă în vânt" (Răsuflarea femeii), cârtița neagră care "strivește în galerii scurgerea nopții" (În adâncimea de praguri), "Flămânzi până la moarte, vulturii cenușii/(care) în negre cămăși cad, salivând,/ la picioarele meselor goale" (La picioarele meselor goale), "O pasăre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ia naștere din experiența oferită de vârstă. Apare starea de nostalgie, de meditație, de închidere și mai profundă, în sine: Ce poate fi fericirea,/ Dacă nu această plutire,/ Prin fructe și frunze,/ În raza de miere prăfoasă, foșnind,/ Pe locul vrăjit, unde viața sfârșește,/ Dar nu-ncepe moartea/ Și-ntre ele numai/ Un limpede jind,/ Cu miros de prune, urcând spre alcool,/ De fum și de iarbă uscată?/ Ce poate fi fericirea,/ Dacă nu să adormi,/ Așteptându-ți sfârșitul,/ În septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cele onirice. Pendularea aceasta permanentă între construcție și deconstrucție, între facere și desfacere se realizează împrumutând elemente din universul copilăriei și al maturității sale, precum fructele, frunzele sau mirosul de prune urcând spre alcool, autoarea le transpune într-un cadru vrăjit, în care fericirea se confundă cu o plutire în raza de miere prăfoasă, foșnind într-o livadă: "Teluricul și spiritualul se împletesc, într-un dans al contrariilor, ce se resping și se atrag, rând pe rând. Tabloul naturii pare să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
celui care ar vrea să se culce pe umbra lui... Men in black Vojd. Cuvînt cu rezonanțe magice, grav și tenebros și învăluitor. Articularea lui umple rotund spațiul rostirii, așa cum omul din spatele simbolului cotropește existența interioară și exterioară a celui vrăjit. Lui Stalin îi plăcea să se împăuneze cu titlul de Vojd, Conducătorul, Ghidul suprem, sinonim cu Fűhrer-ul german, Duce-le italian sau spaniolul Caudillo. Și lui Putin începe să i se spună așa de către o anumită parte a presei ruse
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că sunt corp. 4 ianuarie 2007 Mă aflu singur în comun sfârșit, Nu se aude decât mirajul infinitului Ce-mi suflă peste chip. Zile tocmite cu cerul se desfată Ca limbile moarte nepovestite de nori. Mă aflu ca un cerc vrăjit înconjurând pământul. Mă spun în vis, trec prin zicerea umbrelor. Focul mi-e hrană până când Oasele scrumite ale tuturor oamenilor Renasc din măduva mea Pe un pământ de regi. Spune-mi că am înviat Mai înainte de a fi căzut în
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
monument mă mai duceam: două tunuri din războiul pentru independență tronau pe cea mai mare înălțime a orășelului. De acolo se zărea ca-n palmă fluviul cum se arcuiește în jurul așezării noastre și țărmul bulgăresc se vedea până departe, stăteam vrăjit ceasuri întregi și mă rugam Doamne, dă, Doamne, să ajung și eu odată pe malul celălalt, în străinătate, în altă lume... Prin crengile plopilor, ale castanilor, ale teilor, ale salcâmilor, ale corcodușilor, ale tufelor de trandafiri sălbatici, trecea vântul spunând
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
pe indici și acesta se ocupă automat de lansarea ordinelor de exercitare. În apropierea datei de expirare (a contractelor futures și a opțiunilor pe indici) volumul contractelor exercitate crește brusc, la fel și volatilitatea pieței. Fenomenul este cunoscut ca "ora vrăjită" (witching hour) a pieței acțiunilor și induce perturbații de curs al indicelui 4. Atunci când coincid trei date de expirare: a contractelor futures pe indici, opțiunilor pe indici și opțiunilor pe contracte futures pe indici, avem o "oră vrăjită triplă", fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ca "ora vrăjită" (witching hour) a pieței acțiunilor și induce perturbații de curs al indicelui 4. Atunci când coincid trei date de expirare: a contractelor futures pe indici, opțiunilor pe indici și opțiunilor pe contracte futures pe indici, avem o "oră vrăjită triplă", fenomen ce induce variații (volatilitate) de o asemenea amploare pe piață, încât constituie obiectul unor reglementări de stabilizare speciale. Pentru investitorii care nu vor să tranzacționeze întregul indice, există posibilitatea alegerii contractelor futures pe un "coș de titluri" (stock
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
răsăriteană, din perspectiva ortodoxismului, a pactului faustic: "În Alăutești, în nopțile de vreme rea, torcătoarele spuneau, înviind focul, că moș Călifar își vânduse sufletul Satanei pentru nu știu ce veacuri de viață; că Ucigă-l-Crucea întinsese, în iazul morii, sufletelor creștinești, un laț vrăjit; și că morarul procopsea, cu bogățiile cu care diavolul ispiti pe Domnul Hristos, pe oricine le poftea și venea ca să le ceară". Desigur, îmbrățișarea fără rezerve a seducției reificate nu este lipsită de consecințe: odată intrat în posesia avuțiilor, "nenorocitul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
încărcat de valențe falice, Pașchevici își continuă penetrarea metalică: Își lăsă toată greutatea pe drug, urlând, strângând pleoapele. Simțea cum fierul pătrunde în carne și cum palpită drugul despicând. [...] Mai adânc, mai departe, până în inima ei, până în miezul vieții ei vrăjite!...". După ce Egor ucide strigoiul, focul se intensifică. Doina Ruști afirmă sec: "Imaginea sugerează starea hipnotică în care intră personajul copleșit de o dureroasă deznădejde și apoi de blestemul singurătății" (1998: 63). Sanda și Simina mor și ele; paradoxal, crepusculul se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din tenta alegorică a tabloului pe care titlul o reclamă, din eclerajul crepuscular al unei lumini ce se dizolvă melancolic, în decorul care sugerează prin dezordinea vegetală un loc părăsit, retras, cât și atitudinii aproape hieratice a femeii care ascultă vrăjită o muzică ce ne este inaccesibilă. În același sens se orientează și observațiile Paulei Constantinescu, care subliniază importanța efectelor de lumină în generarea misterului. "Încearcă să creeze un peisaj cu o lumină și o atmosferă care să dea naturii o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contemplativ, și mai puțin detaliul "naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar un pretext pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică în care, pentru scurt timp, reveria recuperează lumi vrăjite și mistere închipuite. Pictorul sibian Octavian Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin, Franz von Stück, face o primă călătorie la München, în 1897, ca apoi să viziteze în repetate rânduri Viena și Dresda -realizează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tarkovski lasă o amprentă clară, de neșters în sufletul spectatorilor. "Înainte de 1990 scrie Manuela Cernat pentru spectatorii fostului lagăr sovietic, filmele lui Tarkovski erau superbul simbol al rezistenței spirituale împotriva opresiunii ideologice. Rubliov, Oglinda, Călăuza încifrau, în imagini de o vrăjită frumusețe, taina lumii și triumful credinței asupra dogmei atee. Personajele lor mesianice întrețineau speranța în triumful duhovniciei și al împărăției lui Hristos"42. Iată ce face diferența între un film comercial și unul care îți poate clădi un autentic imaginar
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]