2,142 matches
-
și-și dezvăluie odată cu josnicia caracterului, mizeria morală. Nici Victor Hugo în al său Napoleon le Petit n-a știut să prindă ca Marx amestecul de murdărie, fanfaronadă și cinism care definea cariera și personalitatea lui Ludovic Bonaparte-Crâpulinschi, «paiața gravă», «vrăjitorul precupeței din Hale», golanul princiar cum îl denumea Marx. Chiar masca gravă de fier a lui Bismark se năruie sub apostrofa lui Marx care dezvăluie aplicațiile intime ale junkerului prusac, gata, de îndată ce nu mai e preocupat de intrigile sale războinice
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oportunități pe care subiectul nu a știut să o exploateze. Băț Bățul este simbolul puterii și poate lua mai multe forme: - autoritatea politică și materială, prin sceptru; - puterea transformatoare a magiei, pe care o regăsim în bagheta zânei sau a vrăjitorului, precum și în toiagul lui Moise; - sprijinul, ajutorul și susținerea, aduse de baston sau de cârjă; - îngrijirea, medicina și vindecarea, în imaginea caduceului, băț sacru în jurul căruia se încolăcesc doi șerpi; - virilitatea, ca simbol falic și reproducere a erecției. Dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
problemă”). În schimb, găsește cuvinte judicioase spre a-i evalua pe G. Ibrăileanu (spirit complex), Pompiliu Constantinescu (critic de o obiectivitate „stelară” și îndeplinind „cu onestitate și luciditate triarea fără patos a cărților”) sau pe M. Sadoveanu (definit memorabil ca „vrăjitor al singurătății” în Povestiri de vânătoare). Criticul e un devorator de cărți și se numără între cei ce vorbesc primii la noi despre Lautréamont, Joyce, Gide, Céline, Breton ș.a. Dezinvolte și sensibile la modernitate sunt și cronicile plastice la Brâncuși
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
a fost profesor de limba franceză și de limba română la Liceul „Ioan Slavici” din Panciu. A debutat în 1939, cu poemul Stepa, sub pseudonimul Ilariu Spulber, în „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu, iar editorial, cu volumul de versuri Vrăjitorul de cuvinte (1940). B. reapare în literatură în 1971 cu o carte de proză, Fântâna iadului, ajutat de Marin Preda, pe atunci director al Editurii Cartea Românească. Modalitatea predilectă de exprimare va fi de acum încolo romanul, dominat, în cele mai multe
BANDRABUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
mai puțin asupra psihologiei personajelor provocând din partea criticii literare unele obiecții. În genere, însă, se poate spune că scriitorul este „bun povestitor cu resurse memorialistice, pictor al provinciei clasice, colorabile umoristic și uneori prin ceea ce are licențios” (Marian Popa). SCRIERI: Vrăjitorul de cuvinte, Bolgrad, 1940; Fântâna iadului, București, 1971; Fiul primarului, București, 1976; Hanul trăsnit, București, 1984; Un student de altădată, Iași, 1987; Cândva de demult, Galați, 1991; Mă numesc Eva, București, 1996; Flămândul, București, 1996; Ora astrală a României, Focșani
BANDRABUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
înfășurat în hrana ochiului meu”. Tot acum, capătă consistență cealaltă temă, a memoriei, în care subzistă universul fabulos, mitico-magic al copilăriei: bunica „trecea precum leoaica / bătrână în amurg, / cu un popor de zâne / și iepuri după ea”, Oltul - mag și vrăjitor - „cu soare mă ungea, / cu șopârle mă lega” etc. Acest spațiu-timp originar reapare în Dimineața primigeniei (1980), unde abundă evocările de ritualuri: „diminețile” morților, făcutul pâinii sau, pur și simplu, mersul copilei țărănci spre câmp, purtând pe cap coșul cu
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
creația anterioară. Rămân documente pentru istoria literară volumele de amintiri Scriitor și om (1946), Contemporan cu ei (1962), Evocări și dialoguri literare (1974). Ca traducător, B. a desfășurat o impresionantă activitate, ce dăinuie în timp prin reeditări (un exemplu este Vrăjitorul din Oz de F. L. Baum). SCRIERI: Vecernii, Craiova, 1923; Flaute de mătase, Brăila, 1923; Reculegeri în nemurirea ta, București, 1925; Biblice, București, 1926; Strigări trupești lângă glezne, București, 1926; Cina cea de taină, București, 1929; Poeme vechi și noi
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
Fii și amanți, București, [1935]; H. Mann, Ura, București, [1935], Vânătoarea dragostei, București, 1935 (în colaborare cu Isaiia Răcăciuni); Alia Rachmanova, Fabrica de oameni noi, București, [1936]; Pearl S. Buck, Mama, București, [1937], Ultima datorie, București, 1944; F. L. Baum, Vrăjitorul din Oz, București, 1940 (în colaborare cu Jozefina Baltazar); Fannie Hurst, În marginea vieții, București, 1940; E. M. Remarque, Iubește pe aproapele tău, București, 1945; John Knittel, Via Mala, București, 1946, Thérèse Etienne, București, [1947]; Bernard Shaw, Cezar și Cleopatra, București
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
Hamlet, București, 1948 (în colaborare cu Vera Călin); A. S. Pușkin, Poezii, București, 1949, Versuri - Stihi, ed. bilingvă, București, 1964 (în colaborare cu Al. Andrițoiu); N. I. Vapțarov, Poeme, București, 1952 (în colaborare cu Vlaicu Bârna și Demostene Botez); Robert Browning, Cântărețul vrăjitor, București, 1953; Antologia poeziei sovietice, București, 1955 (în colaborare); Pablo Neruda, Strugurii și vântul, București, 1956, Poeme noi, București, 1963; Antologia poeziei bulgare, pref. Cicerone Theodorescu, București, 1956 (în colaborare); Antologia poeziei latino-americane, București, 1961 (în colaborare); J. W. Goethe
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
vrea s-o cucerească, dar în final femeia îl părăsește pentru altul. Celălalt e un profesor de matematică la Craiova, captivat și el de literatură. Acest Tretie Răbdare are un destin ciudat. El întâlnește un personaj malefic, un fel de vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
un levier și a Împuns-o În inimă cu un cuțit de argint, a fost James J. Smith, de patruzeci de ani, un negru care locuia În reședința familiei Harris“. Acest Harris, care a ajuns să fie cunoscut drept „ucigașul vrăjitor“, se Învârtise pe la Templul Nr. 1. Probabil citise „Lecțiile 1 și 2 ale musulmanilor pierduți și regăsiți“ ale lui Fard, inclusiv pasajul „TOȚI MUSULMANII ÎL VOR UCIDE PE DIAVOL PENTRU CĂ ȘTIU CĂ ESTE UN ȘARPE ȘI PENTRU CĂ, DACĂ ÎI VOR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
poporul acela cu sabie, cu foamete și cu ciumă, zice Domnul, pînă îl voi nimici prin mîna lui. 9. De aceea, să n-ascultați pe proorocii voștri, pe ghicitorii voștri, pe visătorii voștri, pe cititorii voștri în stele, și pe vrăjitorii voștri, care vă zic: Nu veți fi supuși împăratului Babilonului!" 10. Căci ei vă proorocesc minciuni ca să fiți depărtați din țara voastră, ca să vă izgonesc și să pieriți. 11. Dar pe poporul care își va pleca grumazul sub jugul împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Africa, și am fost impresionat. - E o carte interesantă, nu-i așa? Personajul principal, Boshier, este epileptic și schizofrenic. El și alții ca el au reușit să se întâlnească cu un profesor, au trecut printr-o inițiere și au devenit vrăjitori. Cu alte cuvinte, au reușit să schimbe elementele negative cu unele pozitive. Apoi oamenii au început să-i aprecieze. «Parcă e vorba despre mine!», m-am gândit. Am consultat diverse surse și mi-am dat seama că despre yuta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de pîine, și orice izvor de apă, 2. pe viteaz și pe omul de război, pe judecător și pe prooroc, pe ghicitor și pe bătrîn, 3. pe căpetenia peste cincizeci și pe dregător, pe sfetnic, pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit. 4. "Le voi da băieți drept căpetenii, zice Domnul, și niște copii vor stăpîni peste ei." 5. Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe aproapele lui, tînărul va lovi pe cel bătrîn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pe Egipteni unii împotriva altora, și se vor bate frate cu frate, prieten cu prieten, cetate cu cetate, împărăție cu împărăție. 3. Duhul Egiptenilor va pieri din ei și le voi nimici sfatul, atunci vor întreba pe idoli și pe vrăjitori, pe cei ce cheamă morții și pe ghicitori. 4. Voi da Egiptul în mîinile unui stăpîn aspru, și un împărat fără milă va stăpîni peste ei", zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 5. Apele mării vor seca, și rîul va seca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
-i pradă până și în somn. Nu, e insuportabil! Nu mă vede, căci are o privire ciudată, rece și tăioasă. Trebuia să-mi închipui, aspidă cum e, că doarme cu ochii deschiși, căci asta e slăbiciunea ei aducătoare de moarte. Vrăjitorii, știind că e inutil să-i incanteze descântecul, îl scriau cu litere de aur pe o eșarfă roșie, pe care o aduceau în fața ochilor deschiși ai jivinei, răpunând-o..." Capitolul III TĂCEREA DINTRE EI DURĂ TOATĂ vara. Nu ieșeau nicăieri
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
să scape Carol prin această brutală tortură. Când observă efectul malefic pe care îl avea metoda sa asupra lui Filip, Carol dublă și apoi triplă numărul de tăvi și cantitatea de pucioasă folosită. Umbla toată noaptea prin cameră ca un vrăjitor, cu tăvi fumegânde în mâini, schimbând cărbunii și adăugând sulf. Viața se scurgea din trupul lui Filip ca nisipul dintr-o clepsidră spartă. Era nedormit de luni de zile, livid, cu ochii căzuți în orbite, cu trupul obosit de convulsii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în acest sens: sanctuarele, care sânt "Porți ale Cerurilor", locuri de trecere între Cer și Pământ. Adesea nu este nici măcar nevoie de o teofanie sau de o hierofanie propriu-zise: un semn oarecare poate arăta sacralitatea unui loc. "Legenda spune că vrăjitorul care a întemeiat El-Hemel la sfârșitul veacului al XVI-lea s-a oprit să înnopteze lângă izvor și a înfipt un băț în pământ. A doua zi a vrut să-l ia și să-și urmeze calea, dar a văzut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nu aveau un copil, își pierdeau suflețelul lor și atunci ajungeau la un magazin de jucării vechi ca niște obiecte. Asta era moartea lor, să nu se mai joace nimenea cu ele. Noroc că acolo era un vânzător ca un vrăjitor care le dădea suflet din nou, ca să pară vii și să le placă la copii, că altfel nu le cumpără nimeni. Deci vânzătorul acela le dădea viață din nou. Nu era un vânzător de jucării, ci un vrăjitor de jucării
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
ca un vrăjitor care le dădea suflet din nou, ca să pară vii și să le placă la copii, că altfel nu le cumpără nimeni. Deci vânzătorul acela le dădea viață din nou. Nu era un vânzător de jucării, ci un vrăjitor de jucării. El le dădea suflet din nou, și ele se puteau împrieteni cu alți copii, dacă își găseau copilul potrivit. Și atunci jucăriile din pod s-au dus la Vânzătorul de jucării, care era Vrăjitor. Și i-au spus
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
de jucării, ci un vrăjitor de jucării. El le dădea suflet din nou, și ele se puteau împrieteni cu alți copii, dacă își găseau copilul potrivit. Și atunci jucăriile din pod s-au dus la Vânzătorul de jucării, care era Vrăjitor. Și i-au spus: - Le dai la toți copiii care trec pe aici câte o jucărie, ca să nu mai fim singuri? - Da, a spus Vânzătorul. Dar o jucărie costă cam 50 de lei. - Bine. Și au început fiecare să facă
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
munci, și au obținut 50 de lei. Leul îi speria pe hoți, zâna scria poezii, măgărușul căra în spatele lui diferite greutăți, și așa au strâns fiecare câte 50 de lei și i-au dat vânzătorului. Vânzătorul, care era și vrăjitor, le dădea și suflet, ca să le placă la copii, și atunci bebelușii care treceau pe acolo primeau câte o jucărie pe gratis, că ei nu aveau bani și munciseră jucăriile pentru prețul lor. Și dacă vrăjitorul le-a dat viață
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Vânzătorul, care era și vrăjitor, le dădea și suflet, ca să le placă la copii, și atunci bebelușii care treceau pe acolo primeau câte o jucărie pe gratis, că ei nu aveau bani și munciseră jucăriile pentru prețul lor. Și dacă vrăjitorul le-a dat viață la fiecare, fiecare jucărie s-a împrietenit cu câte un copil. Și, tocmai atunci, zece copii s-au născut. Ei erau la început, așa că aveau nevoie de jucării. Le-au dus mai întâi niște jucării mici
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
să o spun ca lumea, nici acuma... Br, așa... Br-Br... - Brrrrrrrrrrr!... Brrrrrrrr!... Stai, nu pleca, s-a întâmplat ceva cu mingea de țopăit!... 6 ani și 7 luni Măsurătorul de timp Uite ce am visat eu azi-noapte: Eram cu un vrăjitor și el mi-a dat ceva cadou: un Măsurator de vârstă. Și arăta acolo că eu am 6 ani. A făcut o magie să am 8 ani. De fapt, a făcut o magie ca toată lumea / totul să îmbătrânească cu 2
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
La vârsta aceea, mergeam la cumpărături și am întâlnit-o pe Fili, care știi că mă îngrijește. Și eu am salutat-o, dar ea nu m-a recunoscut, că eram prea mare!... Și apoi am plecat și am rugat pe vrăjitor să facă la loc asta, adică să schimbe iar timpul, dar el nu s-a îndurat să dea timpul înapoi cum era. Atunci am spus că-i voi rupe bagheta în 2 dacă nu va face asa. Și a spus
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]