4,976 matches
-
pe plan local, unde, dintotdeauna, funcționează legi aparte. Delictele vor deveni virtuți. Calomnia. Falsul. Delațiunea - o artă. Imposibil! Nimic nu e imposibil! Bine, gândește-te la ziua de astăzi. Ce crezi că-ți va aduce? Au mai rămas câteva ore. Vreo cinci. Pentru că înainte de ora zece vei adormi. Privind la televizor. Sau citind. Gândindu-te. Vei muri puțin. După miezul nopții, te vei trezi buimac, apoi vei tresări. Ai întârziat la slujbă! Nu! Mai sunt câteva ceasuri bune până atunci! Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Hrebe sau altul (să nu uitam că acțiunile Stelei nu mai sunt pe numele lui, grație subsemnatului care l-a determinat să se ferească de o eventuală executare silită), despăgubirile către stat și banii confiscați de DNA însumează și ei vreo 2 milioane de euro cash, terenurilor le-a scăzut valoarea și lichiditatea și o să continuă să scadă, influența și-o va pierde. În lumea în care s-a învârtit Jiji trei ani de pârnaie înseamnă mult. Al Capone a stăpânea
Bodu, despre Becali: Jiji e ca și terminat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78541_a_79866]
-
fi citit în BUCUREȘTIUL CULTURAL, din 19 noiembrie, cuprinzând notații de dată relativ recentă, adică de la începutul anului încă în curs. Autorul, care din 1973 trăiește în America, are nostalgia cărților din biblioteca lăsată de nevoie la București, a celor "vreo două mii de volume adunate cu grijă". Unele le procurase de la "anticarul clandestin Sterescu", "figură remarcabilă, atașantă", fost deținut politic, altele, în anii mini-liberalizării, le cumpărase "oarecum pe sub mână" de la doamna Lupescu, directoarea de atunci a Librăriei "Mihail Sadoveanu". Despre cărțile
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
viitor de aur în largul talazurilor de grîne fără haturi (deci fără tufe sau obstacole naturale în calea crivățului, pline de pesticide și așa mai departe), încît, din cele cîteva mii cîte erau după al doilea război, abia mai înregistrăm vreo cîteva sute și abia că mai găsim dropii în Bărăgan!" (Alexandru Filipașcu, Expediții la noi acasă, 1981) Recent, biologul Gabriel Cheroiu îndemna la mai multă grijă față de dropie și de cocoșul de mesteacăn: Sînt două specii care altădată prosperau. Dropia
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
Pomenea și jandarmii lui dispăruseră. Fîlfîiau ciorile deasupra orașului, croncăneau și se dădeau tumba, încît unul dintre gardiștii din spatele lui Stelian a tras în ele să le împrăștie. A urmat o rafală dezordonată de focuri de pistol, la nimereală. Pică vreo două ciori, iar celelalte încep să cîrîie a rău. Stelian avea un megafon în mînă. Era, îmbrăcat în cămașă verde, cu diagonală. Își pusese o cojoacă pe deasupra, dar era vînăt de frig. Îi chema cu megafonul în stradă pe cetățenii
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
contestat mai ales pentru acceptarea cedării Basarabiei și Bucovinei); Constantin Aricescu; Anton Arion (ministru în guvernele Golescu); liberalul Constantin Arion; episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron; Apostol Arsache (medic aromân cu activitate politică, de orientare conservatoare, și diplomatică); țarii vlaho-bulgari Asan (vreo trei); economistul și publicistul (din timpul lui Odobescu) Aurelian Petre S.; împăratul roman Aurelianus, mareșalul Averescu. O lectură pasionantă pentru cei preocupați de identitatea românească în context european. Cu același țel, acela de a face cunoscută istoria românilor Ťîntr-o perspectivă
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
scris, adică al centrului, și cel vorbit, adică al miezului țării. A nu se uita, însă, că centrul are câteva datorii cel puțin seculare față de Eminescu. S-au scanat, iată, manuscrisele sale, s-au tipărit primele opt volume din cele vreo 10 sau 20 câte sunt pregătite pentru tipar. Restul - stă în calculatoare închise. Nu sunt bani, explică toți oamenii de la centru ai centrului. Cum așa, nu sunt bani?! Dar rrromânii noștri verzi care se bat cu pumnul în piept la
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
imperativele salvării culturale. Această lecție a istoriei ar trebui predată și d-nei profesoare Ioana Bot - și celor care găsesc inutil sau prea costisitor gestul academic de azi. Se mai întreabă cineva cât a costat corabia care a transportat manuscrisele Iliadei (vreo 1400 la număr!) de la Bizanț la Veneția, cât au primit marinarii etc. Are fapta istorică preț material?! IV. Disolve et coagula. Această scanare, de azi, verifică, în fond, întreaga eminescologie de până acum, adică pune în paranteză, pentru un timp
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
resturile de sateliți care orbitează Pământul? Cele mari, vor fi agățate și încetinite, ca să reintre în atmosferă. Pentru cele mici nu există soluții. -Față de asteroizi, suntem la fel de neajutorați ca dinozaurii? -Nu există încă tehnologia care să ne protejeze. Încă vreo câteva decenii vom fi la fel de neajutorați ca dinozaurii. Dar, într-un viitor extrem de scurt, la scara istoriei, vom putea să-i deviem în timp util, căci devierea e cea mai bună metodă de evitare. De aceea, trebuie descoperiți cu ani
INTERVIU cu Dumitru Prunariu: Criza se vede din Cosmos. Faţă de asteroizi, suntem la fel de neajutoraţi ca dinozaurii () [Corola-journal/Journalistic/70289_a_71614]
-
la domnul Rosetti, care era decan. Era un adevărat domn, în sfârșit, cu anumite lașități politice, dar domn. Mi-a dat o cameră la căminul de lângă facultatea Politehnică. Era acolo un cămin special, cu mai multe paturi în cameră. Eram vreo 6 fete, cu mine. "De ce vrei, dragă, la cămin ?", m-a întrebat bătrânul Rosetti. "Mă cert cu mama tot timpul", i-am spus eu. A fost atât de drăguț, atât de bun, de discret, nu m-a mai întrebat mai
Gabriela Melinescu - „Vulnerabilitatea, asta e marca talentului“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7410_a_8735]
-
aș greși, bănuiesc, să constat că, într-un anumit sens, cele două „crize" merg mînă în mînă. Ne-am pierdut - undeva, în negura tranziției - specialiștii. Domnul Emil Constantinescu promitea, la un moment dat, că ar avea Domnia-Sa, sub manta, vreo cincisprezece mii, dar remarca respectivă s-a dovedit repede un biet slogan electoral. Din păcate, situația nu lasă loc pentru glumă. La început, se stinge interesul pentru specializarea autentică, mai tîrziu, se eterizează specialiștii, pentru ca, în final, să dispară domenii
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
Mi-am dat seama că lucrez în fiecare zi și la sfârșit de lună tragi linie și ai plătit tot ce ai făcut. Nu am lăsat Clujul chiar brusc. Eu lucram aici și seara plecam în oraș. Lucram terenuri, am vreo 7-8 hectare de terenuri ale mele cu ale bunicului, fac comerț cu cereale, asta e partea de bază a veniturilor pe care le am, în perioada asta cu îngrășăminte și animale. Am crescut și cresc animale, viței, porci și mai
Un nou val de migrație. Vezi care este destinația românilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/67954_a_69279]
-
consecvența față de deontologia jurnalistică, s-ar fi cuvenit ca scuzele și corectarea greșelii să fie făcute oferindu-i articolului același spațiu și vizibilitate (articolul principal de pe home-page, menținut în aceeași poziție un timp comparabil). În acest moment sunt cel puțin vreo zece articole mai vizibile, iar titlul e despre Mihai Goțiu, nu despre Klaus Iohannis. Chiar și în condițiile unei "experiențe nefericite și limitative" în ale jurnalisticii, cum spune doamna Andrea Pora că ar fi experiența mea, pot afirma că subiectul
Mihai Goțiu - Andreea Pora, scandal monstru din cauza unui articol despre Klaus Iohannis by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/78889_a_80214]
-
traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat parțial de Mircea Deac în cartea sa Mattis Teutsch și realismul constructiv, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1985, carte în care se și publică vreo cîteva fragmente, și de Mihai Nadin care îl amintește în contextul discuției despre Ideologia artei, în prefața la varianta românească a acesteia, Editura Kriterion, București, 1975. Dictat în limba germană și redactat în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
cunosc foarte bine escrocheria asta cu terenuri, MApN, cu dl. Babiuc. Problema este că a fost nevoie de 12 ani pentru ca să se pronunțe această sentință. Ea putea fi pronunțată într-un an de zile, pe baza evidenței. Nu era nici măcar vreo mare filosofie acolo. Atunci dl. Becali a executat un fel de dans războinic tribal în jurul meu, într-o cofetărie cu o scrumieră, după care m-a amenințat cu moartea în văzul a zeci de oameni. Eu nu mă bucur că
Ce spune CT Popescu despre condamnarea lui Gigi Becali by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79172_a_80497]
-
haz de necaz de atâtea ori auzite pe seama manifestării de pe Croazetă, care își deschide porțile pentru cea de-a 67-a ediție, miercuri seara. Cinstiți să fim nu plouă chiar de fiecare dată. În douăzeci de ani eu am prins vreo câteva ediții însorite, să tot fie șapte-opt. Una dintre acestea se anunță a fi și cea care va începe peste două ore. Chiar ar fi fost păcat pentru o ediție a cărei seară inaugurală o are drept vedetă pe Nicole
Cannes, 2014: Prințese, pictori și croitori de lux by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79221_a_80546]
-
era la școală. La un moment dat, profesoara îi întreabă pe elevi care este cea mai puternică monedă din lume. După ce se dă răspunsul corect, Bulă rămâne în continuare cu mâna ridicată. Profesoara: - Bulă, lasă mâna jos, că iar spui vreo prostie! Bulă: - Nu, doamna profesoară, doar că alta este cea mai puternică monedă ... - Și care e aia, Bulă? - Ciocanu' libanez! - Cum mă, ciocan libanez? - Da doamna profesoară. Eu am auzit-o pe sora-mea aseară cum vorbea cu prietena ei
Bancul Zilei: Cea mai puternică monedă din lume, după Bulă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/79269_a_80594]
-
pe care îl tot invocă soția mea) și-a făcut treaba într-un mod care mă copleșește de recunoștință. Ajuns la Paris în ultima zi a anului 1973, mi-am petrecut revelionul în casa doamnei Marguerite Duras (cuprins în cele vreo câteva zeci de invitați, mulțumită recomandării unui amic român devenit redactor la Editura Seuil), și a trebuit să reflectez la găsirea unui loc de muncă. Refuzam ideea de a trăi din ajutoare, indemnizații, culesuri de vii și altele, dornic să
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
Serviciul muncii (ANPE), în anunțurile din Le Figaro. Trimis de ea, am dat fuga să-mi prezint candidatura la sediul din avenue Montaigne al unei Societăți Imobiliare. Nu-mi făceam mari iluzii: chiar pentru un loc de réceptionnaire al garajului: vreo 18-19 candidați mă precedau la coadă. Cei 35 de ani ai mei și stăpânirea acceptabilă a limbii franceze mi-au permis să fiu angajat. Nu era vorba de o subterană de lux, ci de un loc de muncă decent. Luxuosul
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
mai târziu". În niciun caz nu-l duceți la poliție, dacă are bani și acte...Acum vreo 7-8 ani, mi-am schimbat apartamentul, și eram în renovări. Mi-am pierdut portofelul cu toate actele- talon mașina, CI, permis, etc, plus vreo 3 mil de lei. Un cetățean de bine mi l-a găsit și l-a dus la poliție. După o saptămână, m-a vâzut pe strada și m-a recunoscut după poza din CI. Mi-a spus de portofel, i-
"Ce ai face dacă ai găsi un portofel cu bani?". Vezi răspunsurile by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79457_a_80782]
-
un mic fragment de zid galben (de care nu-și amintea) era atât de bine pictat încât părea, dacă îl priveai doar pe el, o prețioasă operă de artă chinezească, de o frumusețe care și-ar ajunge sieși, Bergotte mâncă vreo câțiva cartofi, ieși din casă și se duse la expoziție. ș...ț Ajunse în fața tabloului lui Vermeer, pe care și-l amintea mai strălucitor, mai diferit de tot ceea ce cunoștea, dar în care, datorită articolului criticului, observă pentru prima oară
"În ce tablou v-ar plăcea să intrați?" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7966_a_9291]
-
numai după orele 7 seara... I se spunea cinema Tomescu, după cum îl chema pe patronul lui... Era instalat la intrarea în târg, pe dreapta, cum veneai pe șoseaua dinspre București, cu mașina-cursă a lui nea Toma, cumnat cu Tomescu. Făceai vreo cinci-șase ore de-acolo prin gropi - era vai și amar de călători... Acest domn Tomescu, patronul, mie îmi impunea mult respect, dar și frică... Arăta ca un drac. Era scund și cu o mustăcioară plină de niște țepi ce-i
Cinematograf 1929 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7975_a_9300]
-
supraaglomerate sunt penitenciarele. "Pușcăriașii - amarații - hoții și-au dat seama că ei trăiesc înghesuiți că animalele, într-o sărăcie de neimaginat, într-o supraaglomerare de lagăr african. Că dacă s-ar fi implementat la timp noul cod de procedură penală vreo douăzeci de mii NU ar mai fi intrat în închisori - locuri de detenție - pușcării - mititica - bulau. Ei spun că aproape douăzeci de mii de oameni NU ar mai fi fost pușcăriași! Că amânarea introducerii codului de procedură penală a avut
Propunere din spatele gratiilor: acceptarea soluției "homo" în celulă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78410_a_79735]
-
două ture de/ coniac și-am să te laaaud și-am să te laaaud.../ Să nu-mi spuneți mie cuc dacă frații mei papagalii/ n-au să mă imite după ce oi scrie un ditamai poem cu rimă/ garnisit după cu vreo trei patru nume/ de voievozi, cu țara mea de dor/ cu niscaiva lanuri de grâu/ după care voi jubila/ cu strămoșii noștri daci care în frunte cu Partidul i-au învins/ pe romani să contribui și eu cu ceva la
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
pălmaș. Măcar o dată pe săptămînă îi trezea în mijlocul nopții și îi ducea în marș forțat pînă în pădurea de la Tortomanu și înapoi. În zilele ploioase îi obliga să ia cu asalt, în fugă, dealurile de la marginea orașului. Se umpluse infirmeria, vreo cîțiva soldați dezertaseră și ofițerii se plîngeau de el la București. Fetele de la Chelu șomau, încît patroana i-a transmis lui Scipione rugămintea să nu-și mai istovească trupa. Într-o seară, la popotă, în timpul discuției despre ceea ce se întîmplase
Apții și dezertorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7674_a_8999]