2,517 matches
-
Sinu îi năvălea în minte imaginea primei lui soții, Micuțablondăpeltică (Așa se decisese să-i scrie numele, altfel Sara s-ar fi confuntat cu oricare femeie) cum îi plăcea s-o alinte pe - atunci, prin anii ’80, când încă mai vuiau pe Corso, patriarhalele prăvălii, alături de magazinuțele deja moderne, dispuse frumos în circuitul destinat promenadei, fiecare cu treaba lui, cu designul lui tributar epocii dintre războaie, și cu mărfurile lui. Aceasta se datora poate pentru că și lui i se făcuse foarte
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
se părea că retrăiesc un mit / Cu fata prefăcută - n căprioară. De sus, lumina palidă, lunară, / Cernea pe blana-i caldă flori calde de cireș. / Vai cum doream ca pentru - întâia oară / Bătaia puștii tatii să dea greș! / Dar văile vuiră. Căzută în genunchi, / Ea ridicase capul, îl clătină spre stele, / Îl prăvăli apoi, stârnind pe apă / Fugare roiuri negre de mărgele. / O pasăre albastră zvâcnise dintre ramuri, / Și viața căprioarei spre zările târzii / Zburase lin, cu țipăt, ca păsările toamna
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
2013}. A prezentat lucrări și la Conferințele Internaționale IEEE GrComp {Georgia State University at Atlanta - 2006, Kaohsiung Național University în Taiwan - 2011,} Internațional Conference on Advanced Mechatronic Systems (Tokyo University of Agriculture and Technology, Japonia) - 2012. A luat Premiul "Traian Vuia" al Academiei Române pentru Științe Tehnice (București, 2011), Premiul Statelor New Mexico & Arizona în 2012, și Premiul Statului New Mexico în 2011 la categoria Știință & Matematică (Albuquerque), apoi Doctor Honoris Causa de la Academia DacoRomâna din București - 2011, Doctor Honoris Causa de la
60 de ADRIANA ELENA RĂDUCAN în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363280_a_364609]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DE TIMPUL VA SOSI ȘI VOI PLECA SPRE STELE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Plutesc, fără să știu, între Pământ și Ceruri Ochii am închis. Tâmplele-mi vuiesc... La umbra unei clipe îmi ascund Lumina Să n'o spargă-n cioburi, Moartea, hapsâna! Prin negre tunele mă pierd și-mi este frică Doar flacăra Iubirii îmi luminează Drumul! Plutesc printre momente și vise de durere Invăț să mă
DE TIMPUL VA SOSI ȘI VOI PLECA SPRE STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363423_a_364752]
-
ai căutat tăcută printre alte gânduri Dar el lăsase-n urmă doar rânduri, albe rânduri Scrise cu-ntrebări ce răspuns n-aveau Cioturi învechite care te răneau. Ai întrebat vântul care pribegește Dacă sufletul i-e sincer, dacă te iubește Vuind ți-a răspuns în doi peri... așa Răspunsul să-l cauți în inima ta! Referință Bibliografică: NELINIȘTE / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2041, Anul VI, 02 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile
NELINIȘTE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/363526_a_364855]
-
de-o samă își cheam-a lor frați, Tu n-auzi cum fierbe de jale pădurea Tăcerea de secoli își varsă potopul Te strigă din vremuri uitate securea Scânteia dreptății să zgândăre focul. Tu n-auzi, române, cum sângele-n vene Vuiește-n cadență și strigă-nfundat Te cheamă strămoșii, trecutul tău geme, Copii-își așteaptă un tată bărbat .. Te scoală, române, te strigă iar glia, Străfunduri de glorii se-ntorc în morminte Te-așteaptă acasă, demult, România, Toți frații te-așteaptă în
TE SCOALĂ, ROMÂNE, TE STRIGĂ IAR GLIA .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362316_a_363645]
-
huruit și muntele se zgâlțâi. Mihai încremeni. Preda îl prinde de braț și-l smucește de sub cascadă. Se declanșă o avalanșă de pietre chiar prin fața lor. Deodată aud o huruitură asurzitoare și o stâncă imensă se prăbușește în cascadă. Valea vuiește în ecouri, brazii par că vor să se smulgă din rădăcini. După scurt timp muntele se pironi locului. - Ce-a fost asta? - Un cutremur... Pustnicul a intuit fenomenul și ne-a gonit în grabă de acolo... Dar grota l-a
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
jalnic trans («consubstanțial cu transul / eului veșnic rănit», p. 45), învingerea vidului («prin vidul plin unde-am învins», p. 47; Coșbuc ar fi zis aici, mai mult ca sigur, furat de simetriile -vu- - -vi- / -vi- - -vu-: „prin vulturi vidul viu vuia“), lemurienii din holograme («se-ntorc lemurienii / din holograme stinse», p. 52), ninsoarea codificată a materiei și a Eu-lui, „fără doar și poate“, din punctul „înalt“, de întâlnire a paralelelor («și-n punctu-nalt / materia și eu-i / au nins codificat // au
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CÂNTECUL EPAVEI Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Se-aude rar și tainic, printre valuri, Un cântec grav de voci bizare Vuind prelung; departe-n zare Epava iese-ncet dintre limanuri. Se leagănă o umbră-n glasul apelor ridate, Banchizele de fier abandonate în rugină, Parâme desfăcute în uitare își suspină Tăcut și resemnat eterna imobilitate. Himera de oțel se-nvăluie în ceață
CÂNTECUL EPAVEI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361120_a_362449]
-
sunt timonierul ce marea scrutează, chiar dacă eu țărmul visat nu-l zăresc, rămân sa-mi fac cartul de ultimă strajă cu gândul minunii ce vreau s-o iubesc. Lumina îmi este o dalbă fecioară luceferii inimii aruncă văpăi în mine vuiește o mare sprințară și-așteaptă iubirea ochilor tăi. Eu sunt timonierul ce marea scrutează, spre șoapta ce încă noi nu am rostit, lumina îmi este o dalbă fecioară, iubirea mi-i drumul ce-l port spre zenit. Leonid Iacob Referință
LA ULTIMUL CART de LEONID IACOB în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364238_a_365567]
-
mon père n'était plus là. Mă mère, Dieu merci, a eu la grande joie De leș voir arriver et puis, de leș choyer. Mon père nous a quittés lorsque j'avais vingt ans. Hélas, îl ne m'a pas vue murir ou aimer, Me construire une vie , un foyer, une carrière ... Quelle sensation étrange : devenir grand-mère! Je ne suiș plus, c'est vrai, fleur bleue ou innocente, Mais j'ai gardé intacte mon ame adolescente Et etre déjà "vieille" ,je
J ATTENDS/ AȘTEPT/מצפים- VERSIUNE TRILINGVĂ FRANCEZĂ,EBRAICĂ, ROMÂNĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368323_a_369652]
-
bietele de ele nu pot, oricât s-ar strădui, să imite parfumul din canturile lui Maldoror; fiindcă vântul n-a învățat să șuiere pe o singură voce iar avalanșele, în văile de abrupt măcar odată nu s-a întâmplat să vuiască precum înflorirea liliacului; fiindcă părul tău nu-mi lasă pe obraz amintiri la fel de diafane că atingerea driadelor iar sânul nu ți-l pot simți sub palmă tot asa de rotund că zborul păsării paradisului... fiindcă toate sunt ele însele întotdeauna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
lebedei”, unde mama este asociată cu o lebădă ce-și poartă copiii pe drumul vieții: “Plutea, tăcând, pe ape, regină a tăcerii, / Iluminând adâncul cu grațioasa-i umbră. Cu trei boboci pe aripi, mergea către departe... În inima-i plăpândă, vuia o voce sumbră, / Dar n-o durea furtuna, cât puii de pe spate. / ... Și se rugă regina, în cântec alb de șoapte, / Să-i treacă Domnul puii, prin apele durerii.” Ca o retrospectivă, poeta nu-și uită locurile natale, arătându-și
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
moarte când muzicanții într-un gând bat în poarta parte-n parte. Zvon de petreceri și chef mare ițeau ferestre luminate... Târziu negru străjer răsare: - Să-i sece mâna cui mai bate! Ciucă pe rând în han îi lasă; petrecerea vuia în toi... urcându-i pe o-naltă masă - Cântați până-n ziua de apoi! Scoteau arcușele scântei și trâmbiți suiau hanu-n slavă... curgeau reci sudori pe ei în damf de vin, fripturi la tavă. Ce duduci suave, ce berbanți zburau în
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
Cand pe cer se iviră zorii și-n geamuri răsunau cocoșii, în nori pieriră dansatorii - umbre-n răsărituri roșii... Diblașii-n somn căzură frânți și se treziră-n grajd pe paie... în săcui nu galbeni și arginti, bălegar doar și gunoaie... Vuia vânt prin geamuri sparte, ei de spate erau țepeni; de păcăleală-avură parte și-au rămas pe viață dreveni. Azi hanu-i moloz în câmpie, guzgani, șerpi, ciuvici furnică... istoria-i nima n-o mai știe... drumeți când trec, privesc cu frica
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
pentru dezvoltarea personală și profesională (coruri de copii, artizanat) sau chiar elemente de cunoaștere științifică sau tehnică (reguli de igienă, utilaje pentru micii agricultori etc.). Fără contribuția magnatului Emanoil Gojdu - pentru a da exemplul cel mai frapant - oameni ca Traian Vuia, Octavian Goga sau Părintele Dumitru Stăniloae n-ar fi făcut școală în Apus. Văd în parteneriatul Andrei Șaguna-Emanuel Gojdu sinergia perfectă de tip creștin-democrat, tematizată ulterior de doctrinari precum Lugi Sturzo, Jacques Maritain & co. Cred că Ortodoxia poate susține o
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai târziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Brătianu-Take Ionescu, încredințăndu-i-se portofoliului finanțelor. În vara anului 1918, împreună cu alți fruntași români (Take Ionescu, Octavian Goga, Traian Vuia, Constantin Mille) înființează la Paris Comitetul Național Român, cu scopul de a propaga în opinia publică internațională dreptul poporului român la unitatea națională, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotențial al națiunii române. În 1920 își începe
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
câștigat un război cu mine însumi. Pe femei le aveam deja la picioare. M-am pricopsit și cu o fetiță de 5 ani, Roxana. De atunci dorm singur, soția nu se mai dezlipește de copil! O lună de zile au vuit televiziunile, presa scrisă. Am fost un erou pe toate paginile de ziare. Am primit la scrisori cât n-au primit toți actorii și cântăreții celebri la un loc! A fost cea mai fericită lună din viața mea! Dar și cea
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
eficiența intervenției bunicii. Dar nu mică ne-a fost surpriza și uimirea când am văzut ieșind pe ferestrele și ușile larg deschise, roiuri negre și urlătoare ce se năpusteau ca o furie a naturii către pădurea din dosul grădinii noastre. Vuia văzduhul și soarele abia se mai întrezărea prin norul sinistru de făpturi malefice, ale căror scânteieri verzui incendiau armonia naturii ce fusese luată cu asalt. Noi am urmărit incredule roiul înspăimântător ce se rostogolea în eter, ca un bolovan aruncat
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
POEZII Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Iluzii Orbise Homer de atâtea iluzii Din taine pierdute prin secole arse; Atâtea cuvinte-n vârtej de confuzii Și-atâtea mistere din fulgere stoarse. Vuiește vremea șiroaie în clepsidre, Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
primăvara Învierii, Cu soare ce răscoace prispa iară, O lacrimă e-n vestea tămâierii, Și mama-n rugăciunile de seară. Orbise Homer de atâtea iluziiDin taine pierdute prin secole arse;Atâtea cuvinte-n vârtej de confuziiși-atâtea mistere din fulgere stoarse.Vuiește vremea șiroaie în clepsidre,Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidreîn apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluențaBlânde suspine în uitatele vești,Orașul cărunt își veghează cadențaCu ramuri stinghere în
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
romanțioasă, pline de suspans și farmec, cu actrițe frumoase, în ținută de epocă. În dimineața aceea, cum făceam în toate zilele înaintea plecării pe mare, am deschis fereastra la balcon să văd dacă bate vântul. Se auzeau surd valurile cum vuiau și se spărgeau de diguri. Crengile de tuia din fața ferestrei se legănau în bătaia vântului, dar eu nu m-am impacientat. Mi-am luat sticluța cu cafea, pregătită de cu seară, vâslele din boxă și am dat fuga la mașină
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367119_a_368448]
-
manuscris la Muzeul Județean Brașov, Arhiva Mureșenilor. Rămâne în atenția cercetătorilor dacă și după 1875, Atanasie Marian Marienescu a lăsat posterității însemnările sale zilnice. În ziarul În noirea din Arad, publicație literară, socială și artistică al cărui director era Tiberiu Vuia, în An. III, Nr. 12/1 iunie 1940, la p. 12, citim următoarele: “din lăsământul literar al lui Dr. Ath. Marienescu am primit zilele aceste o serie de carnete, (s.n.) cuprinzând jurnalul intim al eminentului om de cultură, între anii
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA A II-A) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367260_a_368589]
-
acordând 4.455 de burse pentru studenți și elevi, în valoare de 1.117.292 florini și 1.481.458 de coroane, burse de care au beneficiat, printre alții, Victor Babeș, Enea Hodoș, Aurel Lazăr, Eugeniu Marienescu, Lazăr Popovici, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Procopie Givulescu, Ioan Lupaș, Octavian Goga, Petru Groza, Valeriu Braniște, Silviu Dragomir, Constantin Daicoviciu. După 1918 sediul fundației se mută la Sibiu, acolo unde se află unul din cele două exemplare ale TESTAMENTULUI său, trimis episcopului Andrei Șaguna
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
Un frizer de teapa mea. Prima probă ce mi-a dat... Să-i rad pe cei din palat: Să-i tund, să-i ferchezuiesc, Ca să mă obișnuiesc... Să n-am tremur în mânuță Când pe rege-lrad la puță. Întreg palatul vuia... Că regele preacurvea. Am fost chemat într-o marți, Regele,-avea păduchi lați, Și se scărpina... în fine, Că nu putea de rușine Să stea cu alteța Sa... Regina, care-l știa Nărăvaș, nevoie mare, Cu doamnele de onoare, Și cocotele
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]