1,945 matches
-
-mi imaginez că beam whisky. Mă aflam într-un bar curat și liniștit, cu un whisky dublu cu gheață și un bol cu alune în față. The Modern Jazz Quartet cânta Vendome în surdină. Am lăsat paharul neatins o vreme. Whiskyul, ca și femeile frumoase, trebuia apreciat mai întâi. L-am privit liniștit o vreme și apoi am început să beau. Mi-am dat imediat seama că nu mă îmbrăcasem adecvat. Indivizii mă lăsaseră fără haine, mi le sfâșiaseră cu cuțitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
albastru mai deschis. Guler normal. Cravată în dungi: roșu pal cu o nuanță deschisă de albastru-verzui. Ca marea înspumată. Mi le cumpăram de la un magazin cu produse de calitate și după ce mă îmbrăcam frumos, intram în bar și comandam un whisky dublu cu gheață. Lipitorile, Întunegrii și peștii cu gheare n-aveau decât să-și facă de cap în lumea lor subterană. Eu mă îmbrăcam frumos și mă delectam cu un whisky sosit tocmai din Scoția. Sus, la lumina soarelui. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mă îmbrăcam frumos, intram în bar și comandam un whisky dublu cu gheață. Lipitorile, Întunegrii și peștii cu gheare n-aveau decât să-și facă de cap în lumea lor subterană. Eu mă îmbrăcam frumos și mă delectam cu un whisky sosit tocmai din Scoția. Sus, la lumina soarelui. Mi-am dat imediat seama că nu se mai auzea apa. Poate încetase să se mai ridice din găurile acelea. Sau se ridicase atât de mult, încât nici nu se mai auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am poftă de mâncare. Bătrânul și-a pus niște carne pe pâine și a mâncat-o imediat. A luat apoi câteva bucățele de piersici, a apropiat conserva de gură și a sorbit sucul. Eu am scos între timp sticluța de whisky și am luat două-trei guri. Parcă mă simțeam puțin mai bine și durerile s-au mai atenuat. De fapt, alcoolul amorțea nervii, lăsându-mă cu senzația că durerile nu-mi mai aparțineau, că aveau și ele viața lor proprie. Îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
încă brusc, fără nici un avertisment? Pentru că ți-am schimbat racordul și ți-am creat al treilea circuit, zise Profesorul. Dar, hai să punem lucrurile în ordine! Dacă nu procedăm astfel, n-o să mai înțelegi nimic. Am luat o înghițitură de whisky. Lucrurile erau mult mai încâlcite decât mi-aș fi putut imagina vreodată. Când au murit primii opt, m-au chemat cei din Sistem și mi-au cerut să investighez cauza. Eu nu mai aveam nici un chef să lucrez pentru ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Profesorul sec. Să mori înainte de a se conecta circuitul A. N-ar mai rămâne chiar nimic din tine. S-a lăsat o tăcere adâncă. Profesorul și-a dres glasul, nepoata lui a oftat din rărunchi, eu am scos sticla cu whisky și am băut o gură. Nimeni nu mai zicea nimic. — Ce fel de lume e aceea? ... Lumea eternă... — Ți-am mai spus. E simplă, pașnică, ți-o creezi tu însuți. Ai tot ce dorești acolo, și în același timp nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de patruzeci și cinci de minute în plus sau în minus. Am fixat-o la ora prânzului ca să fie mai simplu. Mâine la prânz. Am clătinat din cap. Ca să fie mai simplu? Ce anume? Am mai luat o gură de whisky. Oricât beam, nu simțeam că alcoolul și-ar face vreun efect. Nici măcar nu-i simțeam gustul. Aveam ciudata senzație că mi s-a pietrificat stomacul. — Ce-ai de gând să faci? mă întrebă fata, punându-și palma pe genunchii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cap și încercam să le ținem în stare de echilibru. Arătam tare caraghioși, dar n-aveam timp de râs. Ca să nu-mi fie prea greu, am lăsat acolo tot ce nu-mi trebuia, inclusiv rezervele de mâncare și sticluța cu whisky. Am luat doar lanterna, puloverul, ghetele, portofelul, cuțitul și dispozitivul de ținere la distanță a Întunegrilor. Bocceluța ei era la fel de grea ca și a mea. Aveți grijă! strigă Profesorul. La lumina palidă a lanternei mi s-a părut mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ca un coteț plin cu pui de găină în zorii zilei. Douăsprezece ore? Douăzeci și opt de ore? Treizeci și două de ore? Ce s-o fi întâmplat cu urina mea? Doar băusem și bere, și Cola între timp. Ba chiar și whisky. Unde s-a evaporat tot lichidul acela din mine? A, nu, alaltăieri m-au tăiat nemernicii ăia și m-am dus la spital. Mi-am dat seama că ieri a fost o zi cu totul diferită, dar nu-mi aminteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și i l-am întins fetei. Ea a pus paharul cu vin pe masă, a luat craniul și l-a studiat cu atenție. — E bine făcut. — L-a executat un specialist în cranii, am zis eu luând o gură de whisky. — Chiar pare real. Am oprit casetofonul, am scos cleștele pentru cărbuni din sacoșă și am lovit ușor craniul. A scos același sunet sec ca și înainte. Ce s-a auzit? întrebă fata. — Fiecare craniu scoate un sunet aparte. Un specialist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
gât, apoi ceasul care arăta ca o brățară, rochia de catifea. Mi-am scos și eu ceasul și l-am aruncat peste spătarul canapelei. Mi-am dat jos haina, am slăbit nodul de la cravată și am sorbit ultima picătură de whisky din pahar. Fata și-a scos ciorapii pe melodia Georgia on My Mind cântată de Ray Charles. Am închis ochii, mi-am pus picioarele pe masă și mi-am răsucit „timpul“ în cap de parcă învârteam niște cuburi de gheață într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și-a scos ciorapii pe melodia Georgia on My Mind cântată de Ray Charles. Am închis ochii, mi-am pus picioarele pe masă și mi-am răsucit „timpul“ în cap de parcă învârteam niște cuburi de gheață într-un pahar cu whisky. Totul, dar absolut totul părea să se fi întâmplat de mult. A fost odată ca niciodată. Hainele de pe jos, muzica din fundal, conversația. Cu diferențe infime, lipsite de semnificație. Parcă eram într-un carusel și ajungeam mereu în locul din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
care triază și selecționează solicitările ce-l asaltează, neacordând atenție decât acelor elemente care sunt în rezonanță cu interesele, așteptările și preferințele sale16. Amatorul de plaje bretone este puțin receptiv la imaginile ce înfățișează stațiuni montane; dacă nu vă place whisky-ul, niciun afiș nu vă va convinge vreodată să-l cumpărați. Publicitatea propune, consumatorul dispune: ea are puteri, nu are toate puterile 17. Și dacă generează frustrare, aceasta se întâmplă numai în limitele a ceea ce corespunde gusturilor consumatorului. Fie, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
noastră din data de 1 decembrie de la Hotelul "Hilton". Oferta generoasă a celor patru producători și distribuitori de citrice și sucuri am recompensat-o cu o replică firească, ceva mai modestă, din partea ambasadei noastre, constând în câte trei sticle de whisky, blake label, trimise cu două zile înainte de Crăciun, împreună cu urările creștinești, firești. Revelionul puntea de trecere în primul an al noului deceniu, în cel de al doilea an al României noi, pe care majoritatea populației din țara noastră o visa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mai întâi cu un discurs despre ce e bun și ce e rău, că văd că toți trăiesc cu Coca Cola, apoi poate facem niște extracții, dacă e nevoie. „S-a făcut. Vin pe la voi deseară cu o sticlă de whisky să discutăm în liniște. (spre Alfonso) Ei, a trecut dintele?? Ia zi, dumneata cu ce te ocupi?” „Cu turismul” șoptește un Alfonso în revenire. Alfonso, de ce nu spui tu că ești curandero sau șaman, dacă asta ești de fapt? întreb
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
schimbă ea brusc tonul, devenind gravă, poți să nu-mi telefonezi. Oricum, eu te voi aștepta. La mine, îi spun, ar fi mai bine: am și băutură... Probabil vodcă rusească. Sau ți-ai schimbat gusturile? Ce-ai prefera? Coniac. Și whisky dacă vrei. Cu gheață? întreb. Cuburi de la congelator, îmi răspunde. Sifon ? Autosifon. Și apă minerală "Borsec". Muzică? Magnetofon stereo. Acasă, zic, am un fotoliu foarte comod. Am și eu mai multe... Două le-am văzut: sînt de răchită împletită, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fată frumoasă; frumoasă și mîndră. Orgoliul doamnei Teona suferă; dar cît de fericită s-ar simți și cît de satisfăcut i-ar fi orgoliul dacă s-ar convinge că mă poate rupe din brațele Liviei chiar și pentru cîteva ore!... Whisky, sifon, cuburi de gheață, fotolii de răchită... și-a pus la bătaie toată recuzita, numai să învingă! Poate c-ar fi dispusă și la un ceas de dragoste cu mine, dar eu, acum, sînt sigur că nici n-am s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mi-a venit mintea la cap la timp și bine! Așa că-i voi răspunde la întrebare; îi voi răspunde pe măsura teatrului pe care îl scrie "ăla de la combinat": Da, doamnă, voi veni. Vă promit! Abia aștept să beau un whisky cu cuburi de gheață în el, să beau un sifon ori o apă minerală "Borsec", să stau în fotoliul de răchită, să ascult muzică stereo, să privesc tabloul cu magnolii, iar în final să beau, rusește, o vodcă mare, rusească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sau spre cimitir. Cum zvonurile despre o eventruală dublă arestare ar fi apărut foarte repede în cartier, Johnny și Jimmy au fost declarați morți și îngropați, iar cunoscuții lor - puțini de altfel - au vărsat pe podele câteva picături amărâte de whisky, iar apoi au revenit indiferenți la propriile vieți. Faptul că nimeni nu se putea reculege în fața mormintelor celor doi dispăruți a fost întâmpinat cu ridicări din umeri și cu priviri plictisite, fiindcă nu era pentru prima oară când unii sau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
petrecere-trăsnet, la care am ajuns și eu, din întâmplare, într-un grup... Așa ne-am cunoscut! îl privi galeș pe soțul său. — Ce petrecere nebună a fost! râse ea, etalându-și iar dinții mici cu strungăreață și clătinând paharul cu whisky în mână. Lichidul susură melodios în paharul de cristal, la unison cu brățara ei din aur masiv, care i se încolăcea groasă pe mână. Clara privi gânditoare brațul plin, albicios și ușor pistruiat al doamnei Neacșu. Nu-și putea explica
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
seama când o s-o cunoașteți mai bine! Tăcu și îi aruncă o privire posesivă. Ionela și Codrin Neacșu o contemplară și ei în tăcere pe Clara. Ionela cu un zâmbet gol și Codrin cântărind-o din ochi prin paharul de whisky. — Sperăm să avem ocazia s-o cunoaștem mai bine! rosti el, într-un târziu. Apoi își drese glasul și dădu peste cap paharul de whisky. — Cred că-i cazul să schimb muzica, mai spuse, ridicân du-se din fotoliu. — Nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Clara. Ionela cu un zâmbet gol și Codrin cântărind-o din ochi prin paharul de whisky. — Sperăm să avem ocazia s-o cunoaștem mai bine! rosti el, într-un târziu. Apoi își drese glasul și dădu peste cap paharul de whisky. — Cred că-i cazul să schimb muzica, mai spuse, ridicân du-se din fotoliu. — Nu cumva să pui Wagner! Pune mai bine Phil Collins, dragă, îi sugeră Ionela. Are o muzică liniștitoare, nu, ce ziceți? se întoarse ea spre soții
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
comuniste de pe Băsescu, omul care îl iubește pe Măria sa, regele Mihai I. Mă gândesc eu, ca tot românul, oare dacă Băsescu ar fi la rândul său amenințat de neocomuniștii de la USL, că i se va tăia porția zilnică de whisky și în plus l-ar lăsa de izbeliște frumoasa Elena, știm noi care Elenă, oare nu ar abdica și el? Unii spun că da, alții spun că nu, eu mă abțin. Dumneavoastră ce credeți? Ce l-o fi apucat dom
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care eu îmi imaginasem că cineva cu experiențele lui ar fi trebuit s-o lase în juru-i, Aldo nu împrăștia prin aer decât un miros vag masculin, de after shave proaspăt, își agită liniștit cuburile de gheață în paharul de whisky, Ești un subiect interesant, Theo! În prima seară când ai venit te-am hipnotizat atât de ușor, n-ai manifetstat nici o împotrivire am trecut atât de simplu cu tine peste unele etape preliminare și aseară nici n-am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ajung să-l cunosc, și-și întoarce privirile spre Andrea, adormit probabil în șezlongul dus foarte aproape de apă, Și brusc eu aș vrea să aflu, De ce v-ați pierdut credința în Dumnezeu? Aldo se întoarce spre mine, duce paharul cu whisky la buze și pentru o clipă văd în ochii lui întunecați o tresărire violentă, Lucrurile nu sunt atât de simple cum par la prima vedere, zâmbește, nu-ți pierzi așa ușor credința cum ți-ai pierde portofelul pe stradă, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]