1,010 matches
-
amoros. E ca o posesiune totală a cosmosului. Te trezești ușor la o adiere de zvonuri, străluminat de aripa neantului. Începi să-ți reintri În trup cu emoție, cu voce suavă, Îți chemi sufletul rătăcit primprejur și-l auzi cum zburdă Încă poznaș, alergând după fluturii colorați. Îl aștepți cu răbdare, te apropii de el cu gura Înmiresmată, Îl ademenești cu promisiuni din povești, până când se prinde-n capcana pieptului tău. Ai o tresărire necontrolată, ca și cum ceva viu ar fi intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mi-l iau acasă. Da, ăsta-i planul. Adriana zâmbi și o bătu ușor pe mână, cu un aer cunoscător. — Nu uita, și bogați, querida. Acum nu zic că asta ar trebui să facem toate. Evident, tu trebuie să mai zburzi un pic, și cred că micile incursiuni în promiscuitate care te așteaptă sunt exact ce-ți trebuie. Dar dat fiind că eu am trecut deja pe-acolo — — Dacă prin incursiuni înțelegi și “cuceriri”, atunci cred că sunt de acord, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
iarba jilavă a primăverii, adoarme o parte din tine, partea subconștientă (aia cu libidoul) și probabil și astăzi doarme acolo În curtea Închisorii Doftana, citadela de luptă a eroicei noastre clase muncitoare. Restul, În stare de veghe, e frenetic și zburdă ca un pui Într-un incubator. În jurul tău, medici, ingineri zootehniști, brigăzi de muncitori de Înaltă calificare, specialiști și fetele În halate albe, operatoarele de incubație. Un cântec duios se coboară peste toți: Privesc prin Doftana prin gratii de fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
rog În fiecare seară să-și găsească ceva. La muncă, pentru că era ocupată, Ruby nu avea timp să se gândească la Sam. Abia când ajungea acasă seara și deschidea o sticlă de vin, Își permitea să-și lase emoțiile să zburde libere. Problema era că, În ciuda tuturor lucrurilor urâte, nu putea să nu-l mai iubească. Asta și sentimentul oribil de pierdere de ireparabilă, o făceau să adoarmă plângând În fiecare seară. Se trezea În fiecare dimineață și Îi lua câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
tunului. Îl iubeam precum îi iubesc pe toți oamenii frumoși și buni la suflet. Vorbea cinstit, fără să-și dea seama ce înseamnă moartea venită năprasnic. E o nebunie s-o înfrunți când trupul nu te doare și sufletul îți zburdă. Mai târziu, când voi dispare din grădina oamenilor, ca să nu mă mai reîntorc, vai, niciodată, omul care se va naște după mine, sau care astăzi trăiește pe undeva și luptă cu nevoile, va vorbi de pe coama înaltă a munților de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pentru sine: „Mai târziu, mi-a plăcut să adulmec femeile cu părul roșcovan și cu carnea albă. Buzele lor sunt largi și cărnoase, iar mersul îl au legănat. Nu pot să le sufăr îmbrăcate. Îmi place să le văd goale, zburdând ca mânzele, cu tremur în carne, cu icnitul iepelor isterice în fața armăsarului cu nechezat în flageoletă, ce-și bate pe pântec obada pornită din gura desagului negru. Am oprit-o pe Gloria de a se mai preumbla pe câmp în preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Îi stăruie, cucernic, pierdute mirodenii, În păr și mai ales, aproape de urechi, - E un miros de biblie rămasă de milenii, E-aroma cărții umede cu literele vechi. Isterică și mare e, cu sprinteneli de cal, Și totuși se alintă și zburdă ca o mânză. M-a cunoscut la strand superbul animal Cu ceafa grea și roșie și plină de osânză. Îndrăgostit de ea, i-am revăzut strămoșii, În sinagogi, pe bănci... Și azi parcă-i aud... Au bărbile cărămizii și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
spre seară, era locuită de studenți și ucenici ceva mai tineri, cu puțini ani mai mari decât mine. La fel ca mine, tânjeau după fete și vorbeau tot timpul despre femei și despre alcătuirea lor cărnoasă. Dar ei ar fi zburdat în orice caz cu cutare sau cutare domnișoară dispusă în apropiata pădure Grafenberg, care însă în iarna lui ‘47 era, la fel ca tot ce o înconjura, înghețată bocnă. De altfel, potecile ei duceau la acel sanatoriu în care, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
stuf. A fost ușor ca, pe bani puțini, să închiriem pivnița care înainte făcuse parte din locuința administratorului. Deasupra noastră nu mai locuiau decât un profesor cu soția, cu care ne salutam. Locuința era strâmtă, dar aveam mult spațiu de zburdat prin grădina sălbăticită, fericiți sau la adăpost, ca-ntr-un basm care promitea un final fericit. Acolo, Anna se simțea mai acasă decât mine, fiindcă, după o copilărie ocrotită în rezervația ei helvetă, idila noastră dintre ruine oferea o aparență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
m-am dus pe plajă Împreună cu fratele meu mai mic, Tim. Acum e mort; atunci avea vreo șase ani. Nu știa Încă să Înoate. Mama Îmi spusese să-l supraveghez cu grijă, dar când am ajuns acolo, toți prietenii mei zburdau În apa mării. Fratele meu mă stânjenea, pentru că voiam să mă duc În larg, unde erau valurile mai mari, iar el trebuia să rămână lângă țărm. În tot cazul, pe la mijlocul după-amiezii, Tim a țâșnit din apă, țipând ca de frica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să ne plimbăm chinul dorului prin urlătoare dorinți. Cine mai bine decât mine va înțelege, ce se petrece în sufletul nopților marmoroase. Cine mai bine decât mine va înțelege, că pentru a fi o NĂLUCIRE DE VREMI, va trebui să zburdăm prin universul iubirii cu brațele răzimate de CERUL TĂCERILOR ALBE, unde o muzică a visului ne dezmorțește toată setea de ani în care poate am fi trecut unul pe lângă celălalt, fără a înțelege că VIAȚA E O LUPTĂ a căutărilor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
DE PROFEȚI, ce mi-au ucis iubirea din zile. Dar, Eu, am rămas lacrima tăcerii din PLAPUMA DE VIS, și vreau să uit de tine, IUBIRE, căci CERUL S-A DESCHIS, și mă așteaptă să fiu vie și CALMĂ, să zburd în iubirea stelară, cu sufletul alb de zăpadă. Dar, Eu, sunt și rămân pe o PLAPUMĂ A NORILOR un FOC VIU DE IUBIRI ABSOLUTE. RANĂ A STELEI MORBINDE Sunt singură în noaptea suferindă, Cuvintele îmi sunt cristale, prin vieți de-a-valma
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
printre vii, În batiste albe reci. Ulițele sunt pustii, Când prin viscol le petreci. Satul pare-ncremenit În tăcere cufundat. Somnul l-a ademenit, Noaptea dor a legănat. Cu privirea dusă-n gol Mai răman să mai adun, Câțiva fulgi ce zburdă-n stol, Leac la inima să-i pun. Mai târziu, pe lângă foc, Rătăcesc în poezii Diamante, ce-și fac loc Iarna-n nopțile târzii. Trece iarna printre vii, Atingând raze de stea, Dans răzleț printre stihii, Sărută inima mea.
Pl?nge iarna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83325_a_84650]
-
rău, are bube pe față, răspunde În silă la prenumele Vladimir (posibil rus), intră-n levitație de bucurie cînd Îi smulge cataplasma electronică cu inimă cu tot unui tînăr Îmbrăcat În alb ca o zambilă, tînărul moare, țîșnește-un fum, baronul zburdă prin el și zice că are mirodenia cu care va controla Universul. În schimb, Kyle MacLachlan are-un cîine și intră cu el În nava spațială. Și tatăl lui, ducele, are-un cîine cu care intră-n instalație. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
au mințit niciodată. Nu poți și să minți și să te hrănești cu materia mai sus pomenită În același timp, indiferent de instrumentul utilizat pentru nutriție. În Europa, Neacșu-și Începe editorialul cu o mărturisire șocantă: „Un gînd rebel Îmi zburdă de cîtva timp prin cutia craniană”. Ferice de acel gînd, deoarece poate zburda În voie. Azi spune că senatorul FDSN Ion Vasile a falsificat un decont de benzină de 6000 de lei, după care a declarat, la o șuetă: „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
clipele de mare încrâncenare. Nu i-ar fi putut spune Ioanei Sandi ce-l frământa. O simțea foarte aproape de el, dar la suprafață, niciodată nu se arătase deosebit de interesată de adâncurile lui. O oboseau repede frământările cuiva, ea voia să zburde, să se distreze, să râdă, să se simtă bine, cum zicea, viața asta-i prea scurtă și sunt prea multe necazuri pretutindeni în jur ca să le dai atenție și să-ți mănânci timpul cu ele. Trebuie să te distrezi - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nimănui - eu îi admir (și m-a surprins în mod plăcut) curajul. Am avea nevoie de o asemenea câinoșenie și în partidul nostru, zău așa, ca să scăpăm de câțiva lingăi fără coloană vertebrală care i-au lăsat pe comuniști să zburde să-și consolideze poziția - tărăboiul de la Glasgow era doar exemplul cel mai cunoscut. Ce să fiu sincer, sperasem că s-a terminat cu tâmpeniile astea odată cu moartea lui Bevan. Unde-mi mai găsesc eu locul dacă partidul alunecă tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
părea ceva extrem de clar și precis: nu reușim să dăm dracului de el. De aceea nu vorbești cu el. Dacă reușești tu să Îl găsești, atunci tu să reușești să vorbești cu el. Un milion de răspunsuri cu ghimpi Îmi zburdau prin minte, dar nu reușeam decât să mă fâstâcesc ca o elevă de clasa Întâi făcută de ocară de Învățătoare pentru că fusese prinsă vorbind În timpul orei. — Păi, ăă, Miranda, am sunat la toate numerele pe care le avem și pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fie primul pe invitații. Nimeni nu poate să șadă lângă nimeni. Am rămas așa de în urmă cu somnul încât în dimineața asta arătam ca Christina Ricci!!! Iââââhhh... Nu mă puteam concentra asupra problemelor lui Julie. Singurul lucru care-mi zburda prin minte era Patrick Saxton. Conversația cu Daphne m-a făcut să văd lucrurile într-o nouă lumină. Patrick era încă și mai evaziv decât Eduardo și Zach: era un playboy de profesie, în fața căruia o fată ca mine n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
peluze odată cu startul antrenamentelor de după-amiază. Ca Întotdeauna, Bobby Crawford era ocupat cu elevii săi. Deloc descurajat de mîna și brațul bandajate, se mișca fără odihnă de pe un teren pe altul, sărind peste plase ca să recupereze cîte o minge rătăcită, zburdînd de la o linie de fund la cealaltă, lansînd Îndemnuri, flatări și Încurajări. Mi l-am amintit cum stătea lîngă Paula pe balconul apartamentului său, În dimineața de după urmărirea cu șalupe din port. Am acceptat ideea că incendiase nava nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
felul cum li se dăruia tuturor, de parcă avea la dispoziție o sursă nelimitată de căldură și bunăvoință. Și totuși cu aceeași larghețe fura din parcări și magazine. L-am urmărit șterpelind un atomizor dintr-o parfumerie de pe Calle Molina, apoi zburdînd pe trotuar și pulverizînd parfumul În direcția pisicilor vagaboande. Supraveghe procesul de fardare a unei trotuariste la Galleria Don Carlos, exeminîndu-i dermatograful cu seriozitatea unui specialist În cosmetică, apoi trecu pe lîngă ea și intră În cea mai apropiată bodegă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
jur-împrejur erau rânduiți, printre castroane cu sarmale poleite și printre străchinoaie anume cu pui rumeniți Iar eu am dat, atunci, să întind mâna, ca să ating colacii cei frumos rotați, iar ei zvâcneau, depărtându-se de mine, ca niște iezi care zburdă și nu rămase în loc, decât numai o pâine mare, mare cât un sac doldora, cu o coajă proaspătă și galbenă, ca de bostan copt și cu un miez moale și puhav la înfățișare, de bine crescută ce era Și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mulți copii În casă, se dusese vestea, unul i-a venit tocmai de la Satu Mare, așa că, pentru Început, a mai cumpărat câteva parapante, a Învățat și el să zboare, apoi și-a diversificat oferta, a mai achiziționat și câteva motociclete enduro, zburdau puștanii cu ele pe dealuri. Celor mai mici, pe care nu-i putea lăsa să zboare decât În parapanta dublă a instructorului, le-a făcut pistă de rolere În fundul curții. Ar mai fi ceva de amintit În cazul lui Sorin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Mama ta știe de intențiile noastre? Simte cum fata devine rigidă. Nu. Păcat. În timp ce continuă să o privească, se reazemă de spătarul scaunului. Draga mea, îmi doresc enorm să îmbătrânim împreună ca soț și soție, să avem copii, nepoți care zburdă amuzați pe faptul că suntem nițel cam surzi pentru a le mai auzi chiotele. Dar înainte ca acestea să devină realitate, nu crezi că trebuie să facem lucrurile așa cum se cuvine? Rostește cuvintele încet, fapt ce le accentuează semnificația. Crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să îl recitim altfel, începe în 12 februarie 1935: un moment cînd, după calculele mele - calcule făcute conform a tot ceea ce știu pînă acuma - Sebastian se schimbase la față, începuse să renunțe la ideologia de extremă dreaptă în care se zburdase ca "păstrăvul în apă" și de care se îmbibase.) Singurul lucru verificabil pe care îl cunoaștem pînă în acest moment pentru începutul anului 1934 este o scrisoare de-a lui Sebastian către I. Ludo, redactorul și editorul revistei evreiești Adam
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]