1,214 matches
-
după ce unei fetițe de 7 ani i-a fost dezinfectată gura cu detergent. Ehei, dacă ați ști voi dragi austrieci, câți români ar dori și ei ca să fie dezinfectați cu detergent la Viena. Mai bine să ia omul un gât zdravăn de detergent, de calitate germană garantată, decât să intre la noi în spital c-o unghie ruptă și să iasă cu SIDA, ulcer, septicemie, TBC, hepatită și schizofrenie, toate însoțite și cu obligația de coplată, inventată de ungurul de la conducerea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
existau și salariați în sat care câștigau chiar și 150 de lei pe lună precum vecina de peste drum a lui Suta Kili, „moașa” Andonoaia. Era aceasta o femeie văduvă fiindcă bărbatul său într-una din zile a ales cea mai zdravănă cracă din stejarul crescut la marginea drumului de lângă via sa și a reușit să-și ia zilele doar cu o frânghie fără să folosească măcar o coajă de săpun fiindcă erau vremuri grele de lipsuri, ca după război. Dar chiar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
orice găseau descoperit. Erau chiar mai agresive decât cele din Bărăgan, cu care după un timp se obișnuise. După o înțepătură în ceafă de care, poate, nici nu s-ar fi sinchisit, a urmat o alta la mână, ceva mai zdravănă. Puțin deranjat, a scos mâna pe fereastră să-și tempereze senzația neplăcută și, involuntar, a privit în direcția locomotivei. Mastodontul din metal, șuierând vesel, înainta nervos, trăgând anevoie trupul unui balaur apocaliptic, în pântecele căruia se afla și el, alături de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
alimenta un tranzistor, și la căldura binefăcătoare a unei plite încălzite cu petrol, ca și cum totul s-ar fi petrecut aievea, acesta îi povestea cu lux de amănunte că într-un sat de la poalele munților Carpați, un grup de patru flăcăi zdraveni, sănătoși și dornici de viață, pentru care flăcăi se luptau între ele cele mai arătoase fete din ținut și de prin împrejurimi, au fost sfătuiți de persoane influente să plece în Lumea Nouă, înainte de a se însura, în căutarea mult
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
larg. Voia să-l vadă în deplinătatea lui pe cel care a făcut-o așa de fericită, numai că, de după uriașul stejar, la un singur pas în spatele lui, apăru pe neașteptate o ființă stranie de care se temea, o femeie zdravănă și vioaie însă puțin încruntată, care demult trecuse de șaizeci de ani, îmbrăcată în haine ponosite ca și cum ar fi ieșit dintr-o tăbăcărie, după ce a argăsit un butoi de piei. Nu era alta decât doamna Dan în carne și oase
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Altele îngânături Ale cetelor de guri Pe aproape trăitoare, La nărav semuitoare. Vremuri, dacă da sau ba, Izbutiră a-l schimba, Cu migală căutând Mădularele-i pe rând, Cam în orișice cuvânt Prindem semne care-i sunt Actele de naștere. Zdravănă cunoaștere. Despre trupul vorbelor, Despre ziditura lor, După ieste spuse drepte, Limpezite, înțelepte, Mai rămân dator a spune Prin ce sprintenă minune Din stingheră sunătură, Nimerită în vreo gură, Se ajunge la cuvânt Lung, în care vezi că sunt. Peste
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
multe, mergeai la infirmerie, la madam Georgescu, infirmiera, ce semăna cu un butoiaș ștrangulat la mijloc, prevăzut cu două picioare scurte, și care avea cunoștințe de medicină cam câte aveam eu despre zborurile cosmice. Pe loc îți administra o doză zdravănă de purgativ, acesta fiind singurul leac pe care madam Georgescu îl dădea, fără excepție pentru orice suferință, considerându-l, probabil, un fel de panaceu universal. La drept vorbind nu prea se merita să înghiți o lingură de sare amară pentru
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
întotdeauna, propriul rol în punerea în scenă a acestei tragedii. Modificări climatice de anvergură au fost respon sabile de punerea în mișcare a masei umane care, din cele mai îndepărtate, colțuri s-a îndreptat către Europa 23. În această vijelie zdravănă, care a bulversat umani tatea, s-a produs inversarea polilor civilizaționali în Europa. Sudul avea să decadă, centrul de greutate politic și cultural mutându-se în nordul continentului. S-a petrecut o translatare durabilă a nucleului civilizațional ale cărei efecte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai ales curajul să traverseze succesiv râuri, mlaștini și păduri. Zărăstea pe drumuri pierdute în nori imenși de praf, care adesea se înfundau. Rămânea cu trăsura împotmolită prin băltoace, la prima ploaie torențială, și prin troiene, la prima ninsoare mai zdravănă. Și, totuși, cumva, Carpații aveau să întoarcă roata norocului și în favoarea călătorului. Deși, într-o măsură însemnată, ținuturile noastre reprezintă un apendice al stepelor înfricoșătoare, munții au puterea de a mai tăia din asprimea climei. Peste arealul românesc s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avut puterea să stingă flacăra lumânării din candela ortodoxă aprinsă de strămoșii noștri în Ardeal. A pâlpâit în continuare datorită curajului și strălucirii unor mireni, dar mai ales a unor duhovnici care au făgăduit credință neamului. Au întins o mână zdravănă de ajutor poporului care se opintea. Așa a fost cazul lui Andrei Șaguna, un aromân care a năzuit să-și deștepte frații din somnul lor adânc pentru a-și putea ridica fruncea în lume. Și nici politica dezbinării noastre pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
e doar o impresie falsă, pentru că, în realitate, sunt incapabili de originalitate în gândire și acțiune. Pentru a evita imobilismul absolut, acestei elite fără realizări nu-i rămâne decât să copieze, defectuos, diverse modele. Plagiatul nu poate așeza pe baze zdravene, instituționale și morale, raporturile între stat și cetățeni sau între oameni, deoarece improvizațiile permit supraviețuirea, dar mențin corpul social în înapoiere. Urcând spre vârful muntelui Am ajuns în amiaza existenței noastre, înaintând, cu fața lipită de stânci și cu spatele la hău
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a V-a, la liceul "Laurian", bătrînul Eminovici deja dăduse 22 galbeni directorului, Emil Tokarsky, ca să-l țină în gazdă, cu tot ce-i trebuia, pe perioada 22 sept. 1872-22 febr. 1873. Dar Matei, fiind obrăzni cătură, datorită unei bătăi zdravene, pe care Tokarsky i-a dat-o în fața clasei, a fugit de la gazdă și a părăsit și liceul. Cum și după doi ani și jumătate de la această întîmplare Tokarsky încă nu restituise cei 22 galbeni, Gh. Eminovici l-a reclamat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fizică a românilor evidențiază robustețea, sănătatea, naturalețea necizelată de cultură: înfățișare aspră, neglijenți cu ei și cu casele lor, trupul înalt și vârtos (secolul al XVI-lea); chipeși, arătoși, aveau femei frumoase (secolul al XVII-lea); cu o constituție bună, zdraveni, răbdători la oboseală, femeile erau frumoase, iar bărbații bine făcuți, sănătoși, robuști (secolul al XVIII-lea) (apud Barbu, 2000, p. 15-34). Stereotipurile legate de comportamente pun în evidență capacitatea de adaptare, instinctul de supraviețuire și conservare, caracterizat adeseori prin excese
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vreme însă: indignat de iubirea surorii sale pentru un "actoraș", pentru "idiotu' ăla de actor", Cristi va pleca spre Brașov cu Tico-ul de firmă, ca s-o recupereze pe Ioana, însoțit de amicul său Mihai (Mihai Calotă). După o ceartă zdravănă, pigmentată de două palme administrate neascultătoarei în plină stradă, se pleacă înapoi spre București. Din cauza tensiunii și a neatenției, vor ieși de pe carosabil la întâlnirea cu un BMW în care se aflau patru prieteni ai regizorului Victor, care mergeau spre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
folcloric al vrăjitoarei malefice care tulbură mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mare" a acestuia. Zărind de departe lumini la hanul lui Mânjoală, protagonistul se gândi să poposească doar trei sferturi de oră, să dea calului grăunțe. Acesta ar fi planul real. Urmează descrierea unui cadru fantastic, unde Mânjoloaia, stăpâna hanului, femeie zdravănă, focoasă, văduvă, reușește să facă avere. Despre ea se crede că ar umbla cu farmece. Povestea miraculoasă a celor doi frați, care au vrut să spargă hanul, dar unul dintre ei "a picat jos" și a murit, după ce ridicase toporul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pământului cu soluție de var”Ă. Plivitul • Pentru a plivi cu ușurință grădina cu o unealtă eficientă, cumpărați o furcă cu patru dinți, înlăturați-i pe cei doi din capete, scurtați-i pe cei rămași și puneți-le o coadă zdravănă (ideal de 35 cm în diametruă. Acest instrument nu se găsește pe piață, dar este eficient și bun la toate. • Pentru a înlătura iarba care crește între dale, turnați peste aceasta de mai multe ori la rând apa clocotită rezultată
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
bani sau cu vite și astfel o pri meau înapoi“. Mi sio na rul nu se poate abține să com pa re cu ceea ce se întâmpla în spațiul catolic unde mi re le re zol vă situația printr-o bătaie zdravănă apli ca tă miresei, do rind cu tot di na din sul să cu noas că numele „com plicelui“ și trans formând viața de cuplu într-un iad, „apoi de cele mai multe ori ei trăiesc ca câi nii“. În Cazul în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
orice moment din zi sau din nopate, iar tatăl, mama sau frații îmumbrățișează imediat cauza ei. În primii ani de căsătorie, pendu lă ri le între casa părintească și casa soțului sunt frecvente. După o cear tă sau o bătaie zdravănă, soția așteaptă momentul prielnic, își încarcă toată zestrea într-un car sau doar într-o boccea și pleacă. Rareori se întâmplă ca tatăl să-și trimită fiica înapoi. Se așteaptă venirea ginerelui pentru a da explicații, pentru a fi dojenit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi silit-o să facă împreunare și peste fire“. Anas ta sia face mare vâl vă în mahalaua Sf. Ecaterina după o noapte când soțul îi cere „să facem împreunare amândoi pe dinapoi“, iar refuzul este însoțit de o bătaie zdravănă. Reclamat la Mitropolie, soțul se vede obligat să promită că nu va mai face astfel de cereri, întrucât se consideră că nu fac parte din „orânduialacea obișnuită“. Ancuța din mahalaua Popa Mihalcea își reclamă soțul, după un an de căsătorie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca instituție de separare, ci mai degrabă ca instituție de mediere. Soborul începe mai întâi cu vorbe duhovnicești și exemple biblice. Cum ar fi și greu să convingă, numai cu atât, „prelucrarea“ îmbracă și o formă coercitivă. După o bătaie zdravănă sau câteva zile de întemnițare, individul acceptă spășit orice, semnează orice, își cere iertare, promite că se va schimba. Certarea cu bătaie a soției greșite nu este văzută de soț ca o dezonoare. Nici intervenția puterii în propriile probleme familiale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
parte a operei, este cazul să amintim câteva dintre năzbâtiile lui Nică, specifice vârstei copilăriei și în care, într-un fel sau altul, ne regăsim: primii ani de școală din Humulești „împreună cu bădița Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură-; pățania Smărăndiței cu „Calul Bălan-, când „Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă, de sărea cămeșa de pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
abis. Cartea lui Calvino, prin analogie, nu este doar o sinteză realizată prin decodificarea portretelor Sfinților Gheorghe și Ieronim: "Eroul istoriei este acela care în oraș își îndreaptă lancea către gâtlejul balaurului și în singurătate ține pe lângă el un leu zdravăn, luându-l ca paznic și protector domestic, dar fără să-i ascundă natura de fiară", ci și un compendiu de performanțe ludice și profeții ce țes pe dedesubt poveștile lumii, reeditate într-un perpetuu joc narativ oglindit în jocul combinatoriu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mare profesionalism, rânduite după tipic aștepta în farfuria din stânga. Lângă clondirul cu rubiniu umplut a treia oară de fătuca aceea durdulie a veterinarei. Fătuca era, de fapt, femeie împlinită. Trecuse din unul în altul și rămăsese nemăritată. Înaltă, reavănă, carne zdravănă, se spunea că frângea bărbații. De-asta îi și spuneau jangolița. Parcă nici nu avea alt nume. O urmărea cum tot se învârte în jurul lui. "Anul trecut, tot așa în răsărit de toamnă, am dus-o și pe veterinară în
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
era nevasta, cu ea rămâneai să petreci Împreună și bune și rele. Ai jurat În fața altarului credință și fidelitate până la moarte, apoi jurământul trebuia respectat. Dacă nevasta era prinsă cumva că a călcat pe delături, se alegea cu o bătaie zdravănă și rămânea mai departe nevastă În casă. Căsătoria e pentru o viață, cearta e trecătoare. Așa se judeca atunci. Se mai putea Întâmpla ca unul dintre soți, În urma unui accident sau a unei boli, să rămână invalid pentru tot restul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]