1,162 matches
-
în comun sfârșit, Nu se aude decât mirajul infinitului Ce-mi suflă peste chip. Zile tocmite cu cerul se desfată Ca limbile moarte nepovestite de nori. Mă aflu ca un cerc vrăjit înconjurând pământul. Mă spun în vis, trec prin zicerea umbrelor. Focul mi-e hrană până când Oasele scrumite ale tuturor oamenilor Renasc din măduva mea Pe un pământ de regi. Spune-mi că am înviat Mai înainte de a fi căzut în moarte, Tu, Doamne ce ești fericirea lacrimei Și bucuria
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
în raport că „...s’a hotărât și ținut la Vaslui o întrunire publică pentru ziua de 20 aprilie cu participarea delegaților din Iași, Roman, Huși și Comitetul Central București”. Aici, raportorul a dat cu oiștea-n gard, conform unei vechi ziceri românești deoarece, la o distanță de numai o frază, se contrazice flagrant. Iată mostra de stupiditate absolută: „Întrunirea a fost încununată de succes”. Până aici bine. Iată excelenta continuare: „Din partea Comitetului Central a luat parte tov. avocat P. Davidovici, care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înțelegem un ce dintr-un cum") ceea ce i-ar justifica chiar și cinismul amabil (Ș. Cioculescu) din adresarea către Mihail Dragomirescu: "Nu ți se pare că prea mă lauzi? că mie nu mi se pare deloc" și aparentul paradox din zicerea "Știi să scrii? Ești literat. Știi să citești? Ești critic." Rigoarea și sobrietatea acestor opinii îl înscriu pe cel mai mare comic al literaturii naționale printre "aceia care nu se pricep mult la artă, dar care o iubesc și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Jupiter cacans." Mărturisesc că nu am cunoștință despre o cercetare exhaustivă și nepărtinitoare asupra modelelor cărora e îndatorat Caragiale, asupra trădătoarelor traduceri pe care le-a semnat, asupra copiilor după natură pe care le reprezintă o parte din celebrele sale ziceri, asupra surselor ce îi întemeiază unele personaje... A efectuat traduceri și adaptări după Cervantes, Poe, Twain, Baudelaire, Machiavelli, Carmen Sylva; este dovedit că Abu Hasan e din O mie și una de nopți, Pastramă trufanda din ciclul atribuit lui Nastratin
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
constrângătoare pe care se ferește de cele mai multe ori a o modifica. Povestitor credincios al basmelor populare, mijloacele lui sunt la prima vedere tot acelea ale poporului. Formulele inițiale, mediane și finale, rimele și asonanțele introduse în expunere, multe expresii dialectale, zicerile tipice, comparațiile și metaforele sunt deopotrivă ale poporului. Creangă povestește basmele poporului în limba lui. Dar de aici înainte apare originalitatea lui Creangă.” Trei sunt aspectele mai importante în care Tudor Vianu vede originalitatea lui Creangă: deplasarea interesului de la simpla
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pe care o susține această încărcătură paremiologică nu trebuie confundată însă cu naturalețea. E greu de crezut că un țăran adevărat ar putea vorbi astfel, presărând în fiecare frază câte o vorbă de duh. Introducerea la tot pasul a acestor „ziceri” cu sens aforistic este specifică nu țăranului, ci scriitorului Creangă care dă dovadă de un real rafinament erudit. Formula prin care sunt introduse în text proverbele și zicătorile („vorba ceea”), devenită ea însăși proverbială, stârnește râsul și întreține mereu vie
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sunt introduse în text proverbele și zicătorile („vorba ceea”), devenită ea însăși proverbială, stârnește râsul și întreține mereu vie atenția cititorului anunțând intențiile ironice ale autorului. De fapt, efectul de ansamblu pe care îl vizează Creangă prin „înțelepciunea” construită de zicerile tipice este umorul. Inepuizabila dorință de a vorbi vine, la Creangă, dintr-o „voluptate strict intelectuală”, după cum remarca G. Călinescu. „Obiecte, animale, oameni vorbesc într-una, aruncând cele mai joviale vorbe prin forma lor neașteptată [...] și citând neostenit și cu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
repeți și, în această repetare, să o spui de fiecare dată ca și cum ai spune pentru prima oară"; din contră, al doilea insistă asupra finalității cuvîntului: "nu vom fi liniștiți decît atunci cînd totul va fi fost spus". La Blanchot, nu zicerea este importantă; la Céline, e bine să spui și, mai ales, să o spui "o dată pentru totdeauna". Al doilea citat ucide speranța nesfîrșită apărută odată cu ideea lui Maurice Blanchot. Se va face, în sfîrșit, liniște și nu ne vom mai
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sursa unor sentimente omenești, prea omenești pentru a se naște între ei. Sau admirat și s-au respectat reciproc, și-au intuit talentul deosebit și au devenit unul pentru altul profeții unui vis al ascensiunii spre luceferi. Nu întâmplătoare este zicerea ce a făcut istorie în literatura română și cea universală: EMINESCU „CEL MAI MARE POET AL ROMÂNILOR” și nu întâmplător este faptul că ea a fost emisă tocmai de Ion Creangă. Această afirmație se poate găsi scrisă pe cartea De
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ei de implicare în treburile gospodărești îi dădea o stare extatică de bine, îi asigura o viață fără probleme, bucurânduse și savurând rezultatele planurilor sale; p. 8, r. 33 34 : „Vai săracul omul prost Bun odor la cas-a fost!” zicere populară ce exprimă ironic naivitatea omului „prost” ce poate fi manipulat cu ușurință de către ceilalți ; p. 10, r. 10-11 : „cea mai tânără găsi acum prilej să-i facă pe obraz” nu numai binefacerea dă satisfacții, ci uneori și răzbunarea; nora
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la mațe și foarte zgârcită” o altă idee potrivit căreia bunătatea și hărnicia este dată ca o compensare a traiului sărac, pe când cei înstăriți uită de acestea și adoptă o atitudine malițioasă; formulare completată și subliniată în același timp de zicerea populară „Tot un bou ș-o belea”; r. 26 : „Frate, frate, dar pita-i cu bani, bărbate” se subliniază mentalitatea avarului, care, în „lupta” pentru avere, nu ține cont de legăturile de sânge, legături ce nu ar impune, în mod
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pe nevăzute, în paguba instrucțiunei!” se condamnă atitudinea indiferentă și neglijentă a supervizorilor, care, din păcate pentru sistemul educațional, nu-și îndeplinesc temeinic atribuțiile ; p. 143, r. 5 6 : „Umblă el, sărmanul, după înțelepciune, dar n-are unde-o pune!” - zicere populară ce arată că eforturile de studiu sunt zadarnice atunci când nu există un fond solid pe care să se construiască; p. 146, r. 4 6 : „numitul autoriu și tânărul învățătoriu a copiat de-a întregul adică mai mult decât galantonește
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
realizează fără limite cronologice, ca în povești, durând trei zile și trei nopți. 14 Către NICOLAE GANE p. 195, r. 17 19 : „numai caracuda, urgisită de soartă, aleargă și ea după nevoile ei, mai ca tăunul cu paiul în cur” zicere, oarecum vulgară, ce subliniază umilința și consecințele ei în rândul oamenilor dispuși la compromisuri. 15 Către MIHAIL KOGĂLNICEANU p. 196, r. 5 6 : „respectuos vă felicitez de ziua numelui” buna creștere implică manifestarea respectului și recunoștinței dezinteresate, transmiterea bonomă a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
nu este moartea, ci timpul mesianic în care perpetuul se convertește în etern” (Emmanuel Levinas). Interesant ar fi să analizăm succint și stilul acestui expozeu (făcând trimitere doar spre câte un singur exemplu), presărat cu: termeni jurnalistici (p. 9), expresii/ziceri populare (p. 96), expresii ideomatice (p. 63) sau calamburul (p. 39), simbioza între verbal și nonverbal (p. 46), monologul interior (p. 25) sau stilul indirect liber (p. 43), crestări ale topicii (p. 123), experimentarea unei frazări implantate în viziune douămiistă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cum observă însuși Nemethy, a fost pedepsit (Pont., II, II, 15 urm.). Mai mult, De Jonge consideră că poate elimina o piesă importantă din conjectura lui Nemethy interpretând versurile 11 și urm. ale Epist. Ex Ponto, IV, VI drept o "zicere superstițioasă" (dictum superstitiosum) a bietului poet, care credea că este o piază rea (se exitio esse) pentru toți cei care încercau să i se apropie: Fabius Maximus a murit pe când intenționa să ia apărarea lui Ovidiu în fața lui Augustus: după
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acum”), pe de alta situarea spațială în tiparul discursului formalizat, dat fiind că este vorba de un simulacru, de o punere în scenă a morții, „pe-un picior de plai”, nu de un omor autentic; și despre care aflăm prin zicere, prin „cîntec”, prin „poveste”. Zicerea capătă investitură, se substituie oricărei realități, devine singura instanță credibilă, ca o cîntare suprafirească. Sub aceste orizonturi de gîndire, mereu în mișcare concordantă, Ștefania Mincu își dezvoltă, cu bună dispoziție intelectuală, temele favorite, începînd cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spațială în tiparul discursului formalizat, dat fiind că este vorba de un simulacru, de o punere în scenă a morții, „pe-un picior de plai”, nu de un omor autentic; și despre care aflăm prin zicere, prin „cîntec”, prin „poveste”. Zicerea capătă investitură, se substituie oricărei realități, devine singura instanță credibilă, ca o cîntare suprafirească. Sub aceste orizonturi de gîndire, mereu în mișcare concordantă, Ștefania Mincu își dezvoltă, cu bună dispoziție intelectuală, temele favorite, începînd cu teoria omorului simulat și transpus
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Aci, dacă vreți, da’ să spuneți și păcatele făcute și pe alea nefăcute ! Plus păcatele băute, că la asta sunteți buni ! Amin! 02.01.2010 La masă cu filozofii Sandule, te rog frumos să taci și să Îmi permiți o zicere interesantă, asta chiar Înainte de a consuma acest dulce vin roșu și gros precum sângele clocotitor Cel mai mare om din lume nu este cuceritorul, ci acela care se stăpânește pe sine Însuși. Bagă bine la cap, că tu ne-ai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
câștigă nimic Ia mai spune, bre, una de-aia de-a matale, că le zici bine, mereu te ascult cu plăcere! Sandu Șpriț Îl privește pe consumatorul care stă aproape de el și Îi răspunde la salut: Domn’ne, mersi de zicere, că aflu și eu cum sunt privit drept guru de cârciumă, ca să mă exprim așa. Nu te văd prea des pe-aci, ceea ce este oarecum jignitor, dar Îmi trece repede, nu sunt supărăcios. Mie mi plac clienții fideli, Însă un
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
minte ca voi, nu sunt mai prejos decît voi. Și cine nu știe lucrurile pe care le spuneți voi? 4. Eu sunt de batjocura prietenilor mei cînd cer ajutorul lui Dumnezeu: dreptul, nevinovatul, de batjocură! 5. Dispreț în nenorocire! iată zicerea celor fericiți: dă brînci cui alunecă cu piciorul! 6. Jefuitorilor li se lasă corturile în pace, celor ce mînie pe Dumnezeu le merge bine, măcar că Dumnezeul lor este în pumn. 7. Întreabă dobitoacele, și te vor învăța, păsările cerului, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
în cupă și cum alunecă pe gît. Căci la urmă el ca un șarpe mușcă și ca o viperă împroașcă venin”. Dar „Dați băutură îmbătătoare celui ce este gata să piară și vin celui cu amărăciune în suflet”. Această ultimă zicere m-a făcut să mă întreb: „Da’ ce amărăciune în suflet” avem noi? Tocmai am încheiat un capitol însemnat din dorințele noastre. Mai degrabă s-ar potrivi să spunem: „La ospățul vinului să nu mustri pe aproapele tău și să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
universali, însă dacă din lipsa terminilor, ar fi neapărat ca să întrebuințăm terminii prin care se însemnează mai multe înfățoșări, mai înainte se cuvine a hotărî care înțeles are să se însușească așa unui termin, pentru ca așa să se încungiure disputațiile despre ziceri, cuvinte; [a] 3-a) să întrebuințăm terminii însămnători și să mărginim pre cele săci, de cari se află o mulțime la scolastici; [a] 4-a) Terminii [să] fie înțeleși, ca nu cumva să nu se priceapă, precum s-au întîmplat
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și astăzi în cadrul unor practici medicale neconvenționale. 3.1.1.6. Morfoscopia Practica presupune prezicerea după formele corpului uman. La greci, aceasta se numea fiziognomonie și era una dintre științele care l-au preocupat mult pe Aristotel. Parafrazând o străveche zicere românească, am putea pune morfoscopia sub deviza: "Spune-mi cum arăți ca să-ți spun cine ești și ce te așteaptă". De la chip, unghii, pete sau semne din naștere ale trupului și până la forma trupului și temperament, toate contribuie la decriptarea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că ochii au un rol hotărâtor în ceea ce Ficino numea magia erotică. Grație privirii se pot transmite sentimente, stări, expresii și, mai ales, imagini. Cu ajutorul ochilor și prin ei se pot cerceta abisurile sufletului 259. Nu întâmplător o seamă de ziceri românești spun despre ochi că "sunt oglinda sufletului". b) Privire fixă și concentrare. Aceasta este valabilă în special pentru momentul pregătitor al ritualului. Pentru mulți acest lucru poate să semnifice pricepere, seriozitate, talent etc.: "A început să bată cărțile imediat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
putea", "într-o zi", "mai târziu", "peste un timp", "este posibil", "ar fi o posibilitate", "se zice că", "peste câteva puncte" etc. nu numai că devin clișee de limbaj, dar exprimă și ambiguitatea unui mesaj. Una dintre cele mai dragi ziceri ale astrologilor este aceea că "astrele predispun, nu dispun". Cu alte cuvinte, efortul de interpretare al semnelor poate conduce la descifrarea unor tendințe, restul depinzând de context, de capacitățile individuale de a gestiona realitatea și de a interpreta. "Polisemia situațiilor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]