2,805 matches
-
doar smulși și comprimați - ai fostei Săli de Cenaclu, zăresc, în exteriorul clădirii, semnele nopții coborâte peste oraș: la optzeci de metri, un pâlc de castani. În planul doi, filtrate de frunzarele lor, zidurile gălbui, monumentale, bătute în ciucuri de zidărie, ale Operei de Stat. Prin insulițele de verdeață înconjurătoare (conservînd hălci din strălucitorul parc domnesc de manej de odinioară, din și mai străvechea Grădină a Procopoaiei), frecventatorii întîrziați își grăbesc pașii, plecând de la consultațiile facultăților de Drept sau de Utilaj
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
al sălii) să-și îngîne poemele sale inepte, de începător, la urechea cu pieliță dogoritoare a unei necunoscute. Necunoscuta, arătoasă și apetisantă, să calci în călcâie oricare sacoșă de piață și să te azvârli către ea. Dușumelele continuau să fumege, zidăriile zuruiau, învăluindu- ne într-un nor gros de fulgi albi de tencuială. Terchea-berchea, complet detașat, își săltase boturile cafenii ale espadrilelor pe o stinghioară a scaunului din față. Șușotind tot mai nonșalant versuri tot mai pasionale și tot mai greu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
teribilă zmucitură de zeppelin, încăperea descrise un nou salt, rămânând ancorată de structura parterului printr-un singur snop de drugi de fier-beton. Drugii, ai naibii, decălindu-se, pocneau precum grisinele. Crăpa un drug, se înălța c-o palmă și colosul de zidărie. Se fisuraseră jumătate, mormanul de cărămizi și betoane era pregătit s-o zbughească spre stratosferă. - Că rău - vah - ți-o fi stat ție, frumos cum ești, să te plimbi prin stratosferă! C-o mână să vâslești, încălțat în Casa de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu fălcile prin ea... - Auzea și Chiose - îl imită și cataroiul - cât era fermecătoarea de ordinară! O dată n-o mai lăsa să i se atingă de eugenie... completă omul cu țol putrezit, cocoțat, în urmărirea noastră, pe-un pinten de zidărie, lămuri Gabi cel Norocos. De pe care pinten, pe lumină, i s-ar fi etalat, câțiva metri în jur, întregul plan al etajului. Nu-i vorbă că, și așa, pe orbecăială, sperietoarea izbutea să scormonească câțiva metri în apropiere cu privirile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din care nici Moise sau Iosua n-au desferecat mai mult de 95. Haide. Maximum 96... Sedus de materie, 94 DANIEL BĂNULESCU Că hâr, că mâr, l-au eliberat pe pehlivan, c-o macara și c-un scripete, dintre copcile zidăriei, l-au ghintuit pe moment între fiare și, în loc de-al mai îndrepta la comportament, cu stropșiri sau excludere din Organizația de Bază ori cu burnuzul, Cârmaciul, dintr-o prost înțeleasă solidaritate între marii artiști, l-a parașutat pe îndrăzneț
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Asta-i atât de bună peste doi ani, că merge și-acuma! Pe dreapta, clipi - fracțiunea lui de secundă - fostul hotel "Luvru". Cu firma lui preschimbată astăzi inept în "Capitol". 88 DANIEL BĂNULESCU Pe stânga, bomboneria și restaurantul "Capșa". Cu zidăriile potrivite la fix pe tăpșanul unde, odinioară, șezuseră tolănite la soare fortărețele și seraiul boierilor Cocorăști. Prin geamlâcurile aparținând nălucilor acestor căsoaie, se zăriră, pentru o clipă (pentru cine se dovedi vrednic să le zărească), cupele și tărășeniile de argint
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tot mai povârnite, palmate de clădiri ce știuseră trișa timpul, încumetîndu-se să absoarbă, pe traseele lor neînțelese, tot al treilea trecător sau mașină, pentru a-i scoate, după secole de adâncă uitare de sine, taman către sud... între galioanele de zidărie ale zonei Lipscani, jucîndu-și sau ciocănindu-și între ele provele. Ori, hăt departe, făcîndu-i să apară între rubedeniile lor, spitalicești sau diavolești, înșiruite în întinderea străzii Plantelor... - Unde te duc? întrebă, pentru prima dată, alarmat, conducătorul vehicolului, la o oră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu teribila apariție de căsoi. Conac pe jumătate bântuit de stafii, pe jumătate ruină. Regele a dat să pescuiască, de prin mucurile buzunarelor, o cheie. Dar s-a oprit. I s-a părut mai elegant să dărâme, cu pâslarii, colțurile zidăriei ce-i stătea înainte. Au balansat totuși o ușă. Înăuntru nu se aventurau decât ziua, vitele scăpate de la pășune, în căutare de senzații tari. Noaptea, strălucirea de felinar a lemnului putrezit, aparținând tocăriei sau mobilelor știrbe, atrăgea, ca un magnet
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
36 cu 6. - Da... da... "DREPTATEA TA ESTE CA MUNȚII LUI DUMNEZEU, ȘI JUDECĂȚILE TALE SÎNT CA ADÎNCUL CELMARE" - recită, fără să clipească, tot spectrul Profesorului. Iar când își încheie citatul și termină și străbătutul camerei în lungime... Intră în zidăria peretelui din față. Și, făcând stânga împrejur, trăsăturile sale translucide se amestecară două-trei secunde cu penajul cu infinite nuanțe coniac, al unor fazani dintr-un tablou agățat și decorând peretele respectiv. Intră și ieși și de-acolo. - Arasel! Acum m-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lucrase în această direcție. La noi întreprinderea era oarecum dificilă din cauza exiguității locuințelor și a fragilității lor. Cu toate astea, Ioanide observase că construcțiile de aparență modestă, făcute de zidari până prin 1900 și câteodată și în primul deceniu următor, aveau zidărie solidă și cubaj suficient. Arhitectul, aflîndu-se în casa unui amic posesor al unei astfel de case, zicea deodată: "Bre, de ce nu îndrepți tu casa asta după regulile artei?" Amicul dădea din umeri, avea aerul să creadă că locuința nu făcea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a sta sub același acoperământ cu nevinovata Erminia i se părea jignitor. Erminia era o rivală din tinereță. Butoiescu oferi arhitectului provizoriu un etaj al casei sale. Ioanide îl refuză, sub pretextul că nu suporta scările. În fond, muzeul de zidărie al lui Butoiescu îi făcea rău. Toate casele străine, la urma urmei, îl indispuneau. Ioanide locuia cu plăcere în cort, într-un șopron, într-o casă construită de el, ideea de a nu putea dărâma un zid la nevoie sau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
multe nuanțe. Putem clasa raporturile comerciale în trei categorii situate în ordine crescătoare după ostilitatea pe care o provoacă: • schimbul comercial: vânzarea de produse cumpărate de vânzător; • schimbul artizanal: vânzarea de produse fabricate de vânzătorul însuși (tâmplar, croitor); • activitatea specializată (zidărie), activitatea în sine efectuându-se în schimbul banilor. Primele două tipuri de schimb sunt, într-un fel, tolerate, în măsura în care vânzătorii se situează în afara satului (fermele izolate învecinate cu Okelataka sunt specializate în comerț, tâmplărie și fabricarea țiglelor de bambus). Dimpotrivă, retribuția
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
construită din lemn și paiantă pe cheltuiala arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici și-a avut centrul de greutate, ca dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor lor. După menționarea în acte a numelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o plastilină. Se remodelează din mers. După împrejurări, nu din convingere. După ʹ89 înfocații vechiului regim s‐ au aliniat noilor sosiți și‐au început să‐ i apere pe cei dinainte... Și să se îmbogățeasc ă. Săpând temelia a ceea ce era... zidărie. Din sarcasm, umor sau lehamite, ori toate la un loc, se cântă: „Ceaușescu n‐ a murit / Istoria ne‐a păcălit / Ceaușescu e în mine, e în tine / Ca o boală ce revine.” Dintr‐o asemenea pornire unii cer astăzi, la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau prin imaginea cerdacului în care așteaptă cana și farfuria de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care așteaptă cana și farfuria de ceramică, în ornamentația vremii, culorile la modă, vestimentația epocii, mobilierul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
persoane care lucrează în alte domenii. Tocmai din acest motiv, cadrele didactice au nevoie de un timp mai îndelungat de recuperare psihică decât alți angajați. Dar degeaba i-ai spune asta chiar cu portavocea la ureche lui nea Talabă de la zidărie. Ele o ține una și bună că „profesorii trebuie să <<lucre>> 8 ore pe zi” . Asta în condițiile în care majoritatea dascălilor nu au acces nici măcar la o viață decentă. Cu niște salarii, amărâte de 200-300 de euro, ei doar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
reunește două mari teme ale romanului, construite progresiv și în antiteză: iubirea și ura. Născută într-o lume a răului, transparentă, indiferentă, protagonista respectă educația primită și supraveghează, raportează, denunță, pândește permanent pentru a evita repetarea fenomenului originar, legat de zidărie: "Cel care a găsit metoda de a zidi un zid care să stea în picioare nu are nume, iar dacă a avut, amintirea numelui său nu merită păstrată. Dar el a existat. Descoperise legea secretă a zidurilor: în orice construcție
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
într-adevăr, e de mirare că n-au venit apostolii după prooroci îndată, ci după multă curgere de vreme. Pentru ce? Zidarii cei meșteri fac tot așa. După ce-au pus temelia, nu încep îndată clădirea, pentru ca nu cumva, fiind zidăria temeliei proaspătă și slabă, să nu poată ține greutatea zidurilor. De aceea lasă vreme îndelungată să se întărească pietrele temeliei; când văd că s-au întărit bine, atunci pun și greutatea zidurilor. Tot așa a făcut și Hristos: a lăsat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bisericii lui Lăpușneanu este adăugirea unei turle foarte masive, ce a fost așezată în acoperișul bisericii, cu jumătate din circumferința hexagonală pe spațiul fostului (vechiul) pridvor deschis și cealaltă jumătate pe spațiul noii biserici adăugite, pe latura de vest, cu zidărie din cărămidă. Masivitatea exagerată (ca lărgime-diametru, dar și ca grosime a zidurilor 90 cm) a turlei se justifică pentru timpul acela, astfel: a. era destinată a deveni clopotniță, cu 6 clopote, dintre care cel mai greu de aproximativ 4 tone
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
din cele două provincii și din Transilvania. Acest demers se datorează și stăruinței de a releva continuitatea prezenței românești în Transilvania. În acest sens a vizitat începând din 1904, periodic monumente (cetăți, mănăstiri, biserici), unde a surprins detaliile, etapele de zidărie, modificările, inovațiile tehnice introduse în operele de restaurare, reliefând originea lor românească 52. Ca o răsplată a muncii sale de cercetare, Lapedatu a fost desemnat să editeze “Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, timp de nouă ani (1908-1916) și “Anuarul Comisiunii Monumentelor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]