938 matches
-
să trec. Nu există cale pe ocolite, nici pod făcut de altul pentru mine. Fiecare trece cum poate! Cum știe! De dincolo, brațe de lumină te cheamă. Îndrăznește! Împotriva îndoielii, a deznădejdiei! Dă din mâini, din picioare, înoată, zbate-te, zvârcolește-te, dar ține capul sus, privirea minții sus, la această lumină cuceritoare. Nu renunța la speranță, căci vei birui! Nu te înfricoșa de mâlul care se încleștează să te tragă la fund. Faptul că te-ai aruncat în mlaștină e
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
loviturilor. Singurul gând viu în aceste trupuri era comun cu al tuturor celor ce împreună cu Domnul Hristos Iisus, se adresaseră ucigașilor: „Doamne, iartă-i că nu știu ce fac” sau „Nu le ține în seamă păcatul acesta”. Când trupul nu se mai zvârcolea sau pieptul nu mai sufla, iar zăpada se năclăia cu sânge, bucata de om era apucată cu smucitură de fiară, târâtă și aruncată într-o cameră plină peste glezne cu mocirlă de urină și fecale, în întuneric de iad. Între
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Nu executam: atunci cu mâna lor bătăușii purtau mâinile noastre. În fața mea se afla Lupoaie, în fața lui Titi Stoica, Obreja, iar în fața lui Neagu, Ismană. Unul dintre tinerii care se agitau mi-a zis la ureche: Fă-te că țipi, zvârcolește-te... Apoi l-am auzit pe unul dintre noi: Nu mai da! Nu mai da! Apoi n-am mai auzit și n-am mai văzut nimic. Nu știu ce s-a mai întâmplat și nici când m-am trezit. Eram într-o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ochii nu mă ajută din cauza miopiei, neavând ochelari. Când nu-mi împlineam norma eram pedepsit cu neprimirea turtoiului la miezul nopții sau cu menținerea la lucru încă un schimb. Preferam aceste pedepse. Toți deținuții din fabrică trăiam în flăcările iadului, zvârcolindu-ne în tridentul diavolilor. Mă rugam lui Dumnezeu să aibă milă de noi și să ne izbăvească și simțeam că mulți dintre noi încercau să se salveze tot în planul spiritual, îndelung răbdând, tăcând și rugându-se. Pe aceștia îi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lor tot felul de bucate, gustoase, aromitoare și mult plăcute la vedere. Vrând să mănânce, când duceau lingura la gură, mâinile le înțepeneau din cot și nu puteau ajunge nici măcar la buze cu ea. Atunci urlau de necaz și se zvârcoleau de sărea iadul în sus. Dracul care îl adusese pe Ițic acolo a trântit ușa și a zăvorât o. Ca la noi, am intervenit eu. Mai rău, a zis el, și dracul s-a culcat lângă ușă. Ițic a întrebat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
suferinței? O vindecare miraculoasă? Un Înger izbăvitor măcar de lanțul detenției? Atâtea vaiete, atâtea gemete, scrâșniri de durere, priviri disperate sau pierdute într-o liniște inconștientă, înțepenite într-un punct nedefmit în spațiu, altele neliniștite ca și trupurile care se zvârcoleau sau tulburate ca și sufletele care le purtau. Această masă de oameni era valorificată în tezaurul împărăției Fiarei Roșii, ca cel mai de preț capital. Și totuși acești oameni aveau suflet. Purtau cu ei și în ei o flacără divină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
chipul desfigurat, mutilat, plin de sânge, care te privește cu ochii copilului tău. Încerci să alungi vedenia. Ea te urmărește, te privește continuu, cu aceeași liniște și bucurie tăcută. Din frunte, din gură, curge sânge. Undeva, cineva strigă, plânge, se zvârcolește. Se aud hohote de râs sadic. Un horcăit..., și Coliban se trezește din somn cu privirea răvășită, abia răsuflând înecat. Fiica lui Coliban, minunea înfiată, nu dăruită de Dumnezeu ca un dar meritat, va fi lezată în conștiința ei de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aș face onoarea de a le numi grote, dar care, văzute cu ochiul înotătorului, oferă o priveliște uimitoare și vag sinistră. Într-un anumit punct, lângă casa mea, marea a construit chiar un pod de stâncă, arcuit, pe sub care se zvârcolește mugind într-un soi de îngrăditură adâncă, descoperită, cu pereți foarte abrupți. Încerc o plăcere ciudată când stau pe acest pod, privind violența forțelor dezlănțuite de valurile înspumate, care năvălesc și se retrag din spațiul îngrădit al gropii stâncoase. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o încăpere nouă la Capul Shruff, și că în ea se afla o femeie moartă. A doua zi am fost ca nebun. Am colindat, aproape că am alergat, în jurul casei, în jurul pajiștii, peste stânci, pe digul rutier, în turn. Mă zvârcoleam asemenea unei fiare turbate, întemnițate într-o cușcă, izbindu-se dureros de gratii, executând, iar și iar, aceleași neputincioase salturi și zbateri. Plutea un abur ușor, auriu, care se subția treptat; avea să fie o zi fierbinte. M-am uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-o în brațe. — Vai, dragostea mea, nu fi atât de speriată, încetează, rămâi aici, te iubesc, voi avea grijă de tine... Începu să se zbată, împotrivindu-mi-se în tăcere, violent și cu o forță surprinzătoare, izbindu-mă în glezne, zvârcolindu-se să-mi scape din strânsoare, ciupindu-mă de braț cu o mână, în timp ce cu cealaltă îmi apăsa puternic beregata. I-am întrezărit o frântură de secundă gura deschisă și dinții albi, înspumați. Am încercat s-o ridic în brațe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se smulge din fiarele care o imobilizau"7. În doar câteva secunde, miile de oameni de pe străzi și din grădinile din centrul orașului au fost pârjoliți de un val de căldură uscată. Mulți au fost uciși pe loc, alții se zvârcoleau pe jos urlând în agonie [...]. Fiecare ființă vie era încremenită într-o atitudine de suferință indescriptibilă [...] După aproximativ jumătate de oră de la explozie [...] o ploaie fină a început să cadă [...] provocată de o ridicare bruscă a aerului supraîncălzit la mare
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
Dacă ne-am întoarce în 1947, am vedea o Japonie și o Germanie sub ocupație, Europa de Vest în ruine, Europa de Est dominată de Uniunea Sovietică, China în mijlocul unui război civil, iar majoritatea Africii, o mare parte a Asiei și mulți arabi încă zvârcolindu-se sub dominația colonială. Am vrea, poate, să ne întoarcem în epoca lui Truman și Eisenhower; lumea are alte vise. Motivul pentru care admirăm generația de după război a Americii este tocmai fiindcă liderii săi nu erau nostalgici; spre deosebire de cei care
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
da, acolo sunt V207. 5.10. Un "membru oarecare al colectivității" (MOC) Să analizăm următorul fragment din Gervaise, în care este descris banchetul oferit de Gervaise: În răstimp, Clémence isprăvea de mâncat târtița, o sugea plescăind din buze și se zvârcolea de râs din pricina lui Boche care-i spunea în șoaptă fel de fel de vorbe deochiate. Ah! pentru numele lui Dumnezeu! Da, se îndopau ca porcii! Când te-ai vârât în joc, trebuie să joci, nu-i așa? Și dacă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
au stat în jurul mortului, au resimțit desigur în seara aceea o groaznică tristețe, o adâncă descumpănire, care dintr-o dată le spulbera toate nădejdiile și aproape tot ce credeau". Steinhardt spunea de asemenea:,,Părăsit și trădat de ai săi, Hristos se zvârcolește pe cruce, chinuit de sete și acoperit de batjocuri". Da, este o viziune tragică asupra creștinismului, dar e o consecință a libertății Iisus, Dumnezeu fiind, ar fi putut evita moartea pe cruce, a avut libertatea de a o face, dar
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
te urăște...-ți mulțumește,// Putere ce nu mai știe a plînge sau a ierta!/ Ochi-mi n-au, nu mai au încă lacrămă de a-ți vărsa./ Ci poate se află-n mine vro mai sonoră fioare/ Care să se zvîrcolească subt cătarea-ți cercătoare”)2), și în cea din „La amantă” de Sappho („Prin vine-mi foc ca de fiori se varsă”)3). Ulterior, fiorii fac parte din modul de a simți al celor mai mulți dintre romantici. Acțiunea lor e surprinsă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Totul, trecutul Îmi apărea acum clar, mai ales după noi explicații, mai ales după fericirea ei, acum nestăpânită”. Dar „fericirea” e scurtă: concentrat la Dâmbovicioara, eroul șiaduce soția la Câmpulung, să-i fie aproape. Aici trăiește „ultima noapte de dragoste”, zvârcolindu-se În apele tulburi, ale geloziei, pentru că atunci când se desparte de Ela, ca să ajungă la Dâmbovicioara, pe celălalt trotuar Îl vede pe d-l G. A Încercat să facă În așa fel ca să-i prindă pe cei doi În flagrant
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-i venea să crează." (Petre Ispirescu, Cele trei rodii) (c) "Așa sunt feciorii de împărat! Oricât de în drag și-ar păzi nevestele și oricât de-a dor ar aștepta să-și vadă feții, când aud de bătaie, li se zvârcolește inima în trup, li se frământă creierii în cap, li se împăienjenesc ochii... lasă nevastă și feți în grija Domnului și pornesc ca vântul la război." (Ioan Slavici, Doi feți cu stea în frunte) (d) "Asta nu se poate! este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
penibilul președinte al unui PSD care reprezintă tocmai moștenirea clasică a comunismului românesc) nu au reușit să se despartă, prestând în fața poporului un ultim show de delirium tremens politic în formulă huliganică (PRM) ori fariseică (PSD). Coada dragonului s-a zvârcolit și i-a lovit pe cei aflați în apropiere cu o violență imprevizibilă. Mai departe însă, dincolo de acest taifun concentrat și barbar, certificatul de deces al comunismului a fost scris și parafat public, iar dragonul, vrând-nevrând, și-a dat duhul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și inteligent susținute. Tocilescu toacă tipuri de coduri etice Într-o estetică cu implicații politice și nu uită nici o secundă de unde a pornit: din contextul periculos de fragil al unei norme astăzi viciate - onoarea. Tăvăleală. Mâini și picioare care se zvârcolesc Într-o grămadă pe care fluierul arbitrului o ordonează. Meciul de rugby e prologul istoricei cafteli dintre englezi și francezi. Un sport viril, rău, „coridic“ (corelativ contemporan perfect al Înfruntării internaționale la scenă deschisă), În care fizicitatea brutală Își dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
bunicul. Tata, furios, tremura tot și fornăia pe nas ca un mistreț. S-a repezit asupra celor doi să-i dea afară din curtea noastră. Dar unchiul meu dinspre mamă, tânăr și vânjos, l-a izbit la pământ. El se zvârcolea acolo năuc și neputincios. Astea sunt casele mele! striga bunicul. Tata s-a ridicat și s-a retras îngrozit în colțul curții. S-a apropiat de o grămadă de lemne și a înșfăcat de acolo un par mare. Bunicul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
concupiscenței, adap tând-o la studiul moravurilor și coborând-o la nive lul unei „psi hologii“ fără tenebre? Concepute sub ocrotirea nopților lipsite de somn, fără nimic supărător luminos în ele, Cugetările, frământări ale unui insomniac, ale unui spirit care se zvârcolește și se cris pează în beznă, nu vor fi niciodată, nu zic înțelese, ci simțite de aceia care nu văd clar decât în plină zi. Se exprimă în ele o dezolare care nu se lasă copleșită de amă ră ciune
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
speranță înșelată o ia de la început, ca nou-nouț, și toate aceste transformări nu fac decât să arate cât de mult dorește să aibă ceea ce nu are; în mijlocul unor strădanii neîncetate îl paralizează un geniu rău, dar omul acesta se va zvârcoli pe loc până își va da sufletul, și tocmai această continuă agitație dăunează scopului său. Este un cameleon înghețat. TOCQUEVILLE 1805-1859 BLANQUI ȘI BARBÈS 15 mai 1848 Prin urmare, la 15 mai, m-am dus la Adunarea Constituantă fără să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
celorlalți, nevoia celor slabi de a supraviețui apărându-se (de unde și spaima constantă), nevoia de (coexistând cu ura pentru) trecut. Personajele principale sunt lupta pentru putere și limbajul (înspăimântător de ritmat, de poetic în tehnica lui) prin care puterea se zvârcolește înainte de a dispărea de pe scenă. Raportul de forțe este marea enigmă a acestui teatru exasperant de violent și tandru în același timp. În ce privește violența temă esențială la Pinter autorul însuși afirma în 1966: Lumea chiar este un loc extrem de violent
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
stingerii va fi învins: „Și atunci/ pasărea cu clonț de rubin/ ne va privi clămpănind furioasă,/ ghearele ei se vor crispa pe o cracă roșie,/ aripile ei se vor chirci/ va fi apucată de convulsii/ și noi o vom privi zvârcolindu-se,/ și vom râde de ea,/ și vom putea socoti/ abia atunci/ că am răzbunat măcar în parte/ moartea căprioarei cu nările înfiorate...” (Cântec de lebădă din revista „Ramuri”, nr.3, 1983). CAPITOLUL I Receptarea critică a operei lui Nicolae
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rapid la acțiunea de blocare a răului: însemnări pe garduri, cruci făcute cu catran și usturoi. Măsurile luate nu au putut însă împiedica producerea răului: Că apoi au început a muri și copiii. Din sănătoși-teferi, s-au chircit, s-au zvârcolit o dată, de două ori și gata. Piereau pe capete. Da' nu zici că a trecut molima și la vitele albe? Au început a pica și ele". Pentru ca molima să poată fi oprită, trebuie găsit cine se ascunde în spatele fantomei: "Ne-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]