9,813 matches
-
în afara societății onorabile. Da. Aceasta era căsuța în care locuiam, care ne ocrotea și ne adăpostea, încât îmi venea să stau de vorbă cu ea și s-o drăgălesc, să-i spun vorbe mângâietoare, s-o sărut și s-o îmbrățișez ca pe o persoană reală, întocmai cum procedase Hagi-Tudose cu prăvălioara lui. Tu ce mai faci, drăguțo? Cum te descurci? Vântul ăsta zăpăcit ți-a stricat puțin toaleta dichisită, realizată cu o artă desăvârșită de inegalabilul maestro Tiron? Da, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
animalelor din Bethleem ochii fratelui nostru Mircea s-au umezit și lacrimi nestăpânite de recunoștință cădeau pe pâinea bine rumenită, încă fierbinte. Contaminați de sensibilizarea bruscă a lui Mircea, ca o reacție în lanț propagată pe căi nevăzute, l-am îmbrățișat spontan pe fratele nostru cu toată forța de care dispuneam, formând un grup statuar viu, dar nemișcat, simbol al iubirii frățești eterne, plângând de bucurie și de fericire ca urmare a unui gest uman și creștinesc impresionant. Mircea, cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Și a plecat morarul-șef plângând de mila noastră, clătinându-se ca un om grav bolnav, preluând cu sine necazurile unor copii chinuiți pe nedrept. Cei de pe verandă continuau să se uite cu interes și afecțiune la grupul de copii îmbrățișați într-o profundă și indestructibilă solidaritate frățească... Apoi, Mircea rupea bucăți din pâinea proaspătă și caldă, iar noi o treceam pe sub chicuș ungând-o cu ulei și, stând pe sacii de floarea-soarelui, mâncam încet, pătrunși de o puternică transfigurare sufletească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
strigând la unison numele meu: Titi, Titi! Mă priveau cu atâta dragoste și nădejde, cu atâta bucurie de parcă mi-ar fi interzis categoric să-i abandonez. Încet, încet, sprijinit de tata, m-am ridicat în picioare, iar el m-a îmbrățișat cu toată afecțiunea. Titicuță, dragul meu. Sărmana pisicuță a scăpat cu bine din această experiență traumatizantă, evitând pe viitor asemenea aventuri pe muchie de cuțit. Tata a verificat încă o dată lacătul de la ușă, a aruncat câte o privire la fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
care veniseră să-i aresteze soțul. Între timp, tata se îmbrăcase. Întinde mâinile! ordonă securistul. Tata era galben la față și cu vocea gâtuită de emoție s-a adresat cu umilință securistului: Domnule, vă rog frumos, lăsați-mă să-mi îmbrățișez soția și copiii. I s-a răspuns la modul cel mai jignitor, disprețuitor, suburban: Lasă c-o să-i săruți când vii, dacă te mai întorci vreodată; acuma n-avem timp. Întinde mâinile! Tata s-a supus și a întins mâinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
valori muzicale asemenea unui tenor din opereta "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino, lăsând impresia că dacă n-ar fi fost înfășat ca într-o cămașă de forță, s-ar fi repezit la noi ca un vârtej să ne îmbrățișeze pe toți frații, în ordine descrescătoare, evident! Oa! Ua! Ua! La această a doua răpăială de sunete mitraliate spre timpanele noastre asemenea unor cartușe "dum-dum" cu explozie la locul impactului, m-am dumirit și am înțeles pe deplin mesajul noului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a născut de Florii, așa că m-am gândit să-i fiu eu nașă de botez și să-i punem numele de Florin. Botezul să fie după slujba de mâine. Ce zici? Bine-i așa? Surprinsă și foarte bucuroasă, mama a îmbrățișat-o pe buna ei prietenă cu tot dragul. Ce femeie bună ești! Ce femeie bună ești tu, nană Floare! Îți mulțumesc, îți mulțumesc din toată inima! Așa că frățiorul nostru a fost botezat Florin, dar noi îi spuneam Bebi. Evenimentul s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din adolescență care au dăinuit până azi și al viselor cu care încercăm să umplem, imensul spațiu alb, total necunoscut, al viitorului. Nici unul dintre noi nu știa ce drum va parcurge, ce obstacole va trebui să escaladeze, ce profesie va îmbrățișa, ce performanțe și ce destin avea de împlinit. Eram cu toții în fața unei mari și lungi bătălii, cât o viață de om. Fiorii dinaintea acestei trânte cu viața, au dat farmecul acelor ani. Altfel, au fost ani grei, încarcați cu îngrijorări
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
renunța la metempsihozele visate în copilărie. Acum, Colette se întâlnește cu magistrații din Rezistență, cu cei care l-au judecat, se pun benzile din ’41, se ascultă din nou procesul și, în ovațiile tuturor, atentatorul e achitat. Acum, Colette se îmbrățișează cu Gerbinis - magistratul care în ’41, luându-și mii de riscuri, rezistând presiunilor, manevrând abil, a refuzat să-l predea poliției hitleriste, știind că acolo patriotul francez nu avea nici măcar șansa unui proces încheiat cu o condamnare la moarte de la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
contabilul și tot el, pe seară, în gara Kievskaia, mă instală în wagon-lit, urându-mi să am un drum bun „în care să-mi dispară toate aiurelile”; era o frază la care nu mă așteptasem din partea lui și l-am îmbrățișat, mut, căci nu puteam să-i spun ce frică mă cuprinsese la gândul că voi călători singur și ce mă voi face dacă.. Am rămas pe coridor, urmărindu-i pe cei doi, trei, patru români care își căutau cușetele, nici unul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pe Nicolae Ceaușescu, înconjurat, ovaționat de miile și miile de oameni veniți să-l întâmpine, să-l salute cu dragoste, cu respect și recunoștință; totodată, manifestând acea pe cât de nobilă, pe atât de caldă atmosferă de identificare cu un om, îmbrățișând propriile năzuințe, purtând însemnele propriului lor destin. Era - simțeam noi înșine aceasta prin imaginile televizate - Istoria trăită. Iar când Nicolae Ceaușescu - celui căruia unanimitatea românească îi urează mulți și buni ani - a îmbrățișat un pionier ce-i oferea buchetul lui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
caldă atmosferă de identificare cu un om, îmbrățișând propriile năzuințe, purtând însemnele propriului lor destin. Era - simțeam noi înșine aceasta prin imaginile televizate - Istoria trăită. Iar când Nicolae Ceaușescu - celui căruia unanimitatea românească îi urează mulți și buni ani - a îmbrățișat un pionier ce-i oferea buchetul lui de flori și candoarea lui omagială, am vibrat și noi, ca țara întreagă, la acest sărut al Viitorului.“ (România literară, 25 ianuarie 1973) „De aici mândria unui întreg popor care, la 33 de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noi, ca țara întreagă, la acest sărut al Viitorului.“ (România literară, 25 ianuarie 1973) „De aici mândria unui întreg popor care, la 33 de ani de la Eliberare, se simte într-adevăr stăpân pe destinele sale. De aici și dragostea unanimă îmbrățișând chipul bărbatului care, în fruntea Partidului și Statului, îi semnifică geniul creator în durata faptei de azi și în cutezanța privirii spre viitor. De aici și gândul, și glasul care-l exprimă în vibranta bucurie a marii sărbători: Ceaușescu-România!“ (România
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1900), cât și 274 NICOLAE MERIȘANU, DAN TALOȘ (editori) 1. filmele dedicate epocii moderne, și mă refer îndeosebi la cele inspirate din lupta clasei muncitoare, din istoria Partidului Comunist Român, al cărui glorios semicentenar îl vom sărbători în curând, pot îmbrățișa o arie de teme și de subiecte extrem de vastă.“ („Actualitatea istoriei și istoria actualității, premise ale reușitei în creația cinematografică: interviu cu regizorul Sergiu Nicolaescu“, Scînteia, 7 februarie 1971) „Sunt îndemnuri desprinse din lucrările recentului congres, din litera și spiritul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
falsa artă de adevărata artă, indiferent de cei ce bat la porțile ei. Momentul politic, ideologic și cultural pe care îl trăim, moment de mare însemnătate, se cere tradus în viață prin măsurile preconizate de secretarul general al partidului și îmbrățișate fără echivoc de toți oamenii de bună credință, în spiritul celei mai înalte exigențe și principialități. Adevărații comuniști, educați la școala fermă și militantă a partidului, aflați cu onestitate permanentă în slujba nobilelor idealuri ce animă mersul nostru înainte, n-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
am făcut cunoștință cu tovarășul dr. Petru Groza în anul 1937, aflându-mă în ilegalitate. Dânsul știa că sunt comunist și vin din partea partidului. Lungi și variate au fost convorbirile noastre. Am putut constata cu satisfacție că tovarășul Petru Groza îmbrățișează cu căldură politica partidului nostru, în care el vedea singura cale de rezolvare a problemelor economice și politice în interesul poporului muncitor.“ (Munca, 10 ianuarie 1958) SIMIONESCU Radu „Tot ceea ce am înfăptuit în ultimii 17 ani ai devenirii noastre poartă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
neodihnei cu certitudinea neclintită că aspirațiile pot și trebuie să devină viitor.“ („Solidari de-a lungul unei vieți revoluționare“, Luceafărul, 20 martie 1982) ȘERBAN Corneliu „Inima mea se deschide În fața acestui OM, Pentru că vine în mijlocul nostru, Ne știe sufletul, Ne îmbrățișează copiii Și, zilei de azi, Azi îi spune Și energic în fruntea noastră pășește «SĂ URCE NAȚIUNEA SPRE COMUNISM ÎN ZBOR!» Inima mea se deschide În fața acestui OM Pentru că viața sa a fost și este luptă, Lupta sa a fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și călcatul luau zile întregi - adevărat calvar nu numai pentru femeile în vârstă, ci și pentru cele “în putere“, rupte de oboseală după orele de serviciu și de stat la cozi. Drept pentru care apariția lui Flutur Veronica a fost îmbrățișată cu entuziasm de toate locatarele blocului care-și puteau permite să onoreze modestul ei tarif. Spre deosebire de spălătoreasa dinainte, care murise de alcoolism la vârsta de șaizeci și opt de ani, Flutur Veronica era tânără și subțirică, de te mirai de unde
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
așternut/ sunt prunc/ și sânul mamei e departe/ e amăgire tot ce-mi spui/ mă minți/ ca să mai stau cu tine/ să mă iubești și-n astă noapte./ când adormim beți de răceala nopții/ și de alte lichide tranchilizante/ mă-mbrățișezi/ și știu că bat clipa aceea în cuie/ flash flash flash/ doi tineri frumoși/ într-un pat stricat/ flash flash flash/ poze pentru părinți/ dacă ne-am căsători/ am face dragoste oficial/ și nimeni n-o să ne mai arate cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
coatele pe calorifer, privind apusul acela sălbatic, soarele zdrențuit de brazii întunecoși. În buzunarul ascuns al poșetuței caraghioase ținea ascuns biletul acela mâzgălit. Nu-i veneau în minte certurile lor, nici nopțile nedormite în așteptarea lui, ci doar cerul negru-rozaliu, îmbrățișând-o și purtând-o undeva în visare. Apăs tălpile mele pe urmele pașilor tăi/ Mi-e teamă să-ți ating mâinile/ Nu vreau ca totul să dispară odată cu trenul acela șuierător/ O să-mi țin mâinile strâns în buzunare, la păstrare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Cool! Îmi vine în minte Kundera, cu Viața e în altă parte, pe care am citit-o prin anii ’80, în franceză. Acolo e o scenă în care personajul principal, un băiat, ajuns în vizită la o fată, în timp ce o îmbrățișează pătimaș, își aduce aminte cu groază că poartă niște chiloți bătrânicioși, cumpărați de mama lui. Chiloți comuniști. Horor. Probabil tetra, bumbacul ăla subțire, striat, care se lăbărța repede. În liceu, la sport, în Brașov, și noi purtam niște chiloți negri
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai escelent rachiu de medicament. În 1913 au plecat fiul al patrulea de la a doua soție, Horațiu Virgin C. Folea tot în Statele Unite din America. Din acești numiți fii, cel dintâi au fost păpucariu și cismariu, însă în America au îmbrățișat școala de muzică cu violina la observatoriul (probabil Conservatoriul n.a) din Valaparaqso, al treilea măsariu de meserie își lucra meseria la Chicago Illinois, al patrulea plugariu, pălmaș, lucrătoriu la fabricile din Indiana Harbor Ind. Cel mai mare dintre fiii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
duceai niciodată singur, ci „în gașcă“. Oricum, acolo nu puteai să fii singur : intrai imediat în vorbă cu fata de lîngă tine, chiar dacă nu o cunoșteai de dinainte, o țineai de mînă la melodiile lirice, cînd se făcea frig o îmbrățișai protector și cîntați amîndoi, împreună cu tot stadionul și cu Nicu Alifantis de la microfon, „Trăiască Ceaușescu, trăiască Tricolorul !“. Păunescu era, desigur, un zeu, și dacă ne-ar fi cerut să-i ridicăm o statuie acolo, în mijlocul stadionului, ne-am fi executat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mișto. E adevărat, spre sfîrșitul adolescenței am ajuns și eu să mă revolt împotriva sistemului. Dar era, de fapt, o revoltă adolescentină, care pînă la urmă viza ideea de sistem. Cred că, dacă aș fi trăit în capitalism, aș fi îmbrățișat ideile marxiste. P.S. : Bineînțeles că mă sculam și eu la patru dimi neața să mă duc la coadă la lapte. ...Dar lucrurile astea se uită. O excursie cu clasa Fuseserăm pînă atunci la Muzeul Antipa, unde trecu serăm prin mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Oprea au lansat ideea că ea (cartea) ar trebui să se găsească pe masa de lucru a tuturor cadrelor didactice, indiferent pe ce treaptă de învățământ își desfășoară activita tea, în pupitrele elevilor și studenților care se pregătesc pentru a îmbrățișa activitatea didactică. Alți vorbitori (profesorul Constantin Șerban și Lidia Andronache) au formulat propunerea ca acest volum să fie lansat și la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, precum și la Casa Corpului Didactic din Pașcani. Aceste rațiuni, la care se adaugă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]