9,446 matches
-
argumente pro și contra atât pentru o variantă, cât și pentru alta, Încât nu se poate stabili o regulă precisă. Iată, În continuare, câteva reguli pe care trebuie să le respectăm În redactarea indicelui de nume: Ca și În cazul bibliografiei, la redactarea indicelui se ia În calcul numele de familie. După numele de familie se pune obligatoriu virgulă, ca la fișa bibliografică, tocmai pentru a sublinia că nu e vorba despre o „ordine normală”, ci una „inversă”: Rebreanu, Liviu; Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
că se Încearcă revenirea la ordinea practicată de majoritatea țărilor din Europa și din America: Charles de Gaulle, Bill Clinton, Helmuth Kohl, Gerhard Schröder, Vladimir Putin, Todor Jivkov. Trebuie să reținem că „ordinea inversă” este practicată doar la indice și bibliografii, În alte situații (textele curente, notele de subsol, notele de la sfârșitul capitolelor) folosindu-se „ordinea normală”. Fac excepție de la această regulă numele consacrate, care nu se inversează: Neagoe Basarab se va trece la litera N, ca să nu mai vorbim despre
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
afectivă (= stilistica) 20; sintaxa În raporturile ei cu stilistica 19, 20 și ca izvor de fenomene stilistice 19; construcții sintactice 19”. 4. Locul indicelui În sumarul unei lucrări De la Început precizăm că locul indicelui este la finalul lucrării, nu Înaintea bibliografiei, cum sugerează Șerban C. Andronescu (1997): „Locul lui [al indicelui de nume - n.n.] este la sfârșitul volumului, Înaintea bibliografiei” (p. 99). Motivul pentru care se recomandă așezarea indicelui după bibliografie este că indicele va inventaria inclusiv numele de autori citați
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sintactice 19”. 4. Locul indicelui În sumarul unei lucrări De la Început precizăm că locul indicelui este la finalul lucrării, nu Înaintea bibliografiei, cum sugerează Șerban C. Andronescu (1997): „Locul lui [al indicelui de nume - n.n.] este la sfârșitul volumului, Înaintea bibliografiei” (p. 99). Motivul pentru care se recomandă așezarea indicelui după bibliografie este că indicele va inventaria inclusiv numele de autori citați În bibliografia finală. 5. Tehnoredactarea indicelui Așa cum scria și Septimiu Chelcea (2000), „indicele de nume se dactilografiază (culege) pe
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
precizăm că locul indicelui este la finalul lucrării, nu Înaintea bibliografiei, cum sugerează Șerban C. Andronescu (1997): „Locul lui [al indicelui de nume - n.n.] este la sfârșitul volumului, Înaintea bibliografiei” (p. 99). Motivul pentru care se recomandă așezarea indicelui după bibliografie este că indicele va inventaria inclusiv numele de autori citați În bibliografia finală. 5. Tehnoredactarea indicelui Așa cum scria și Septimiu Chelcea (2000), „indicele de nume se dactilografiază (culege) pe două sau trei coloane, În funcție de formatul cărții, respectiv de oglinda paginii
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sugerează Șerban C. Andronescu (1997): „Locul lui [al indicelui de nume - n.n.] este la sfârșitul volumului, Înaintea bibliografiei” (p. 99). Motivul pentru care se recomandă așezarea indicelui după bibliografie este că indicele va inventaria inclusiv numele de autori citați În bibliografia finală. 5. Tehnoredactarea indicelui Așa cum scria și Septimiu Chelcea (2000), „indicele de nume se dactilografiază (culege) pe două sau trei coloane, În funcție de formatul cărții, respectiv de oglinda paginii” (p. 100). Trecerea la o nouă literă se marchează fie prin amplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
4810, 4816 Aman, Teodor: 1853, 6786 B Beraru, P.: 2445, 3934, 6543 Bergner, Rudolf: 66, 790, 987 Berindei, Dan: 1984, 2966a, 3470 7. Comentarii la unele modele de indici 5 FIGURI (IMAGINI SCANATE CU INDICI)!!! 1 Al. Zub, A.D. Xenopol. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1973 1. Este un indice de nume, redactat pe două coloane, cifrele din dreptul intrărilor indicând numărul titlului, nu al paginii. 2. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): 85 - 88; 5022 - 5024; 1783 - 1791. 6. Atestări de tipul 3980a, 3980b arată că e vorba despre citarea unor volume colective. 2 D. Vatamaniuc, Lucian Blaga, 1895-1961. Bibliografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977 1. Cifrele din dreptul intrărilor indică titlurile, nu paginile (cu excepția cifrelor romane, care trimit la paginile din prefață). 2. Sub denumirea „Indici” sunt incluse numele de autori, de persoane, precum și denumirile unor asociații (Asociația
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
virgulă, fiind un nume consacrat. 8. Atestările autorilor la mai mult de două pagini consecutive au fost notate prin utilizarea liniei de pauză (ar fi trebuit folosită cratima): ARLUS: 6155 - 6157; Astra: 5968 - 5974. 3 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, 1871-1940. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1976 1. Este un indice de nume proprii, incluzând nume de autori, de persoane, dar și de localități (Războieni, Recea, RÎșca). 2. Numele cu particule au fost ordonate În funcție de numele de după particula respectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Walter, iar RÎșca Înainte de Rist, Ch. 4. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 5. Numele consacrate sunt scrise fără virgulă: Raoul cel Spân, Richard Inimă de Leu. 4 Al. Zub, Mihail Kogălniceanu, 1817-1891. Bibliografie, Editura Enciclopedică și Editura Militară, București, 1971 1. Cifrele din dreptul intrărilor indică titlurile, nu paginile. 2. Indicele de materii cuprinde un spectru larg de informații: periodice (Curierul de Iași, Datina, Dimineața), informații despre Divanul ad-hoc al Moldovei, despre decorări
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
să-i Înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se fure cu ajutorul Internetului, unde pentru orice temă găsești paginile potrivite. Profesorii au obligația de a educa simțul onestității intelectuale, de la vârsta cea mai fragedă... (p. 3). Bibliografie specială Birtz, Mircea Remus; Hedeșiu, Macarie, „Un caz de plagiat”, Transilvania Jurnal, nr. 1030, 7 septembrie 2001. Călinescu, G., „Furt”, Adevărul literar și artistic, anul XIV, seria a II-a, nr. 746, 1935, p. 10, reprodus și În Călinescu, 1973
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
corectura unei pagini care conține numeroase greșeli de tipar, folosind semnele convenționale pentru corecturi, indicate și În DEX. 5. Greșelile de tipar ca „armă” politică. 6. Tipuri de greșeli și modul lor de corectare IMAGINILE SCANATE DIN MAGDALENA VULPE!!! LEGENDELE!!! Bibliografie specială Chelcea, Septimiu, „Corectura”, În Chelcea, 2007, pp. 136-138. Ficeac, 1999. Funeriu, I., „Corectura”, În Funeriu, 1995, pp. 219-249. Pârvulescu, Ioana, „Comedia erorilor”, România literară, 34, 1997, p. 7. Romanescu, 1944. Universul, din 5 iunie 1933. Vulpe, Magdalena, „Corectura de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
folosit În lucrare. 2.5. Introducerea Extinsă pe circa două pagini, aceasta va conține motivația alegerii temei, gradul de noutate al acesteia, eventuale limite ale lucrării cauzate de varii motive (lipsa unor surse documentare, colecții incomplete de reviste, absența unei bibliografii aferente, dacă tema este absolut nouă etc.), metodologia folosită etc. Motivația poate fi extrem de diversă: dezvoltarea unui referat prezentat cândva la un seminar care s-a bucurat de succes; accesul la anumite informații (de pildă, mulți absolvenți care lucrează deja
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Aici sunt prezentate pe câteva pagini cele mai importante rezultate ale cercetării, modul În care acestea vor fi valorificate (prin publicare sau dezvoltare În proiecte de masterat, doctorat etc.). Concluziile lucrării nu se numerotează ca un capitol separat. 2.8. Bibliografia Constituie o altă componentă importantă a lucrării de licență, care este În mod sigur „studiată” de membrii comisiei În timpul susținerii. Ea conține, așa cum am spus În capitolul „Bibliografia” (pp. 134-160), lista tuturor surselor de informație utilizate de către absolvent pentru redactarea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
etc.). Concluziile lucrării nu se numerotează ca un capitol separat. 2.8. Bibliografia Constituie o altă componentă importantă a lucrării de licență, care este În mod sigur „studiată” de membrii comisiei În timpul susținerii. Ea conține, așa cum am spus În capitolul „Bibliografia” (pp. 134-160), lista tuturor surselor de informație utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de licență. IMAGINILE SCANATE CU CELE 2 BIBLIOGRAFII + LEGENDELE!!! 2.9. Site-ografia Referințele bibliografice de pe Internet, care ar putea constitui Site-ografia (de la fr. siteographie), cu adresa de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
licență, care este În mod sigur „studiată” de membrii comisiei În timpul susținerii. Ea conține, așa cum am spus În capitolul „Bibliografia” (pp. 134-160), lista tuturor surselor de informație utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de licență. IMAGINILE SCANATE CU CELE 2 BIBLIOGRAFII + LEGENDELE!!! 2.9. Site-ografia Referințele bibliografice de pe Internet, care ar putea constitui Site-ografia (de la fr. siteographie), cu adresa de Internet completă, se pot da și separat. Este obligatorie precizarea Între paranteze a datei accesării adresei respective. Nici „Bibliografia” („Site-ografia”) nu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
CELE 2 BIBLIOGRAFII + LEGENDELE!!! 2.9. Site-ografia Referințele bibliografice de pe Internet, care ar putea constitui Site-ografia (de la fr. siteographie), cu adresa de Internet completă, se pot da și separat. Este obligatorie precizarea Între paranteze a datei accesării adresei respective. Nici „Bibliografia” („Site-ografia”) nu va fi numerotată ca un capitol al lucrării. 2.10. Aparatul critic (notele) Acesta trebuie redactat după toate rigorile prevăzute (v. supra, „Aparatul critic al unei lucrări științifice”, pp. 73-107). Ca și „Bibliografia”, aparatul critic va fi urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Procion, București, 1995. Bernstein, Theodore M., The Careful Writer. A Modern Guide to English Usage, Atheneum, New York, 1977. Bertrand, Claude-Jean, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București, 1993. Exemplu de bibliografie http://analizesifapte.wordpress.com press.com America, New York, 1985. DE PRELUAT ȘI CELELALTE SITE-URI!!! Exemplu de site-ografie IMAGINEA CU DECLARAȚIA SCANATĂ + LEGENDA!!! Bibliografie generală ***, 1954 Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică și poligrafică a cărții, Editura Tehnică, București. ***, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București, 1993. Exemplu de bibliografie http://analizesifapte.wordpress.com press.com America, New York, 1985. DE PRELUAT ȘI CELELALTE SITE-URI!!! Exemplu de site-ografie IMAGINEA CU DECLARAȚIA SCANATĂ + LEGENDA!!! Bibliografie generală ***, 1954 Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică și poligrafică a cărții, Editura Tehnică, București. ***, 1985 Student Writers at Work and in the Company of Other Writers, edited by Nancy Sommers and Donald McQuade, St. Martin’s Prss, New York. ***, 1985
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 69-130. Vanderkidere, Léon, L'Université de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique, Imprimerie P. Weissenbruch, Bruxelles, 1884, pp. III-CCXVIII (cu deosebire, pp. XCIX-CCXVIII) / (Annexes). 3. Instrumente de lucru: Bibliografia românească modernă, I, ÎI, coord.: Gabriel Ștrempel, coord. bibliografica: Neonila Onofrei, Valeria Trifu, autori: Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Editura Științifică, București, 1984, 1986. Bock-Doehaerd, R. de, Inventaire des Archives de l'Administration de l
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231. Giurescu, Constantin C., Istoricul orașului Brăila, Editura Științifică, București, 1968. Goia, Vistian, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX. Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967. Lascu, Stoica, Activitatea organizațiilor din Călărași ale partidelor politice (până la Primul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
București, 1998. Rădulescu, Mihai, Sorin, Sur l'élite du Părți Conservateur Roumain, în "Revue Roumaine d'Histoire", XXXVII, 1-2, janvier - juin 1998, pp. 61-72 / pp. 64, 67 (o versiune în limba română în Mihai Sorin Rădulescu, Genealogia românească. Istoric și bibliografie, Muzeul Brăilei - Editură Istros, Brăila, 2000, pp. 227-239). Semilian, S., Istoricul presei brăilene dela 1830 la 1926, Editura Tipografiei "Modernă", Brăila, 1927. Suțu, Rudolf, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească, Iași, 1928. Ștefulescu, Alexandru, Istoria Târgu-Jiului, Tipografia Nicu D. Miloșescu
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
157, 711; Mihai Sorin Rădulescu, Sur l'élite du Părți Conservateur Roumain, în "Revue Roumaine d'Histoire", XXXVII, 1-2, janvier - juin 1998, pp. 61-72 / pp. 64, 67 (o versiune în limba română în Mihai Sorin Rădulescu, Genealogia românească. Istoric și bibliografie, Muzeul Brăilei - Editură Istros, Brăila, 2000, pp. 227-239), respectiv Elită liberală românească (1866-1900), Editura All, București, 1998, pp. 113, 116, 118. 1 Camille Liégeois, Fernand Kraentzel, Organisation de l'enseignement supérieur en Belgique, în L'Organisation de l'enseignement supérieur
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
face precizarea dobândirii doctoratului în litere și filosofie la Universitatea Liberă din Bruxelles în 1872. 47 Vezi Lucian Predescu, Op. cît., p. 355. 48 Vistian Goia, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX / pp. VI-VII. 49 Ibid., pp. VIII. 50 S. Semilian (Analele Brăilei, XI, 1, 1939; Istoricul presei brăilene dela 1830 până la 1926, pp. 60-61), Constantin C. Giurescu, Op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Calcul făcut după Ibid., p. CLXI. 64 Toader Buculei, Op. cît., pp. 104-105. 65 Ibid., p. 105. 66 Ibid. 67 Calcul făcut după Ibid., pp. 101-130. 68 Calcul făcut după Ibid. 69 Calcul făcut după Ibid., pp. 98-101. 70 Vezi Bibliografia românească modernă, ÎI, coord.: Gabriel Ștrempel, coord. bibliografica: Neonila Onofrei, Valeria Trifu, autori: Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Editura Științifică, București, 1986, p. 597. 71 Ionel Maftei, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]