10,836 matches
-
19 iulie 1952, pr. Ilie Lăcătușu este arestat, trimis și încadrat în colonia de muncă M.A.I. Galeșu, la Canal, până în octombrie 1952 când a fost încadrat în colonia de muncă M.A.I. Peninsula, unde a facut parte din "celebra brigadă a preoților". După un an, în septembrie 1953, din cauza înrăutățirii stării de sănătate, este mutat la închisoarea din Târgu-Ocna, unde și-a trăit ultimele zile Valeriu Gafencu, supranumit "sfântul închisorilor". Perioada sa de detenție de doi ani a fost executată
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
transport. Slaba dotare materială a chinezilor făcea ca puterea de foc a unei divizii japoneze să fie egalată de puterea de foc a trei-patru armate chineze. Datorită acestor probleme de dotare, artileria și armele grele disponibile erau repartizate de obicei brigăzilor specializate, nu diviziilor, ceea ce crea mari probleme comandanților chinezi, datorită problemelor de coordonare. Puterea relativă de luptă a diviziilor chineze era mai scăzută decât a japonezilor, dacă se iau în considerație și alte aspecte precum spionajul militar, logistica, comunicațiile și
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]
-
pungă au fost prinși cam 60.000 de germani, șase divizii cu aproximativ 55% din puterea lor nominală, alături de un număr de unități mai mici. Printre cei prinși în capcană se aflau luptătorii din Divizia a 5-a Panzer "Wiking", Brigada de asalt voluntari SS "Wallonien" și 5-6.000 de ruși din trupele auxiliare. Forțele încercuite au fost denumite "Gruppe Stemmermann", generalul Corpului al XI-lea, Wilhelm Stemmermann fiind numit la comandă. Divizia a 5-a Panzer "Wiking" era dotată cu
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
Institutul de Educație Fizică și Sport în 1975 și a devenit membru al Clubului Sportiv Dinamo din București. La data de 1 decembrie 2004, colonelul în rezervă din Ministerul Administrației și Internelor a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea), în rezervă.. În prezent este antrenorul lotului olimpic de caiac-canoe. Patzaichin s-a născut în satul Milă 23, comuna Crișan, România, că fiul lui Vicol și Alexandra. S-a născut în ziua în care în satul sau
Ivan Patzaichin () [Corola-website/Science/308108_a_309437]
-
(n. 17 iulie 1896, Cosmești, județul Galați, România - d. 27 septembrie 1978) a fost un ofițer român în al Doilea Război Mondial, ulterior promovat în gradul de general de brigadă. A jucat un rol important în lovitura de stat de la 23 august 1944. Avansat la gradul de general la 29 august, a făcut parte din Comisia română condusă de Barbu Știrbey care, la 12 septembrie 1944, a semnat la Moscova
Dumitru Dămăceanu () [Corola-website/Science/307488_a_308817]
-
bătăliile de apărare din 1917, la Măgura Cașinului, având funcțiile de comandant de baterie și de divizie. Până în anul 1943 a îndeplinit mai multe funcții importante în ierarhia militară: Comandant al Regimentului 4, artilerie grea (februarie 1925 - iulie 1933), al Brigăzii 7 artilerie (august 1933 - martie 1935) și al Diviziilor 12 de infanterie (noiembrie 1937 - octombrie 1939). Devine comandantul corpurilor de armată 10 și 11 (octombrie - 1939 - noiembrie - 1941) și al Armatei 4 în perioada noiembrie - 1941 și februarie 1943. În
Constantin Constantinescu-Claps () [Corola-website/Science/307481_a_308810]
-
încadrat ca șef de birou, având misiunea de a rezuma în documente, operațiile militare ale Armatei Române în Primul Război Mondial. A fost comisar regal pe lângă Corpul de armată de la Chișinău până în anul 1933, când a fost avansat general de brigadă și consilier în Consiliul de Război. Generalul de brigadă Constantin Petrovicescu a fost trecut în rezervă la 4 septembrie 1938, invocându-se ""atitudinea avută în procesul Codreanu"", când a cerut achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu și a generalului Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
rezuma în documente, operațiile militare ale Armatei Române în Primul Război Mondial. A fost comisar regal pe lângă Corpul de armată de la Chișinău până în anul 1933, când a fost avansat general de brigadă și consilier în Consiliul de Război. Generalul de brigadă Constantin Petrovicescu a fost trecut în rezervă la 4 septembrie 1938, invocându-se ""atitudinea avută în procesul Codreanu"", când a cerut achitarea lui Corneliu Zelea Codreanu și a generalului Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul în procesul intentat acestora după asasinarea primului ministru I.G.
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
23 februarie 1937, este numit subsecretar de stat la Ministerul de Interne în Guvernul Gheorghe Tătărăscu (3), ocupând această demnitate până la 28 decembrie 1937, ministru de interne fiind chiar primul ministru Gheorghe Tătărescu. Este înaintat la gradul de general de brigadă la 10 mai 1937. Revine la 1 februarie 1939 în funcția de subsecretar de stat la Ministerul de Interne în guvernele conduse de patriarhul Miron Cristea și de Armand Călinescu. La 21 septembrie 1939, după asasinarea lui Armand Călinescu, generalul
Gabriel Marinescu () [Corola-website/Science/307489_a_308818]
-
În perioada interbelică a lucrat în cadrul Marelui Stat Major (Secția transporturi și serviciu istoric), șef de stat major al Diviziei 11 infanterie și al Corpului 1 armată, după care comandant la Regimentului 23 artilerie. Între 1935 și 1938 a comandat Brigada 3 artilerie, după care a fost numit secretar general al Ministerului Înzestrării Armatei și comandant al Diviziilor 11 infanterie (din toamna anului 1938) și 4 infanterie (din aprilie 1939). După ultimatumul sovietic din anul 1940, urmat de ocuparea Basarabiei și
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
10 ani detenție riguroasă, 5 ani de degradare civică și 50.000 lei cheltuieli de judecată pentru răvrătire". În același proces au mai fost judecați alți 90 de militari printre care generalul de corp de armată Nicolae Rădescu, generalul de brigadă Constantin Eftimiu și amiralul Horia Macellariu. Deși dispunea de o condiție fizică bună, starea de sănatate a generalului s-a deteriorat în penitenciarul Văcărești, acesta fiind diagnosticat, printre altele, cu artrită cronică, diabet zaharat și hipertensiune arterială. În aceste condiții
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
stat-major al Diviziei Tudor Vladimirescu (1943-1945), participând la campania antihitleristă de pe Frontul de Vest. În perioada 31 ianuarie - 10 martie 1945, colonelul Teclu a fost comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu. În anul 1945 este înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea). Între anii 26 iunie 1947 - 12 februarie 1948, a fost comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri din România. Secretar general pentru Trupe al M.A.I. (ian. - mai 1948), subșef al M.St.M. (mai 1948 - august 1949
Iacob Teclu () [Corola-website/Science/307500_a_308829]
-
și în Franța. Și-a început cariera militară cu gradul de sublocotenent de geniu, în anul 1907. A fost avansat, în 1909, la gradul de locotenent, apoi căpitan (1915), maior (1917), locotenent-colonel (1922), colonel (la excepțional, în 1925), general de brigadă (1935), general de divizie (1938). După cel de al doilea război balcanic (1913) Grigore Georgescu a fost promovat la Marele Stat Major, aducându-și aportul la conceperea acțiunilor de luptă la care a participat armata română în perioada anilor 1916-1921
Grigore Georgescu () [Corola-website/Science/307485_a_308814]
-
Grigore Georgescu, a pregătit temeinic elevii Școlii Militare de Artilerie și Geniu și studenții Facultății de Arhitectură”. Din 1925 Grigore Georgescu a îndeplinit funcția de Șef de Stat Major la Inspectoratul Tehnic al Geniului. În 1936 este numit la comanda Brigăzii de Transmisiuni, și trimis la Londra pentru achiziționarea și înzestrarea armatei cu aparatură radio pe unde scurte, cea mai modernă la acea vreme. În 1937 este numit comandantul Brigăzii 18 Infanterie Sibiu. În 1938, generalul Grigore Georgescu, preia comanda Diviziei
Grigore Georgescu () [Corola-website/Science/307485_a_308814]
-
la Inspectoratul Tehnic al Geniului. În 1936 este numit la comanda Brigăzii de Transmisiuni, și trimis la Londra pentru achiziționarea și înzestrarea armatei cu aparatură radio pe unde scurte, cea mai modernă la acea vreme. În 1937 este numit comandantul Brigăzii 18 Infanterie Sibiu. În 1938, generalul Grigore Georgescu, preia comanda Diviziei 19 Infanterie din Turnu Severin. La 7 iunie 1940, generalul Florescu, Inspector General al Armatei, arăta: „Generalul Grigore Georgescu merită să fie numit la comanda unui Corp de Armată
Grigore Georgescu () [Corola-website/Science/307485_a_308814]
-
comandă în regimente de artilerie de stat major și avansat în 1929 la gradul de locotenent-colonel, iar în 1935, numit colonel, comandant unui regiment. Deja înaintea intrării României în al Doilea Război Modial a fost numit în 1941 general de brigadă și comandantul brigăzii a III-a mixte, iar un an mai târziu, în 1942, comandantul brigăzii de fortificații nr. II. A devenit șef de stat major al Armatei a III-a între 1942-43, apoi, numit general de divizie, subșef al
Ioan Arbore () [Corola-website/Science/307486_a_308815]
-
de artilerie de stat major și avansat în 1929 la gradul de locotenent-colonel, iar în 1935, numit colonel, comandant unui regiment. Deja înaintea intrării României în al Doilea Război Modial a fost numit în 1941 general de brigadă și comandantul brigăzii a III-a mixte, iar un an mai târziu, în 1942, comandantul brigăzii de fortificații nr. II. A devenit șef de stat major al Armatei a III-a între 1942-43, apoi, numit general de divizie, subșef al Marelui Stat Major
Ioan Arbore () [Corola-website/Science/307486_a_308815]
-
iar în 1935, numit colonel, comandant unui regiment. Deja înaintea intrării României în al Doilea Război Modial a fost numit în 1941 general de brigadă și comandantul brigăzii a III-a mixte, iar un an mai târziu, în 1942, comandantul brigăzii de fortificații nr. II. A devenit șef de stat major al Armatei a III-a între 1942-43, apoi, numit general de divizie, subșef al Marelui Stat Major. În perioada între 14 iulie 1943-23 august 1944 a fost subsecretar de stat
Ioan Arbore () [Corola-website/Science/307486_a_308815]
-
generalissimului Iosif Vissarionovici Stalin, la 7 februarie 1944, printr-un document clasat „strict secret”, constituirea primei Divizii române de infanterie a NKVD, cu Nicolae Cambrea comandant și Iacob Teclu șef de stat major . Nicolae Cambrea a fost numit general de brigadă de Iosif Vissarionovici Stalin . Petre Pandrea, care scrie în memoriile sale din închisoare că a fost arestat în 1948 și din cauza relațiilor sale cu „generalul roșu” Nicolae Cambrea, afirmă în romanul său autobiografic "Călugărul Alb" că Nicolae Cambrea era amantul
Nicolae Cambrea () [Corola-website/Science/307503_a_308832]
-
și Alba-Iulia, iar în 1931 - timp de un an - s-a aflat în cadrul corpului de comandă și stat major al Regimentului de infanterie nr. 82 din Târgu-Mureș. Colonel în 1928, Hugo Schwab a fost avansat la gradul de general de brigadă în 1935, iar câteva luni mai târziu a fost avansat din nou, la gradul de general de divizie. În anul 1941 a participat la campania din Rusia cu Divizia 9 infanterie. Pe data de 24 august 1944, la o zi
Hugo Schwab () [Corola-website/Science/307499_a_308828]
-
numit în funcția de instructor șef la Divizia 70 Aviație (1984-1990). În anul 1986 a fost înaintat la gradul de maior de aviație. După Revoluția din decembrie 1989, și-a desăvârșit pregătirea militară, urmând un curs postacademic de comandanți de brigăzi (regimente) (1993), un curs de perfecționare în conducerea strategică (1996), un curs de limbă engleză la Academia de Înalte Studii Militare (2000), Colegiul Național de Apărare (2001), un curs de limbă engleză în Canada (2002), un curs pentru pregătirea personalului
Constantin Croitoru () [Corola-website/Science/307510_a_308839]
-
a fost un ofițer român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial pe frontul antisovietic, fiind decorat cu Ordinul militar german "Crucea de cavaler a Crucii de Fier". Ulterior a fost înaintat la gradul de general de brigadă în rezervă. Ioan L. Hristea s-a născut la data de 17 martie 1897, în satul Puntișeni (județul Vaslui). A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie în perioada 1914-1916, fiind repartizat cu gradul de sublocotenent în Regimentul 2 Roșiori
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
Crucii de Fier", fiind unul dintre cei 18 militari români care au primit acest înalt ordin german. Este o dovadă a destoiniciei militare și modestiei românești, evocat în memoriile gen.(ret.)Mircea Tomescu. Ulterior a primit gradul de general de brigadă în rezervă. A încetat din viață în anul 1972 în municipiul Sibiu.
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
Carpaților”, „Doina Gorjului”, „Doina Banatului”, „Maramureșul” (Baia Mare), „Ciocârlia”, „Mara” (Sighet). Turda vorbește și cântă, în afară de limba română, în italiană, engleză, franceză și rusă. Prin decret prezidențial din 1 decembrie 2008, Gheorghe Turda a fost înaintat în gradul de general de brigadă în rezervă (cu o stea) . Este director al Centrului cultural național din Ministerul de Interne. În octombrie 2011, ÎCCJ a decis că Gheorghe Turda a fost colaborator al Securității. În perioada 1970 - 2003 a obținut numeroase medalii, diplome, semne ale
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
Irlandei a reprezentat-o minarea apelor ei teritoriale, transporturile navale neautorizate și încălcarea neautralității de către submarine. Împotriva încălcării neutralității Irlandei, guvernul de la Dublin a protestat cu putere. Belfastul a fost de asemenea bombardat, iar ajutorul dat la stingerea incendiilor de către brigada de pompieri din Dublin a fost socotit un act de solidaritate demn de toată lauda. Éire a suferit datorită limitării aprovizionării cu anumite resurse strategice precum cărbunele dar și de impunerea stării de urgență. Pentru stoparea activităților IRA au fost
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]