13,186 matches
-
Buddha bine Îmbrăcat. Doar că nu atât de prietenos. — Watson te-a dus la Accidente și Urgențe azi-noapte pe la două. N-ai prins 24 de ore la serviciu și deja ți-ai petrecut o noapte la spital. Îl avem pe bunicul lui David Reid Închis pentru atac asupra unui ofițer. Și, ca să pui capac, abia te-ai târât la prezentare. Și ai Întârziat. Logan se foi Încurcat. — Păi, să vedeți, domnul Reid era agitat. Nu era tocmai vina lui. Dacă ziarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Richard Erskine. Insch trase un dosar de pe birou și scoase o fotografie de opt pe șase a unui băiat cu păr roșcat, cu pistrui și un zâmbet știrb. — Dar Peter Lumley Încă lipsește. Nu prea cred să-l găsim la bunică-sa: tatăl n-are legătură cu copilul. Dar vreau să verificăm oricum. Insch mai scoase o fotografie din dosar. Aceasta nu mai era atât de digerabilă: o față plină de pustule, umflată, neagră și pătată cu mucegai, cu gura deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
McLeod mușcă. În nici un caz Simon, oricum. Poate Colin? Mereu fusese ceva În neregulă cu băiatul ăla, de când pusese o pisică vie pe liniile de cale ferată din jurul Grădinilor Union Terrace și până când fusese prins că se cacă pe mormântul bunică-sii. Nu era Întreg la minte. Și nici nu avea toți dinții, din cauza unei bătăi cu sticle dintr-un bar de karaoke. Va trebui să-i pună pe legiști să facă un mulaj după mușcătură. Să vadă dacă pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
POLIȚIEI LOCALE SE LUPTĂ PENTRU VIAȚA SA!“ Iar dedesubt, o fotografie a lui Doug Disperatul, când fusese arestat pentru că schilodise un tip cu o șurubelniță electrică. Cu ochiul său alb lăptos, expresia răutăcioasă și tatuajele evidente, nu părea a fi bunicul nimănui. Miller apelase la toți ce-i care-i erau datori de la ziar ca să aranjeze noua primă pagină. Nu că n-ar fi fost o imagine mai bună decât „STRÂNGEREA DE FONDURI DE LA TILLYDRONE PORNEȘTE CU DREPTUL!“. Inspectorul Napier Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
controlul Mașterei și, împreună cu Fabius, a debarcat în Planasia, unde era exilat sărmanul copil. Era frumos și puternic, iar bătrânul Augustus a avut impresia că se vede pe sine la douăzeci de ani. Băiatul era disperat din cauza singurătății aceleia nedrepte... Bunicul și nepotul se îmbrățișaseră, plânseseră laolaltă, au zis istoricii (dar nu știm pentru ce anume au plâns împreună autorul condamnării și condamnatul). Silius spuse: — Până și Fabius, care trecuse prin nu știu câte războaie, a fost mișcat și i-a mărturisit asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
numelor lor se ghiceau ținuturile nesfârșite ale Asiei, orașe mitice, deșerturi, fluvii gigantice, îndepărtate mări interioare. Cel mai în vârstă era Herodes din Judaea, nepotul marelui Herodes - care construise Cezareea și templul de la Jerushalem; el preamări prietenia dintre Augustus și bunicul său și declară: — Împotriva lui nu a fost nevoie de legiuni. Tiberius se gândise că frumoasa domus a Antoniei, mama lui Germanicus, pe care tot Răsăritul îl plângea, era locul ideal, ținut sub un control strict, dar invizibil, pentru rafinatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mării; eu stau aici și trebuie să-mi creez o gardă incoruptibilă.“ Continua să se plimbe. Recipiente pentru balsam, ampule de aur și sticlă în care introduceai bețișoare de os, iar apoi îți întindeai parfumul pe piele; Herodes spunea că bunicul lui i le trimitea Cleopatrei. O mică sculptură criselefantină, din fildeș și aur: acvila lui Zeus răpindu-l pe Ganymedes. Ghearele strâng trupul băiatului fără să pătrundă în carne, îl ridică de la pământ. Aripile se desfac, puternice, pentru a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
către cei doi polițiști, care deveneau din ce în ce mai ursuzi. - Nu îți amintești fața bătrânei, nu-i așa? îl întrebă ea pe sergent. - Nu prea. Doar am aruncat o privire înspre ea. Era foarte machiată și rujată, la fel cum obișnuia și bunică-mea. Dar trebuie să o... să îl găsim. Nu poate să fi ajuns prea departe. Sachs auzi din nou vocea lui Rhyme: - Și-a schimbat hainele din nou. Probabil le-a aruncat pe cele vechi pe undeva prin apropiere. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Chiar mă gândeam la unchiul tău, iubito. La fratele meu. Kara clătină din cap. Răposatul frate al mamei ei era oaia neagră a familiei. Plecase în vest când era Kara mică și nu păstrase legătura cu familia. Mama Karei și bunicii refuzeaseră să vorbească despre el și numele îi era interzis la reuniunile de familie. Numai că, desigur, zvonurile circulau: ba că era homosexual, ba că era heterosexual și fusese căsătorit, dar se încurcase cu o țigancă de la Roma, ba că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
stil colaj, iar altele conțineau un singur instantaneu. Cea pe care o alesese pentru fereastra decupată de pe copertă era preferata ei: o fotografie alb-negru pe care o făcuse cineva la petrecerea pentru aniversarea a optzeci și cinci de ani a bunicul lui Duncan la Le Cirque; Emmy își amintea de excelentul cod cu susan mai bine decât orice altceva în seara aceea. Nici nu observase până acum, după atâția ani, cum brațele ei îl înconjurau protectoare pe Duncan de după umeri sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
adevărată amintire din copilăria bucureșteană, un basm realist cu contrapunctele mizeriei, cruzimii, ipocriziei din „Epoca de aur”. Un altfel de contrapunct Îl constituie nostalgia satului ardelenesc, unde elevul Își petrece vacanțele mari. Apare și aici o Întreagă galerie de personaje - bunicii, rudele, ciobanii, toți cu destine aparte, cu propriile istorii de dragoste, cu propriile drame, cu propriile experiențe În relațiile cu autoritățile. Destine banale și excepționale sau și una și alta În același timp. Ca de exemplu, cel, grozav și groaznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
care zac prin pușcării din cine știe ce pricini, de la militari disperați, că nu se mai duce războiul ăsta odată dar bucuroși că sunt Încă În viață, de la iubite plecate să se bage slujnice la domni ca să adune bani de zestre, de la bunicii rătăciți prin America la muncă, scrisorile astea și de bine de rău, amestecate și ele În masa informă de viu și de mort care moare. În satul acela o femeie neștiută devine, brusc, văduvă din cauza unei defecțiuni tehnice, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
suntem În Republică, așa să știi tu! Populară! Da, Bertha dragă, populară! TU, În casă, În lumea plină de mirări a pruncilor, nici nu știi unde te afli, te-or adus acasă la Făget să te arate lu’ Moșu și bunicii tale, dormi și vei dormi și când va trece popa cu diaconul să stropească, dormi și nu știi că de la toamnă n-ai să-l mai vezi pe Moșu, el se va prăpădi de inimă rea și, așa cum nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
va trece popa cu diaconul să stropească, dormi și nu știi că de la toamnă n-ai să-l mai vezi pe Moșu, el se va prăpădi de inimă rea și, așa cum nu mai ai rege, n-o să mai ai nici bunic. Umblă pe uliță un venetic care când Îi beat strigă ca din gură de șarpe: Petru Groza să trăiască / Că ne-a dat pământ și casă! „O să-și bea și ăsta pământu’ cum și l-o băut și tată-so”, gândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
profesoara de socialism științific, Halele Obor, tramvaiul 9, talciocul, hingherii, scafandrii, Palatul Pionierilor, Fabrica de mentosan cu toate mentosanele, pantofii cu cioc, Gagarin, pachete de lame Gillette, blonda grasă și transpirată ca un Saint-Bernard, șareta poștalionului cu locomotivă cu tot, bunicii rătăciți prin America, blide pline cu lapte, papagali extrăgând planete de tânăr, fetița cu lumânare În mână ieșind dintr-o căpiță de fân uscat, colaci strânși pentru Bobotează, vaca Bertha, scutece ude și murdare, Sandu legat de scaun și biciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
aproape. În raza ei de acțiune. Casele acelea de provincie sau de mahala. Curate. Pline de covoare ieftine, mobile vechi lustruite, cu mușcate În ferestre dincolo de perdelele croșetate. Macrameuri grele pe servanta care geme de vase. Tabloul de familie. Întotdeauna bunic și patriot. Lemnele frumos stivuite În curte. Gutuile Încă neculese. Un câine, mereu un câine, lătrând. Intră În casă ea. Se aducă găleata cu apă. Focul arde. Mânecile suflecate. Una din ele crăpată la subraț. Se vede părul. Mâinile ude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai voia să-l scoată nici În ruptul capului. A insistat chiar să doarmă În el. Ben era fiul cel mare al lui Fi. Cel mic, Connor, avea o lună de zile. Ieri, Ben Împlinise trei ani. Ruby știa că bunicii o să-i cumpere „Corabia Piraților“ Playmobil, așa că se gândise că i-ar plăcea și un costum de pirat. —Mă simt așa de vinovată, continuă Fi, pentru că e deja murdar. — E doar un băiețel, remarcă Ruby de jos de pe podea, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
luni În urmă. Poate că lăsase prin testament vreo avere de care nu știa nimeni. Ruby presupusese mereu, ca și ai ei de altfel, că bunica Esther nu avea decât niște mici economii și apartamentul din Hackney unde locuise Împreună cu bunicul lui Ruby, Leo, În ultimii patruzeci de ani. Afacerea lor cu o fabrică de făcut mănuși le permisese să trăiască decent, dar lui Ruby nu i se părea că mergea atât de bine. Phil Îi bătea mereu la cap să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mănuși le permisese să trăiască decent, dar lui Ruby nu i se părea că mergea atât de bine. Phil Îi bătea mereu la cap să se extindă și să-și cumpere mașini de cusut și utilaje moderne pentru tăiat, dar bunicul Leo refuza să creadă că echipamente mai noi i-ar crește productivitatea. Adevărul era că nici bunica Esther, nici bunicul Leo nu erau prea Înzestrați la capitolul Minte. În anii douăzeci, imediat după ce s-au căsătorit, s-au decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
bătea mereu la cap să se extindă și să-și cumpere mașini de cusut și utilaje moderne pentru tăiat, dar bunicul Leo refuza să creadă că echipamente mai noi i-ar crește productivitatea. Adevărul era că nici bunica Esther, nici bunicul Leo nu erau prea Înzestrați la capitolul Minte. În anii douăzeci, imediat după ce s-au căsătorit, s-au decis să emigreze din Germania și s-o ia de la capăt la New York. Și-au luat bilete pentru un vapor de la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
călugăriță. Și casa îmi amintea acum de una din bisericile care se găsesc în localitățile de mare. Biserici moderne, fără fresce, cu un Iisus de ghips și flori false într-o vază fără apă. Locuința este a ta? — Era a bunicului meu, dar înainte de a muri a vândut-o. Eu venisem la el să-l ajut, își rupsese femurul, apoi am rămas, dar acum trebuie să plec. — De unde ești? — Din sud, din Cilento. Câinele traversă camera și veni să se ghemuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
curând întorși dintr-o croazieră pe Marea Roșie, veniseră în vizită. După-masă ne-am întors pe plajă. Bunica Nora etala un bronz punctat de mici abraziuni pe care i le făcuse cosmeticiana pentru a-i înlătura petele de bătrânețe. Pe fruntea bunicului Duilio se sprijinea viziera unui chipiu de căpitan de cursă lungă. Vara obișnuia să se îmbrace așa: cu pantaloni scurți, șosete trei sferturi bine întinse pe pulpele încă robuste, pantofi de sfoară împletită. Așezat pe un scaun mic de plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
care aș fi, natural, eu însumi. Și pentru început ar trebui ca acestui personaj să i se dea un nume. L-aș numi U. Jugo de la Raza; U. este inițiala numelui meu de familie; Jugo, primul nume de famile al bunicului meu dinspre mamă și cel al vechiului cătun Galdácano, din Biscaya, de unde se trăgea; Larraza e numele, tot basc - ca și Larra, Larrea, Larrazabal, Larramendi, Larraburu, Larraga, Larreta... și multe altele -, al bunicii mele dinspre tată. Îl scriu La Raza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în biroul întunecos. —Surori sau frați? Va fi ca și cum ai avea două surori. Va fi ca și cum ai avea două iubite - în aceeași casă. Uite-l cum se înroșește, Kerli. Nici frați, nici surori. —Alte rude în viață? Voia o listă? Bunicul Aaron arestat după Kristallnacht, mort înainte ca noi să ajungem în ascunzătoare; mătușa Hetty la Auschwitz, mătușa Klara la Sobibor. Am dat din cap că nu. — Îmi pare rău, murmură el și mi-am dat seama că reconsideră problema. Indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nostru să aibă părul așa. Mama era blondă. Madeleine se uită surprinsă la mine. Nu mi-ai spus niciodată, zise, de parcă i-aș fi povestit vreodată ceva despre părinții mei. Am ridicat din umeri. Îmi doresc să își fi cunoscut bunicii, continuă ea, întorcându-se spre poză. Pentru motivele obișnuite, bineînțeles, dar și pentru altceva. Știu că e absurd, dar am sentimentul că, deși eu nici măcar nu ți-am cunoscut părinții, o altă pereche de bunici, altfel de bunici, i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]