10,085 matches
-
România, unde 33% din copii trăiesc în sărăcie (Wolff, 2010). în 2009, statisticile UNICEF și ale Băncii Mondiale arătau 1 că în România, 13,4% din copiii cu vârste între 0 și 14 ani trăiau în sărăcie. Sărăcia afectează viața cotidiană a indivizilor, familiilor, comunităților, nu doar prin stresul cotidian generator de anxietate cu privire la asigurarea condițiilor de bază de supraviețuire, dar și prin alți factori cu care se acompaniază, cum ar fi: nivel scăzut de educație, creșterea nivelului de violență, degradarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2010). în 2009, statisticile UNICEF și ale Băncii Mondiale arătau 1 că în România, 13,4% din copiii cu vârste între 0 și 14 ani trăiau în sărăcie. Sărăcia afectează viața cotidiană a indivizilor, familiilor, comunităților, nu doar prin stresul cotidian generator de anxietate cu privire la asigurarea condițiilor de bază de supraviețuire, dar și prin alți factori cu care se acompaniază, cum ar fi: nivel scăzut de educație, creșterea nivelului de violență, degradarea stării de sănătate, alcoolism și comportamente dependente. Una din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ajung să fie promovate prin politici, stipulate prin legi, ele sunt inutile. Cercul restrâns al celor care cunosc aceste adevăruri nu va putea schimba nimic la nivelul societății. Cunoscătorii vor trăi doar frustrați de imposibilitatea de a regăsi în realitatea cotidiană ceea ce studiile, experimentele, cercetările au demonstrat. Primele intenții legislative de protecție împotriva violenței datează în Europa, din secolul al XVI-lea. în 1776, Declarația de Independență a Statelor Unite a formulat deja în primul articol, dreptul ființei umane la viață, libertate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și subiectivă în același timp, prin reverberațiile emoționale create de situația obiectivă. Ea depinde de modul în care persoana este văzută, percepută și tratată de către ceilalți și în acest sens este rezultatul unui proces social. Experiențele relative la demnitate sunt cotidiene, trăite în fiecare zi de către persoana, de-a lungul întregii vieți. Putem spune astfel ca demnitatea reprezintă un principiu de viață a omului (Mann, Gruskin, 1995) și că deci demnitatea umană este vulnerabilă la orice formă de violența interindividuală, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sa, Angoasă în civilizație (1991), munca, profesia se plasează în vârful ierarhiei, deoarece ea poate deveni o sursă de valorizare și satisfacție, dar și un prilej de igienizare psihică. în plus, am adăuga noi, profesia ca și toate celelalte activități cotidiene reprezintă și cele mai accesibile și mai ieftine forme de psihoterapie. în același context ideativ, nu trebuie să ne surprindă de ce copii-victime ale abandonului, maltratații etc. văd în școală o oază de lumină, unde se duc cu plăcere, întrucât sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
normalizarea în plan afectiv a trăirilor, să genereze consolidarea coeziunii grupului, cu fortificarea suportului social, să explice reacțiile de stres, să înlesnească exersarea abilităților, să determine însușirea unor tehnici de diminuare a anxietății, să exerseze capacitatea de revenire la viața cotidiană anterioară episodului, să depisteze care sunt persoanele cu simptome de stres acut și risc de a dezvolta un sindrom de stres posttraumatc (Deahl, 2000). Există de plano câteva exigențe care pot îmbunătăți eficacitatea acestei strategii: prezența unui grup bine coagulat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îi este subordonată, rugăciunea poate conecta ființa umană la ierarhiile celeste numai dacă individul reușește să se implice în actul respectiv cu integralitate și autentică devoțiune. Rostită detașat, mecanic, cu mintea transportată pe alte cărări, mai mult sau mai puțin cotidiene, valențele transfiguratoare ale rugăciunii sunt regretabil amputate. O investigație condusă de American Academy of Family Physicians (2001), semnalează că 96% dintre medicii de familie americani susțin rolul major pe care credința și speranța îl joacă în vindecare, de aceea majoritatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată prenatal sau perinatal, se poate replica în ontogeneză, mai ales în copilăria timpurie. Dat fiind că un sistem Coex poate fi reactivat de o întâmplare cotidiană, se atestă traficul biunivoc dintre conștient și inconștient. Cert este că prin magnitudinea sa, nașterea poate furniza resurse suficiente pentru a alimenta formarea unei veritabile matrici, a unui sistem Coex care va avea o influență remarcabilă asupra statusului psihologic și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
când agresiunea este dirijată spre exterior) sau a unor porniri masochiste (când agresiunea se centrează pe propria persoană). Realizarea defectuoasă a controlului sfincterian poate alimenta procesul de fixare, proces care se concretizează printr-o multitudine de trăsături: ritualism în viața cotidiană, exces de punctualitate, mânia ordinii și curățeniei, teamă maladivă față de viruși și microbi, avariția, simțul exacerbat al datoriei etc. în virtutea legilor implacabile ale dialecticii, și reversul trăsăturilor inventariate mai sus sunt la fel de posibil să-și facă apariția, atunci când disciplinarea sfincteriană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu putem omite contribuția lui notabilă în patogeneză, inclusiv în maladiile care dețin detașat supremația, de câteva decenii. Este vorba de bolile cardiovasculare și cancer. Stresul reprezintă în sine o experiență traumatizantă, indiferent dacă se consumă acut, sau produce eroziuni cotidiene, ca o carie nesătulă care devorează neîncetat. Fără a pătrunde în subtilitățile mecanismelor de funcționare ale stresului, astăzi se vorbește frecvent de stresul oxidant care se referă la incapacitatea organismului de a elimina produsele metabolice toxice (radicalii liberi), ce se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
terminalii adeseori traversează o fază regresivă, comunicarea nonverbală devine canalul privilegiat de relaționare cu aceștia (prin atingeri delicate, masaj, îmbrățișări etc.), chiar și în timpul agoniei. Dacă în prima parte a vieții, trebuințele spirituale sunt ecranate de ritmul trepidant și risipirile cotidiene ale existenței, spre senescență ele se activează, devenind indispensabile în pragul morții. E. Kellay și M. Miclea (2007) au demonstrat, prin suport de teren, recoltat pe un grup de bolnavi neoplazici, că intensitatea stărilor negative (depresie, anxietate, furie etc.) care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Morse (1992) nuanțează lucrurile, dacă avem în vedere că toți copiii cu NDE beneficiază de 231TRAUMA ȘI SUFERINȚA plenitudinea relaționării cu Lumina, în timp ce doar o parte din adulți au această șansă. Desigur, vorbim de cu totul altă Lumină decât cea cotidiană pentru că este o plăsmuire vie, învăluitoare și debordantă de iubire și tandrețe, care comunică telepatic. Dincolo de disprețul olimpian și coroziv, prin care știința academică mai tratează această problemă, dar și dincolo de tapajul elixirant pe care îl întreține media în jurul unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilienței românilor în perioada comunistă. Era imposibil să rămâi singur, să pui distanță, să te autonomizezi față de ceilalți, căci izolarea te-ar fi împiedicat să-ți procuri cele necesare vieții curente. Viața gregară dezvoltată spontan ca reacție la toate restricționările cotidiene nu facilita doar „procurarea”lucrurilor necesare vieții curente, dar constituia și un cadru de comunicare, în care te puteai „plânge”, de a fi într-o comuniune cu ceilalți, ceea ce permitea salvgardarea sănătății (Ionescu, Jacquet, Lothe, 2002). Afilierile constituiau cadrul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un important „garant al securității și loc de refugiu, adăpost pentru fiecare membru al familiei”(Ionescu, 2008, p. 7) Familia era singurul loc în care te simțeai în siguranță făcând comentarii asupra realităților la a căror mistificare oficială erai părtaș cotidian. Familia a suferit însă modificări importante în acea perioadă. Responsabilitățile majore, cum ar fi creșterea și educarea copiilor, asigurarea existenței și a securității membrilor, erau preluate tot mai mult de către stat (Kogan, 2001). Părinții se cenzurau acasă pentru a nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să își schimbe numele pentru a putea să se înscrie la studii, pentru a fi acceptați de sistemul social. Putem vedea așadar cum familia a dobândit în perioada comunismului anumite caracteristici specifice, rămânând însă un important factor protectiv împotriva adversităților cotidiene. în Pavilionul canceroșilor, A. Soljenițîn spunea că e un lucru mare să poți avea încredere în partenerul de cuplu. Această suspiciune și neîncredere a atins în bună măsură și viața familiilor din România. d) Resemnarea, abandonarea speranței de mai bine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ceaușescu și erau spuse cu voce joasă, dar cu râsete copioase. „Umorul antrena o diminuare a efectului evenimentelor stresante făcându-le mai puțin amenințătoare” (Jourdan, Ionescu, 2004, p. 55). Exista un personaj național, cu rol de paratrăsnet față de toate inepțiile cotidiene ale regimului, în jurul căruia apăreau zilnic bancuri noi. Această creație națională, numită Bulă, era fără nici o îndoială o proiecție a societății românești din acea perioadă, a înțelepciunii și rezilienței ei profunde. Bulă era în același timp un retardat mintal și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
căror solidaritate față de țară era un factor de susținere a sănătății mintale a celor rămași acasă. g) Diferite strategii inovative și creative de coping Aceste strategii, stimulând creativitatea indivizilor și a grupurilor, susțineau capacitatea de a planifica soluționarea problemelor vieții cotidiene cu care se confruntau românii în regimul comunist. Rezolvarea planificată a problemelor este o categorie recunoscută în cadrul mecanismelor de coping și este o dovadă a rezilienței indivizilor sau a grupurilor la situațiile și evenimentele traumatice (Suedfeld, 1979). în condițiile unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
jur care resimțeau benefic echilibrul psihic al persoanei. Dintre aceste mecanisme amintim: credința religioasă practicată mai ales în afara bisericilor, investirea în muncă, cultivarea unor hobby-uri sau chiar construirea unei imagini de superioritate față de ceilalți din jur, acaparați de vicisitudinile cotidiene. Aruncând o privire astăzi asupra mecanismelor individuale de coping ale acelei perioade, vom face câteva remarci. Statistici ale Uniunii Europene ne arată ca fiind cei mai credincioși din Uniune. Pe de altă parte, avem un mare număr de sinucigași și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le dau sfatul să facă un alt copil. Cei doi încep să consume alcool, se izolează de prieteni, merg în fiecare zi la mormântul copilului pierdut. După câteva luni, mama rămâne gravidă. Acest lucru nu schimbă cu nimic viața lor cotidiană. Mama naște doi gemeni. Copiii sunt percepuți ca o povară și nu sunt în nici un fel, în viziunea părinților, la înălțimea copilului pierdut. Doar copilul pierdut este pentru ei adevăratul copil. Dezvoltarea gemenilor este mai dificilă, nu satisface așteptările parentale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ferro, 2009). în ultimii 20 de ani de construire a unei societăți democratice, comunismul din România a fost aruncat în uitarea ce se manifestă sub forma unei aparente lipse de interes, a unei evitări accentuate a oricărei amintiri, în vreme ce cultura cotidiană și comportamentele oamenilor abundau de semnele vii ale traumei trăite. Fuga de amintirile dureroase, manifestată prin diferite comportamente, reprezintă însă un semn al sindromului de stres posttraumatic. Conceptul de reziliență asistată introduce ideea creării unor strategii de susținere și acompaniere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
instituțiile sociale. Cumva, teoria se bazează pe posibilitatea de a izola paralelismul de contextele lui, de a-l proiecta ca o figură pură a productivității limbii. Paradoxal, tocmai minusul "geniului național", absența unei mitologii care să stabilească raportul dintre practicile cotidiene și formele literare, îl face atât de adecvat pentru teorie. Această observație mă face să mă întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin relații distincte cu reflecția teoretică. Există un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legate de ideea de geniu. Tehnicile spontaneității rămân productive și în afara scenariului de fondare a unei literaturi, și mai ales în absența unei asocieri explicite cu cultura geniului. Posibilitatea de a face și de a avea literatură dintr-o practică cotidiană, de a genera opere din obișnuințe și gesturi comune continuă să fie necesară și după ce instituțiile literaturii s-au consolidat, după ce s-a constituit un patrimoniu. Faptul că în acest punct ideea desuetă de geniu se întâlnește cu proiectul teoriei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o cheltuire mai irațională a lor. Nu Taine, scriitorul burghez într-o tradiție multiseculară, cheltuiește făcând operă, ci țăranul "poet" care își folosește necugetat energia și puținătatea resurselor lingvistice pentru a dezvolta o vorbire care nu îl ajută în comunicarea cotidiană și profesională. Într-un fel, admirația nemăsurată care a înconjurat din secolul al XIX-lea toate producțiile literaturii române se poate înțelege ca un îndemn la "risipă" de atenție, propriu unei culturi mici. Mai mult decât în marile culturi, într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în cadrul unei "fabrici de literatură", am citit discursurile despre geniu în corelație cu ideile care susțin și justifică admirația. Geniul nu e un discurs care funcționează în gol: el e legat de supraevaluare și de supra-cheltuire, justificând introducerea în practicile cotidiene a unor moduri exorbitante de exploatare a resurselor. În numele lui vorbirea se transformă în poezie, hora în teatru, cutare cânt epic în epopee sau roman; și tot în numele lui oamenii sunt solicitați în procese consumatoare de contemplație. Doar restituind obiectul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost constituită printr-o colecție de medalioane, scrise între 1866 și 1868 pentru revista Familia. În total 34, după ce unele au rămas pe dinafară. Rămâne greu de înțeles astăzi în ce măsură acest ceremonial de consacrare a geniilor ținea de un exercițiu cotidian al presei, așa cum sunt reportajele, știrile sau foiletoanele. Portretele, livrate lunar pe prima pagină a revistei, cu poza alături, aveau caracterul oricărei rubrici fixe. Creația și consumul figurii geniale țin de condițiile comunicării jurnalistice: perisabilitate, serialitate, dependența de ocaziile zilei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]