11,061 matches
-
supra-medii sau dotare aptitudinală înaltă, însă sectorul copiilor dizabili incluși în aceste sisteme este prea mic ca să fie menționat ori, chiar, nici nu este inclus ca grup-țintă. Pentru copiii cu dizabilități diverse, dar cărora aceste dizabilități nu le afectează forța creativă, toate ideile pe care leam prezentat în cazul copiilor „normali” sunt perfect valabile și pentru ei. Am avut ocazia de a vorbi cu elevi cu hemofilie, astm bronșic, boli cardiace și osoase, ori cărora le lipsea un membru (inferior, în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Grammy și, în semn de recunoaștere a talentului său, a fost inclus în “Rock Roll Hall of Fame”. Stevie Wonder, cântăreț, compozitor, multiinstrumentalist. Orb la puțin timp de la naștere, a fost un „copil-minune” care a devenit una dintre cele mai creative figuri muzicale ale secolului XX. Walter Scott, romancier. La vârsta de 2 ani suferă un atac de paralizie infantilă care îi lasă sechele, dar nu-l împiedică să stabilească o linie personală în literatură. Cap. III Dinamica creativității și aptitudinilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în primul rând, existența „copiilor minune”, ce dovedesc aptitudini impresionante la vârste foarte fragede, în special în muzică, tocmai vârsta mică la care se manifestă aceste talente convingându-ne de importanța deosebită a zestrei genetice în apariția și evoluția caracteristicilor creative. Un alt argument oferit de autoare în sprijinul eredității îl constituie prezența în cadrul aceleiași familii a unor talente deosebite timp de mai multe generații. La familia Dumas, de pildă, putem adăuga familiile Lovinescu și Caragiale, în spațiul românesc. Iar dacă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dar și de cooperare. Un experiment realizat de Anca Munteanu (11) ne convinge că prea mulți copii sau un copil singur la părinți înseamnă un climat opus creativității: 83,7% dintr-un lot de subiecți selecționați ca având un potențial creativ generos proveneau din familii cu doi copii. După opinia majorității cercetătorilor americani în acest domeniu, ). Desigur, complexitatea vieții, situațiile deosebite din unele familii (de exemplu gradul foarte diferit de instruire al părinților, divorțurile, inconstanța manifestată față de copil, absența unuia dintre
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și, prin intermediul surselor de recuperare, învățare și profesionalizare existente în teritoriu, poate contribui substanțial la asigurarea unor condiții de ordin afectiv, material, spiritual, menite să compenseze deficitul, să stimuleze realizarea de sine și, acolo unde este cazul, să valorizeze manifestările creative ale propriului copil. 3.3 Stimularea și cultivarea creativității și aptitudinilor în școală Relația școală-creativitate în general este larg dezbătută în literatura contemporană de specialitate. Poziția cea mai răspândită a cercetătorilor era, până nu demult, foarte critică la adresa școlii, reproșându
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
creativității și aptitudinilor în școală Relația școală-creativitate în general este larg dezbătută în literatura contemporană de specialitate. Poziția cea mai răspândită a cercetătorilor era, până nu demult, foarte critică la adresa școlii, reproșându-i acesteia manifestarea unei adevărate adversități față de atitudinea creativă. Anca Munteanu (11) citează mai multe opinii în acest sens. După J. P. Guilford, școlii îi revine drept vină principală . După T. Kelley, . La aceleași opinii se raliază, în 1969, și A. Beaudot (apud Munteanu, A., 11, p. 49), susținând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe larg în primul capitol al prezentei lucrări, dar și din punctul de vedere al modalităților și condițiilor învățării școlare (Gr. Nicola, A. Stoica, N. Matei și alții). Interesându-ne ceea ce se poate întreprinde în spațiul școlar românesc pentru elevii creativi, indiferent de tipul de învățământ de care aparțin, vom trece în revistă câteva dintre aceste modalități și condiții de învățare creativă în opinia cercetătorilor români, fără a omite, însă, menționarea și a unor contribuții majore străine din literatura de specialitate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Nicola, A. Stoica, N. Matei și alții). Interesându-ne ceea ce se poate întreprinde în spațiul școlar românesc pentru elevii creativi, indiferent de tipul de învățământ de care aparțin, vom trece în revistă câteva dintre aceste modalități și condiții de învățare creativă în opinia cercetătorilor români, fără a omite, însă, menționarea și a unor contribuții majore străine din literatura de specialitate a domeniului, literatură bogată tocmai datorită înțelegerii importanței deosebite a cultivării în școală a creativității. Ioan Nicola (12, p. 187) insistă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Ioan Nicola (12, p. 187) insistă chiar asupra acestui aspect, considerându-l un deziderat pentru orice societate modernă:. După același autor, esența strategiei educaționale constă în centrarea ei pe dezvoltarea personalității creatoare a elevilor, presupunând două coordonate complementare: descoperirea potențialului creativ și promovarea unei modalități care să stimuleze trecerea de la creativitatea potențială la cea manifestă. în privința potențialului creativ, I. Nicola (12, p. 188) consideră că acesta este . în funcție de felurile de creativitate pe care le avem în vedere - (Țopa, L., 19) - într-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
modernă:. După același autor, esența strategiei educaționale constă în centrarea ei pe dezvoltarea personalității creatoare a elevilor, presupunând două coordonate complementare: descoperirea potențialului creativ și promovarea unei modalități care să stimuleze trecerea de la creativitatea potențială la cea manifestă. în privința potențialului creativ, I. Nicola (12, p. 188) consideră că acesta este . în funcție de felurile de creativitate pe care le avem în vedere - (Țopa, L., 19) - într-un domeniu de activitate umană (științifică, tehnică, artistică, etc.), comportamentul intelectual creativ poate fi învățat și stimulat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la cea manifestă. în privința potențialului creativ, I. Nicola (12, p. 188) consideră că acesta este . în funcție de felurile de creativitate pe care le avem în vedere - (Țopa, L., 19) - într-un domeniu de activitate umană (științifică, tehnică, artistică, etc.), comportamentul intelectual creativ poate fi învățat și stimulat, după opinia lui Marin Călin (5, p. 96), prin următoarele modalități: . Dacă Marin Călin a sugerat modalități de stimulare a compartimentului creativ insistând doar pe latura intelectuală, Anca Munteanu consacră un capitol întreg (11, pp.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
19) - într-un domeniu de activitate umană (științifică, tehnică, artistică, etc.), comportamentul intelectual creativ poate fi învățat și stimulat, după opinia lui Marin Călin (5, p. 96), prin următoarele modalități: . Dacă Marin Călin a sugerat modalități de stimulare a compartimentului creativ insistând doar pe latura intelectuală, Anca Munteanu consacră un capitol întreg (11, pp. 219-280) al lucrării sale educării creativității în general, specificând că: (11, p. 219). Autoarea clasifică aceste metode în două categorii: metode destinate personalității creatoare și metode destinate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sofisticate. De aceea, la profesor trebuie să apelăm în primul rând pentru cultivarea creativității în școală, realizând acest lucru în două orizonturi de activitate: în contextul disciplinelor de învățământ (contribuind, însă, personal la adaptarea unor cerințe ale programei la specificul creativ al elevilor) și, mai ales, în orizontul desfășurării manifestărilor artistice și culturale, de preferință permanetizate, din cadrul școlii. Unele aspecte ale creativității se manifestă de la o vârstă foarte fragedă, îndeosebi în domeniul artelor plastice și al interpretării coregrafice, dar și în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
creativității. în acest sens nu trebuie neglijat pericolul ca rolul educatorului să nu fie întotdeauna pozitiv. Literatura memorialistică, dar nu numai (chiar unele capodopere ale literaturii universale), ne prezintă nenumărate cazuri când pedagogi rău intenționați au căutat să înăbușe elanurile creative ale copiilor. Evocarea anilor de școală de către scriitori se face mai întotdeauna într-o tentă care merge de la cenușiu la negru. Celebrul vers al lui George Bacovia, Liceu, cimitir al tinereții mele, poate fi pus drept motto la prea multe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
unanimi în a recunoaște în creativitate dimensiunea principală a personalității omului contemporan și, în consecință, aceasta se constituie ca o problematică centrală a școlii de azi. Pentru concretizarea acestei recunoașteri se impune ca, mai întâi, educatorii să conștientizeze trăsăturile comportamentului creativ, pentru a dezvolta elevilor capacitățile creatoare. Trăsăturile acestea, enumerate de Marin Stoica (17, p. 91-92), sunt: nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de probleme, curiozitatea științifică, spiritul de observație dezvoltat, capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ca etapă premergătoare constituirea unei imagini de sine pozitive, în coordonatele realității evidente și, pe cât posibil, obiective. E. P. Torrance (18) stabilește cinci indici ai imagini de sine: proiectarea fantastică și cea realistă în viitor; scorurile verbale ale testului de gândire creativă Torrance; persistența opțiunii pentru aceeași carieră din școala elementară; scorurile testului de realizare emoțională; inventarele biografice (scorurile de la capitolul motivație și claritatea imaginii de sine). Utilizarea acestor indicatori în studiile efectuate asupra imaginii de sine a condus la rezultate bune
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
continuate. Mediul socio-cultural acționează, direct sau indirect, în proporții foarte diferențiate de la caz la caz, și în perioadele dominate, aparent, de familie și școală. Acțiunea indirectă a mediului se datorează condițiilor socio-economice ale familiei în care-și desfășoară existența copilul creativ ori cu aptitudini, la fel cum structura școlară depinde de tipul de societate căruia îi este contemporan respectivul copil. Dar se manifestă și o influență directă, timpurie, pe măsură ce, odată cu înaintarea în vârstă, copilul/adolescentul începe să aibă, în paralel cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
expresivitate păpușii pentru a semăna foarte bine cu personajul ales, iar asta depinde de fantezia creatoare a celui ce execută păpușa. Scopul teatrului de păpuși Bi-Ba-Bo este de a-i determina pe copii să joace nu doar imitativ, ci și creativ, adică să transpună o temă oarecare (o poveste, o întâmplare, un basm), fără prea multă pregătire, într-o scenetă. Astfel, în prealabil se va povesti întâmplarea sau basmul respectiv, pentru ca apoi să se transpună în scenetă. Copiii iși vor alege
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Grammy și, în semn de recunoaștere a talentului său, a fost inclus în “Rock Roll Hall of Fame”. Stevie Wonder, cântăreț, compozitor, multiinstrumentalist. Orb la puțin timp de la naștere, a fost un „copil-minune” care a devenit une dintre cele mai creative figuri muzicale ale secolului XX. Walter Scott, romancier. La vârsta de 2 ani suferă un atac de paralizie infantilă care îi lasă sechele, dar nu-l împiedică să stabilească o linie personală în literatură. Alexandru cel Mare, Dostoievski, Flaubert, Hemingway
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
caracteristică a procesului", GALR II: 523) decât unul de modalitate (care indică, global, "o evaluare a propoziției, din punct de vedere epistemic, apreciativ sau deontic", GALR II: 523)34. Expresiile lexicale adverbiale de tipul într-un mod abuziv/alert/amănunțit/creativ/grupat/meschin sau într-un chip echivoc/palpabil/remarcabil/viu (vezi Anexa III) nu funcționează, în mod uzual, ca modalizatori. La modul + adjectiv, expresie lexicală frecventă în limba actuală, percepută ca emfatică 35, pare a fi, în unele utilizări, o
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
mod bășcălios și incomod) bizar cald (într-un mod cald, matern și sentimental) civilizat (într-un mod civilizat și nobil) clar (într-un mod clar și vizibil) clar (într-un mod profesionist și foarte clar) concret constructiv convingător corect corespunzător creativ (într-un mod cât mai creativ și mai potrivit) creativ (într-un mod explicit și creativ) creativ (într-un mod plăcut și creativ) cumplit cuprinzător (într-un mod foarte cuprinzător și obiectiv) curat curios decent (într-un mod suficient de
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
într-un mod cald, matern și sentimental) civilizat (într-un mod civilizat și nobil) clar (într-un mod clar și vizibil) clar (într-un mod profesionist și foarte clar) concret constructiv convingător corect corespunzător creativ (într-un mod cât mai creativ și mai potrivit) creativ (într-un mod explicit și creativ) creativ (într-un mod plăcut și creativ) cumplit cuprinzător (într-un mod foarte cuprinzător și obiectiv) curat curios decent (într-un mod suficient de decent) deosebit deplin deschis (într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
matern și sentimental) civilizat (într-un mod civilizat și nobil) clar (într-un mod clar și vizibil) clar (într-un mod profesionist și foarte clar) concret constructiv convingător corect corespunzător creativ (într-un mod cât mai creativ și mai potrivit) creativ (într-un mod explicit și creativ) creativ (într-un mod plăcut și creativ) cumplit cuprinzător (într-un mod foarte cuprinzător și obiectiv) curat curios decent (într-un mod suficient de decent) deosebit deplin deschis (într-un mod deschis și transparent
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
mod civilizat și nobil) clar (într-un mod clar și vizibil) clar (într-un mod profesionist și foarte clar) concret constructiv convingător corect corespunzător creativ (într-un mod cât mai creativ și mai potrivit) creativ (într-un mod explicit și creativ) creativ (într-un mod plăcut și creativ) cumplit cuprinzător (într-un mod foarte cuprinzător și obiectiv) curat curios decent (într-un mod suficient de decent) deosebit deplin deschis (într-un mod deschis și transparent) dezastruos (într-un mod absolut dezastruos
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
civilizat și nobil) clar (într-un mod clar și vizibil) clar (într-un mod profesionist și foarte clar) concret constructiv convingător corect corespunzător creativ (într-un mod cât mai creativ și mai potrivit) creativ (într-un mod explicit și creativ) creativ (într-un mod plăcut și creativ) cumplit cuprinzător (într-un mod foarte cuprinzător și obiectiv) curat curios decent (într-un mod suficient de decent) deosebit deplin deschis (într-un mod deschis și transparent) dezastruos (într-un mod absolut dezastruos) diferit
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]