10,007 matches
-
pădure „Dumbrava" i se mai zicea Bude sec (XX). Satul Livadia este așezat pe lunca Văii Streiului și are în împrejurimi priveliști minunate: • spre vest, vederea versanților estici ai Munților Retezat (vedere spre Vârful Tulișa, spre Valea râului Bărbat și culmea Balea), • spre sud, priveliștea minunată a Munților Parâng având în față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților Șureanul (cu cetatea Grădiște a lui Decebal, peste culmi de satul Federi și peștera
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
spre Valea râului Bărbat și culmea Balea), • spre sud, priveliștea minunată a Munților Parâng având în față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților Șureanul (cu cetatea Grădiște a lui Decebal, peste culmi de satul Federi și peștera Cioclovina) și mai spre sud-est sunt culmile Văii Streiului de la izvoare, • spre nord, Valea Streiului se lărgește, văzându-se, în zare Munții Poiana Ruscăi, care mărginesc spre nord Țara Hațegului cu deschidere spre vest a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Munților Parâng având în față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților Șureanul (cu cetatea Grădiște a lui Decebal, peste culmi de satul Federi și peștera Cioclovina) și mai spre sud-est sunt culmile Văii Streiului de la izvoare, • spre nord, Valea Streiului se lărgește, văzându-se, în zare Munții Poiana Ruscăi, care mărginesc spre nord Țara Hațegului cu deschidere spre vest a Porților de Fier ale Transilvaniei. Satul beneficiază de mijloace de comunicare forte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
războaielor românilor conduși de Traian împotriva dacilor lui Decebal, făcându-se referiri la operațiile militare ale legiunilor romane - venite peste Munții Carpați și pe Valea Jiului - în atacul îndreptat spre cetatea dacilor, conduși de Decebal, pornit din valea râului Strei peste culmile dealurilor pâna la Sarmizegetusa dacică. Lucrările prezentate fac o investigatie asupra cetăților din zona operațiilor militare, analizând elementele specifice legate de perioada istorică respectivă. Sunt urme ale perioadei stăpânirii romane în satul Livadia și în împrejurimi, astfel: - un drum situat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pe terenurile livedenilor merg la păscut cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul Silvic sau IFET-ul din orașul Lupeni) pentru interesul altora, lucrători din domeniul forestier, constituite după 1989. Culmea acestei situații tragice este că sătenii din Livadia din actuala generație, adevărații proprietari, “nu le pasă, nu-i interesează” fie din ignoranță, fie din dezinteres sau comoditate, etc. Deși în anii 1996-1999 s-a reușit “cu chiu cu vai” să
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
nume din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la valea pârâului local, adeseori lipsită de apă - în comparație cu văile vecine. Este situat de-a lungul unei văi descendente care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Valea coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia. În partea vestică a satului, pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor Localitatea
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
de la valea pârâului local, adeseori lipsită de apă - în comparație cu văile vecine. Este situat de-a lungul unei văi descendente care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Valea coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia. În partea vestică a satului, pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor Localitatea se află la aproximativ 18 km de Adjud și
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Șipotul Lupului, Apa Rece, Șipotul Fundăturii" etc.). Tot în această zonă sunt și izvoare sărate (slatini) folosite de populație pentru conservarea unor alimente. Existența acestor izvoare sărate explică prelungirea stratului de clorură de sodiu de la salina din Târgu Ocna, pe sub culmea Berzunți. Se găsesc și izvoare cu apă sulfuroasă, în locul numit ""La Putoare"", fiind în legătură cu izvoarele similare de la Moinești.. Clima caracteristică zonei este temperat-continentală de dealuri, corespunzătoare Subcarpaților Moldovei, cu temperaturi medii anuale de +7 +8 grade celsius, cu minime medii
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
de fierari. Acoperișul este foarte înalt, având coama îngustă. În fața casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un brâu negru tras jos, înafară de peretele din dosul casei, care este totdeauna nevăruit. Are însă trei cruci albe trase cu bidineaua înmuiată în var. În bârnele
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
magazia lui Nicu Savu”. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, ambele fiind două cruci de pomenire aflate tot în satul de reședință: una datând de la 1719, aflată la 100 m nord de biserica „Cuvioasa Paraschiva”, pe culmea unui deal; și o alta din secolul al XIX-lea, aflată în încinta aceleiași biserici.
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
pască, ouă roșii, friptură de miel, drob ș.a.) flăcăii din sat, cu mic cu mare, urcă pe Dealul Boiștea pentru a ridica coroana. Mai corect spus pentru a ridica coroanele. La început era o singură coroană ce se ridica pe culmea dealului, dar de prin anii 70 ai secolului trecut, flăcăii din sat s-au împărțit în două tabere, probabil în urma unei certe și acum se ridică două coroane. Una se ridică în vechiul loc, iar alta pe culmea așa numitului
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
ridica pe culmea dealului, dar de prin anii 70 ai secolului trecut, flăcăii din sat s-au împărțit în două tabere, probabil în urma unei certe și acum se ridică două coroane. Una se ridică în vechiul loc, iar alta pe culmea așa numitului Deal al Pârăoanilor. Dealul este împărțit în două de un pârâu care pornește de pe la jumătatea acestuia și ajunge până în sat. Ca urmare a acestui fapt cei care ridică coroana dincolo de acest pârâu se numesc pârăoani, iar datorită faptului
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
kumurilor prezintă întinderi mari de nisip modelate în câmpuri de dune neregulate, cu relief confuz, fără nici un fel de aliniament sistematic. Ele poartă în Sahara numele de akle și corespund regiunilor cu vânturi violente, care suflă din toate direcțiile. Uneori, culmile dunelor iau aspectul unor creste fumegânde, ușor curbate, numite sif. În locurile unde efectul mai multor turbioane vecine este maxim, pe culmea dunelor se formează niște ridicături piramidale - dune piramidale - caracterizate printr-o mare instabilitate. După forma lor dunele au
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
poartă în Sahara numele de akle și corespund regiunilor cu vânturi violente, care suflă din toate direcțiile. Uneori, culmile dunelor iau aspectul unor creste fumegânde, ușor curbate, numite sif. În locurile unde efectul mai multor turbioane vecine este maxim, pe culmea dunelor se formează niște ridicături piramidale - dune piramidale - caracterizate printr-o mare instabilitate. După forma lor dunele au fost clasificate în cinci categorii: litorale, barcane, transversale (în W), parabolice și longitudinale. Extinderea și dezvoltarea lor sunt legate de existența unor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Breaza este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Bădeni, Breaza (reședința), Greceanca, Văleanca-Vilănești și Vispești. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, culmea căruia este cel mai înalt punct al comunei și extremitatea sa nordică. Principala cale de comunicație este șoseaua județeană DJ205, care leagă comuna Breaza spre vest de și spre est de și (DN10). Legătura cu reședința Buzău se face prin
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
află mănăstirea Pinul. Aflată în zona montană din nord-vestul județului, în zona masivelor muntoase din Carpații de Curbură, în Munții Buzăului, comuna este dispusă pe cursul superior al Bălănesei, satele fiind aflate în vale sau pe dealurile ce duc spre culmea Ivănețu (). Principala cale de comunicație a comunei o constituie șoseaua județeană DJ203L care o leagă spre sud de DN10 la , și mai departe de Buzău; în nordul comunei, această șosea se termină în DJ203K, drum din aceeași categorie ce duce
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Beceni, ridicată în 1903, este monument de arhitectură. În punctul denumit „Poiana Șoimului” de la Mănăstirea Rătești se află monumentul Crucea Dorobanțului din secolul al XIX-lea (clasificat ca monument de for public), iar la ieșirea din satul Joseni, pe o culme, se află o cruce de pomenire din piatră datând din secolul al XVIII-lea.
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
pictură independentă au fost Paul Sandby (1730-1809), numit adesea „părintele acuarelei engleze”, Thomas Girtin (1775-1802), care a utilizat-o pentru formate mari, pictând în special peisaje, și Joseph Mallord William Turner (1775-1851), care a ridicat acuarela pe cele mai înalte culmi, pictând sute de teme istorice, topografice, arhitecturale și mitologice. Metoda sa de a picta în etape, începând cu zone colorate mari aplicate pe hârtia udă, peste care aplica alte straturi i-a permis să producă eficient un mare număr de
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,63%). Pentru 1,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numele comunei provine de la muntele Colți, care străjuiește satele; acest munte are culmea în formă de semicerc, cu 7 colți de piatră. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Colți făcea parte din plaiul Buzău a județului Buzău și avea în componență satele Aluniș, Călugărițele, Colții de Jos, Colții de Sus, Camburu, Comarnici
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
(cunoscută impropriu sub titulatura ului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania. Cetatea
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În mod obișnuit aici se aflau aproximativ 300 de oameni. Cetatea era vulnerabilă pe latura de nord, astfel că între zidurile cetății și Culmea Pleșului a fost săpat un șanț destul de adânc, care trecea prin imediata apropiere a zidului, după cum au dovedit săpăturile arheologice. Ștefan cel Mare a poruncit supraînălțarea zidurilor cetății cu circa 6-7 m și construirea unui zid flancat de patru bastioane
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
au avut norocirea a câștiga făgăduința marelui Sobiețki că vor fi slobozi și nesupărați"". Regele îi eliberează, le dă câte 50 de zloți la fiecare, în timp ce ""cetatea cu porțile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură pe culmea înverzită, ca un mare schelet de uriaș"". Poezia ""Cetatea Neamțului"" (1896) a lui George Coșbuc redă într-o cheie parodică acele evenimente. În versiunea poetului, într-o dimineață, străjerii din cetate stăteau întinși pe iarbă și așteptau să fiarbă mâncarea
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
00˝ longitudine E. Vecini: Satul Damiș are un relief predominant muntos, fiind situat în perimetrul Munților Pădurea Craiului. De altfel, reprezintă una dintre puținele așezări permanente situate în întregime în aria montană. Altitudinea maximă este de 948 m, înregistrată în culmea Măgura Dosului. Substratul este predominant calcaros, de unde și multitudinea formelor carstice aflate în arealul său, dar prezintă și unele formațiuni cristaline, îndeosebi în partea sa sudică (Măgura Dosului). Satul are forma unei depresiuni joase (Depresiunea Damiș), de captare carstică, care
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
de către organele securității, fără nici o explicație, arestat în calitate de deținut politic și plimbat timp de 4 ani și jumătate, la 3 din cele mai grele închisori ale gulagului românesc, fără a avea vre-un proces penal sau hotărâre judecătorească. Și culmea!! după 4 ani și jumătate de detenție, când a fost eliberat, călăul care 1-a torturat, l-au mai întrebat pentru ce a fost deținut fără proces. După eliberarea lui, au încercat ca să-1 racoleze ca informator al securității. Bineînțeles
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Fabrica de unt din Șimleul Silvaniei unde și-a găsit jumătatea. S-a căsătorit, s-a transferat cu serviciul la Fabrica de unt Sibiu unde s-a stabilit definitiv. Din căsătorie i-a rezultat un singur copil, Călin, cu care, culmea!!! se repetă istoria în familie. La vârsta de 18 ani a fost condamnat politic, la doi ani și jumătate de închisoare, acuzat de același delict ca și tatăl său odinioară. Ca toți ceilalți foști condamnați politic, după ispășirea pedepsei, a
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]