9,091 matches
-
preconcepute, temeri iraționale și colective împiedică persoanele în suferință, cele care ar avea nevoie de ajutor să apeleze la psihoterapie. Psihiatria păstrează încă, în ochii marelui public, partea sa de umbre și de mistere. Stigmatizarea suferinței psihice rămâne importantă. Dacă depresia este percepută într-o manieră mai puțin negativă, tulburările anxioase, fobice sau de comportament sunt încă mult prea adesea motive de spaimă și respinse. Psihiatrul sau psihologul ar fi un „nebun” periculos, asemănător unui Hannibal Lecter, și persoana în suferință
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ani a trecut deja pragul mai multor uși ale cabinetelor de consultație fără a obține nici un succes terapeutic. Iar acest nou pas de angajare într-o psihoterapie este și mai dificil pentru pacienții care suferă de fobie socială sau de depresie severă. Factorii care ameliorează ascultarea și, în consecință, vorbirea și schimbul de informații, sunt multipli atât în cadrul comunicării verbale cât și în al celei non-verbale. Mulți pacienți se simt „blocați” la începutul ședinței: a vorbi despre sine nu merge de la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
adaptat situației îi permite acestuia să renunțe la ideea fatalității și a resemnării în fața suferinței pe care o implică o boală trecută sub tăcere. A informa înseamnă a reda demnitatea celui care a îngenunchiat în fața asalturilor repetate ale angoasei, ale depresiei, ale conduitelor adictive... A informa pacientul înseamnă a crede în acesta, în capacitatea sa de a rezista la șocuri, de a se adapta la schimbare, înseamnă să ai încredere în el și, în consecință, să-l transformi în actorul sănătății
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deloc așa. Sigur, pacientul își însușește unele competențe și învață să se servească de instrumentele terapeutice. Dar, așa cum asmaticul păstrează asupra lui Ventoline și evită locurile umede și prost aerisite, pacientul care suferă de anxietate, de atacuri de panică, de depresie reacțională sau sezonieră, de obsesie parazitantă rămâne atent, chiar dacă este dureros să-și admită fragilitatea. A fi beneficiat de o terapie de tip TCC este o șansă. Aceasta îi permite să-și umple cutia cu instrumente practice, utilizabile în orice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
actor al schimbării sale, și nu tributarul unei substanțe chimice exterioare. Totuși, nu se poate neglija efectul unui tratament medicamentos, în special la debutul unei terapii psihoterapeutice. Persoanele care suferă de tulburări anxioase nu sunt depresive de la „natură”, dar o depresie severă poate apărea ca o tulburare secundară, ca urmare a anilor de rătăcire terapeutică fără un diagnostic formulat, de epuizare datorată eforturilor necesare pentru a ascunde tulburările și a îndeplini ritualurile, evitările, a recurgerii la alcool și/sau la alte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
șase luni. Rezultate Iată câteva dintre instrumentele utilizate pentru a măsura rezultatele terapiei pe parcursul ședințelor. Tabel 8. Măsurarea eficienței globale a tratamentului Chestionare Evaluare înainte de terapie Evaluare post-terapie % ameliorare Chestionare privind temerile (peurs) (QP): agorafobie sânge - răni fobie socială anxietate - depresie jenă 33 6 12 25 8 9 5 5 4 1 73 17 58 84 87,5 Cogniții agorafobice (CA): neliniști sociale și comportamentale neliniști fizice 25 19 10 8 60 58 Hamilton Rating Scale (HRS) 9 2 78 Figura
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
17 58 84 87,5 Cogniții agorafobice (CA): neliniști sociale și comportamentale neliniști fizice 25 19 10 8 60 58 Hamilton Rating Scale (HRS) 9 2 78 Figura 1. Diagramă QP agorafobie / QP sânge - răni / QP fobie socială / QP anxietate - depresie / QP jenă / CA sociale și comportamentale / CA fizice / HRS Evaluare înainte de terapie Evaluare după terapie Tabel 9. Scara de evaluare a fobiilor, a atacurilor de panică și a anxietății generalizate Sedințe 1 2 3 4 Atacuri de panică 8 8
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
special fobiile sociale, tulburările de dispoziție, problemele de adicție (alcool, drog, benzodiazepine). Absența afirmării de sine este, deci, adesea mascată de o altă tulburare, putând fi la originea acesteia sau pentru care ea reprezintă o comorbiditate agravantă. De exemplu, numeroase depresii rezistente sunt consecințe ale unei absențe a afirmării de sine preexistente. In clinica de psihiatrie, este necesar să se cerceteze în mod sistematic dacă este vorba despre o absență a afirmării de sine a pacienților. Analiza funcțională Două cazuri clinice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reperarea indicațiilor de terapie de expunere la emoții (criterii de performanță) și a absenței afirmării de sine (criterii referitoare la interacțiunile sociale); chestionarul temerilor lui Marks, cu scorul parțial referitor la fobiile sociale, permite analizarea celorlalte tulburări fobice asociate; inventarul depresiei al lui Beck cu 13 itemi este utilizat pentru evaluarea intensității unei eventuale depresii în timpul examinării; dacă scorul la această scară este ridicat, trebuie verificat clinic dacă este vorba despre o depresie; dacă este vorba despre așa ceva, trebuie tratată depresia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afirmării de sine (criterii referitoare la interacțiunile sociale); chestionarul temerilor lui Marks, cu scorul parțial referitor la fobiile sociale, permite analizarea celorlalte tulburări fobice asociate; inventarul depresiei al lui Beck cu 13 itemi este utilizat pentru evaluarea intensității unei eventuale depresii în timpul examinării; dacă scorul la această scară este ridicat, trebuie verificat clinic dacă este vorba despre o depresie; dacă este vorba despre așa ceva, trebuie tratată depresia mai întâi și apoi refăcută o evaluare a afirmării de sine; scara stimei de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sociale, permite analizarea celorlalte tulburări fobice asociate; inventarul depresiei al lui Beck cu 13 itemi este utilizat pentru evaluarea intensității unei eventuale depresii în timpul examinării; dacă scorul la această scară este ridicat, trebuie verificat clinic dacă este vorba despre o depresie; dacă este vorba despre așa ceva, trebuie tratată depresia mai întâi și apoi refăcută o evaluare a afirmării de sine; scara stimei de sine a lui Rosenberg permite evaluarea stimei de sine și diferențierea dintre aceasta și evaluarea de sine; scara
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresiei al lui Beck cu 13 itemi este utilizat pentru evaluarea intensității unei eventuale depresii în timpul examinării; dacă scorul la această scară este ridicat, trebuie verificat clinic dacă este vorba despre o depresie; dacă este vorba despre așa ceva, trebuie tratată depresia mai întâi și apoi refăcută o evaluare a afirmării de sine; scara stimei de sine a lui Rosenberg permite evaluarea stimei de sine și diferențierea dintre aceasta și evaluarea de sine; scara standardelor personale a lui Frost permite evaluarea perfecționismului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
total 91 64 68 49 45 Liebowitz, scor parțial Anxietate 49 34 37 27 25 Liebowitz, scor parțial Evitare 42 30 31 22 20 Scara stimei de sine a lui Rosenberg 22 27 28 30 28 Scara anxietății și a depresiei HAD, scor total 18 13 13 10 12 HAD, scor parțial Anxietate 12 9 9 8 7 HAD, scor parțial Depresie 6 4 4 2 3 Scorurile de referință ale scărilor: Pentru scara lui Liebowitz în autoadministrare, rezultatele unui studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
31 22 20 Scara stimei de sine a lui Rosenberg 22 27 28 30 28 Scara anxietății și a depresiei HAD, scor total 18 13 13 10 12 HAD, scor parțial Anxietate 12 9 9 8 7 HAD, scor parțial Depresie 6 4 4 2 3 Scorurile de referință ale scărilor: Pentru scara lui Liebowitz în autoadministrare, rezultatele unui studiu francez validat erau următoarele: scorurile parțiale Anxietate erau de 20 (abatere standard de 13,67) pentru subiecții controlați și de 45
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
țări), media era de 30,85 (4,82). Cu cât scorul este mai mic, cu atât scade stima de sine (notele extreme au valori între 10 și 40). Pentru Scara HAD, valorile prag pentru fiecare dintre scorurile parțiale Anxietate sau Depresie au valori de la 8 la 10, în funcție de studiile respective: deasupra acestor praguri, probabilitatea apariției unei tulburări anxioase sau depresive se consideră a fi ridicată. Discuții Studiile controlate cât și studiile de teren au demonstrat că terapiile cognitive și comportamentale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ceea ce provoacă consecințe asupra sănătății lor (dependență, agravarea anxietății, deficite cognitive...). Tulburarea de anxietate generalizată are un nivel ridicat de comorbiditate cu alte probleme psihiatrice: mai mult de 66,3% dintre pacienți prezintă cel puțin o psihopatologie concomitentă. Prezența unei depresii majore sau a unei alte tulburări anxioase este observată în aproximativ 60% dintre cazuri. Diagnosticul de tulburare de anxietate generalizată se stabilește rareori ca unică problemă, astfel încât clinicianul trebuie adesea să integreze și alte tulburări în cadrul evaluării și în schema
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Marie, el a permis identificarea tipului și severitatea dificultăților sale de somn (insomnie inițială, trezire, etc.) și evaluarea consecințelor asupra calității vieții sale. Acest chestionar a permis, de asemenea, susținerea impresiilor diagnostice obținute după prima ședință de evaluare. Inventarul depresiei al lui Beck-II (IDB-II) conține douăzeci și unu de itemi care evaluează simptomele depresiei majore conform criteriilor DSM-IV. Acest chestionar permite evaluarea prezenței și severității simptomelor depresive ale lui Marie: aceasta nu prezintă o depresie majoră, dar suferă de oboseală și de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
somn (insomnie inițială, trezire, etc.) și evaluarea consecințelor asupra calității vieții sale. Acest chestionar a permis, de asemenea, susținerea impresiilor diagnostice obținute după prima ședință de evaluare. Inventarul depresiei al lui Beck-II (IDB-II) conține douăzeci și unu de itemi care evaluează simptomele depresiei majore conform criteriilor DSM-IV. Acest chestionar permite evaluarea prezenței și severității simptomelor depresive ale lui Marie: aceasta nu prezintă o depresie majoră, dar suferă de oboseală și de demoralizare. Chestionarul permite, în plus, măsurarea impactului terapiei asupra unor simptome asociate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obținute după prima ședință de evaluare. Inventarul depresiei al lui Beck-II (IDB-II) conține douăzeci și unu de itemi care evaluează simptomele depresiei majore conform criteriilor DSM-IV. Acest chestionar permite evaluarea prezenței și severității simptomelor depresive ale lui Marie: aceasta nu prezintă o depresie majoră, dar suferă de oboseală și de demoralizare. Chestionarul permite, în plus, măsurarea impactului terapiei asupra unor simptome asociate calității viații pacienților, diferite de manifestările anxioase. Analiza funcțională Travaliul terapeutic al observațiilor Prima ședință consacrată analizei funcționale începe cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
menționează că a fost îngrijorată o seară întreagă în legătură cu fiica sa, care a plecat cu mașina la un concert. Ea subliniază, de asemenea, că a fost preocupată de propria sa sănătate mentală și de teama de a nu face o depresie nervoasă datorită medicamentului cu care se tratează. Schema care urmează ilustrează câteva elemente care provin din această etapă a analizei funcționale. Antecedente istorice Conform modelului lui Fontaine și Ylieff, terapeutul o invită pe Marie să discute despre antecedentele istorice care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se îngrijora și a dispoziției sale de a considera situațiile nesigure ca fiind negative și periculoase. Marie menționează că a fost întotdeauna mai neliniștită decât ceilalți. - Ea spune că mama sa era anxioasă și că aceasta a suferit de o depresie severă atunci când avea aproape cincizeci de ani. Convinsă că a moștenit genetic anxietatea mamei, ei îi este teamă că suferă de o depresie. - Marie a învățat de la mama sa că trebuie să cheltuiești puțin pentru a fi pregătit să faci
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
neliniștită decât ceilalți. - Ea spune că mama sa era anxioasă și că aceasta a suferit de o depresie severă atunci când avea aproape cincizeci de ani. Convinsă că a moștenit genetic anxietatea mamei, ei îi este teamă că suferă de o depresie. - Marie a învățat de la mama sa că trebuie să cheltuiești puțin pentru a fi pregătit să faci față unor situații neprevăzute: discuțiile cu privire la lipsa de bani erau frecvente; tatăl său era constrâns să-și asume mai multe slujbe și Marie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
simte bine atunci când se află în baie, deoarece se gândește și mai mult. Se gândește din nou la medicul său care i-a propus să înceteze să ia medicamente. Iși imaginează că devine din ce în ce mai puțin sănătoasă și că face o depresie. Comportamente Emoții și reacții fiziologice Ii ceruse fiicei sale să o sune. Anxietate, angoasă. Teamă în legătură cu fiica sa . Nu suportă să aștepte. Incearcă să se Mânie, deoarece fiica sa ar fi trebuit să o ocupe de altceva. sune. Ii cere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Lipsă de timp Voi termina prea târziu, nu voi putea lucra sub presiune, nu mă voi putea duce acolo înainte de ziua de luni. X Sun pentru a vedea dacă au deschis mâine (sâmbătă). Anxietate: 8 Sănătatea mea (cineva vorbește despre depresia sa la televizor) Depresiile apar în mod frecvent, aș putea să ajung să nu mă mai intereseze nimic, viața mea ar deveni insuportabilă. X Imi schimb ideile. Il întreb pe soțul meu dacă observă că mi-am schimbat dispoziția. Sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
termina prea târziu, nu voi putea lucra sub presiune, nu mă voi putea duce acolo înainte de ziua de luni. X Sun pentru a vedea dacă au deschis mâine (sâmbătă). Anxietate: 8 Sănătatea mea (cineva vorbește despre depresia sa la televizor) Depresiile apar în mod frecvent, aș putea să ajung să nu mă mai intereseze nimic, viața mea ar deveni insuportabilă. X Imi schimb ideile. Il întreb pe soțul meu dacă observă că mi-am schimbat dispoziția. Sâmbătă Anxietate: 8 Fiul și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]