9,951 matches
-
zile ale lui Hitler”- și m-am dus să-l văd. Era matineu, în sală oameni puțini, mai puțini de zece răsfirați peste tot, îmi luasem o pungă cu ,,floricele” și mă așez și eu undeva mai discret să nu deranjez. Chiar înainte de începerea spectacolului apare un individ în negru cu o geantă neagră care se duce undeva în spate. Mă întorc întâmplător, îl văd instalat chiar în spatele meu, la două rânduri distanță, cu servieta pusă pe scaunul alăturat, îndreptată spre
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în spatele meu, la două rânduri distanță, cu servieta pusă pe scaunul alăturat, îndreptată spre mine. Ceva începe să mă agaseze, ceva nu era în ordine, erau locuri peste tot, ceilalți erau la distanță unii de alții (tocmai ca să nu se deranjeze reciproc), dar individul vine chiar lângă mine. Încerc să mă liniștesc singur, să-mi spun că mi se pare, că exagerez, dar la un moment dat am o senzație venită ,,de undeva” de ...pericol! Mă mai întorc o dată, individul în
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
n-ar fi murit bolnav de sifilis așa cum am învățat la școală. Despre activitatea de publicist a poetului din ultimii săi ani nu s-a vorbit mai nimic până acum. Dar prin puterea cuvântului și a scrisului său ascuțit, a deranjat mai multe interese din acea perioadă, jefuitori și alți ticăloși care l-au internat cu forța și l-au asasinat în spital. Și în cazul meu s-a apelat la aceeași metodă prin care un om poate fi distrus. În
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
tratament” se aplică în mod repetat, cel vizat va fi adus ,,la sapă de lemn”, la faliment sub toate aspectele. Este una din metodele prin care această țară a fost jefuită, în sensul că cei care se opuneau activ și deranjau interesele pungașilor, erau îndepărtați prin aceste metode perverse. Bineînțeles că am început să fiu mult mai atent și mai drastic în legătură cu indivizii care apar cu o mină veselă și au tendința să mișune prin preajma mea. Chiar cu ani în urmă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ani voiam și eu să-mi fac un viitor prin muncă cinstită și efort propriu, dar întâlneam tot felul de șmecheri cu funcții care mai mult își băteau joc de mine. Iar prin scrisorile trimise, se pare că i-am deranjat destul de mult pe escroci. Atunci pentru orice om erau două posibilități; fie te băgai mai mult sau mai puțin în mocirlă ca să avansezi și să-ți fie bine, fie îți păstrai coloana vertebrală și atunci, dacă nu erai cu ei
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
se preta la tot felul de porecle. țelu rimează cu foarte multe lucruri : țelu-cățelu’, țelu-purcelu’, țelu vițelu’ ș.a.m.d. și copiii din fața blocului se pri cepeau de minune să facă rime de-ăstea. Drept să spun, cel mai rău mă deranja țelu-purcelu’, fiindcă se potrivea cu realitatea. La țelu-cățelu’ mă înfuriam doar de formă. țelu-vițelu’ îmi ziceau puțini. Cei mai mulți însă nu erau specializați pe cîte una, ci mi le ziceau pe toate. Sau în grupuri de cîte două - preferatele erau țelu-cățelu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-și mai curețe jegul, că a ajuns de un chintal pe ei. Dănuț nu știa ce e aia un chintal, dar își dădea seama că nu e de bine. Bineînțeles că lui nu-i zicea niciodată chestia asta. Ceea ce îl deranja însă pe Dănuț era că învăță toarea părea să încerce aceeași afecțiune și față de văru- său. Ba parcă îi permitea chiar mai multe. Cristi putea să se ducă la catedră cînd voia, se plimba prin clasă fără nici o opreliște sau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu mirosea a țigan ca Tănase. Sau cu o colegă pe care o chema Teacă Violeta și care îi făcea inele de plastic, din semnele de carte, sau solnițe și avioane din hîrtie. Teacă era o fată bună, dar îl deranja la ea că se scobea tot timpul în urechi și astfel solnițele sau avioanele erau pătate ici și colo. Inelele, din fericire, nu aveau nimic, și le purta cu plăcere. Dănuț făcea în continuare probleme frumoase - și nu numai probleme
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
echipa. Dănuț era cel mai bleg și mai poreclit copil din fața blocului. El era Grasu’ contrabasu’ mătură cu nasu’ sau, pur și simplu, țelu Purcelu’. Pornind de la țelu, i se mai zicea și țelu Cățelu’, dar atunci parcă nu-l deranja atît de tare, căci chestia asta nu avea nici o legătură cu realitatea. Așa stînd lucrurile, putem crede că faptul că astăzi nu găsea pe nimeni pe-afară îl făcea să se simtă mai în largul lui. Da’ de unde ! Dănuț își
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cale nimic ! Avu sesem grijă să-mi pun de-acasă și cei mai faini chiloți ai mei... Ne-am fîțîit prin cameră, am vorbit drăgăstos unul cu altul, am fumat în liniște (încuiasem ușa, nimeni nu avea cum să ne deranjeze). Aveam timp destul toată noaptea, nu ne grăbeam. După vreo oră și ceva de program de voie de cabană, am decis că era vremea să ne culcăm - deși era destul de devreme ; dar nu la dormit ne era, vezi bine, gîndul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
rea era așa de puternică, încît preferă să stea locului și să se lase mîngîiat și pupat pe mîini și pe față, la întîmplare. În ultima vreme, bunica devenea din ce în ce mai aprigă în a-și arăta afecțiunea și acest lucru îl deranja puțin pe băiat (fiindcă atunci cînd venea de la liceu mirosea destul de tare a tutun și, în consecință, nu prea tînjea după apropieri). Bunica nu lua în seamă nazurile nepotului și, cu toate că era pornită împotriva fumatului, în dezlănțuirea ei afec tivă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
meserie - cum e la țară... Pe ea o trimiseseră la oraș să învețe, la școala Normală de Fete. Asta însemna că nu mai trebuia să aibă pretenție la zestre. ...și poveștile continuau în umbra sufrageriei, și cei doi nu erau deranjați de nimeni, căci părinții erau plecați la servi ciu. Daniel simțea cum o toropeală plăcută îl furnică prin vine, iar bunica vorbea și, din cînd în cînd, își aranja flaneaua întinsă peste rotunjimile obișnuite la orice femeie de la o vîrstă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
controlul meditației, la ore diferite, deschidea ușa fără nici un zgomot, făcea un tur al sălii cu un mers de pisică și pleca la fel cum a venit. Nu permitea să fie salutat prin ridicarea în picioare spre a nu fi deranjați de la învățare. Pentru a recupera timpul de studiu consumat cu diverse obligații de muncă, trebuia să procedăm la o mai atentă gospodărire a orelor rămase pentru meditație sau la scurtarea somnului cu o oră sau chiar mai mult, în perioadele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Cu steaua, etc. „Colindători cu Steaua”, autor: Vasile Popovici Tematica din tabloul de mai sus al lui Vasile Popovici, reprezintă obiceiul cunoscut de toată lumea, la colindat cu steaua. Este o temă foarte des abordată și cred eu că nu deranjează pe nimeni câtă vreme fiecare pictor naiv are altă viziune asupra tabloului și a tematicii, astfel că aceeași temă poate fi foarte atractivă în două tablouri diferite. Am făcut și eu în decursul anilor vreo trei tablouri cu un obiceiul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în decursul anilor vreo trei tablouri cu un obiceiul de iarnă numit “Capra”, unul prin 1985, al doilea prin 1998, și ultimul chiar recent, în luna decembrie a anului 2006. Pot spune cu mâna pe inimă că nu m-a deranjat faptul că am reluat această temă, deoarece cu trecerea timpului apar alte perspective imaginative, de asemenea evoluează și tehnica personală în pictura naivă, astfel că tablourile nu seamănă decât ca temă, altfel sunt cu totul diferite. „Capra” Autor: Mihai Dascălu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a plecat mai departe, fără măcar să se mai uite la mine. M-am uita foarte atent la el, eram curios să văd dacă va da măcar din cap, în semn de mulțumire. Nu a făcut asta, dar nu m-a deranjat absolut de loc. El trăia în lumea lui, iar eu în lumea mea, și am început să filozofez în mintea mea, uite cum cartea scrisă de mine și de ceilalți doi colegi de breaslă mi-a adus o sută de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
descoperit cauza care a dus la infectarea călcâiului. Trebuie să menționez că această operație reușită a fost făcută fără anestezie, iar eu pe lângă gemete mai scoteam și câte un urlet. În perioada convalescenței am continuat să citesc și mă simțeam deranjat când prietenii veneau în vizită iar eu nu puteam să merg la joacă. Rana se vindeca destul de repede și la finele lunii august deja puteam călca cu piciorul normal dar cu pansament iar până când a început școala rana s-a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
noastră cu profesorul de fizică Petru Grozav. Până atunci însă eu mai încasam câte una, datorită reclamației făcute, mai rar, totuși am trecut clasa cu media cinci la matematică. La începerea școlii, eram mai neatent ca până acum și îi deranjam și pe ceilalți colegi, deoarece eu cunoșteam de multe ori cu mult timp înainte lecția care se preda la ore. Și din acest motiv, eram considerat elev cu probleme și primeam note mici. Așa am ajuns să fiu chemat într-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
politice erau VIPurile vremii. Li se tipăreau volumele în zeci sau chiar sute de mii de exemplare, li se organizau manifestări populare cu stadioane pline, își făceau vacanțele la Pelișor sau în vilele de protocol de la Neptun, iar când erau deranjați de vreun funcționar, agent de circulație sau chelner neștiutor, puteau să dea oricând un telefon acolo unde trebuia, astfel încât nefericiții funcționari, agenți de circulație sau chelneri să regrete toată viața că nu știuseră cu cine stăteau de vorbă. Mașina de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în ea. Poate ar trebui să vadă și să transmită ceea ce este bun și frumos. Așa ar fi un exemplu de educație pentru această nație“ - am ales un comentariu mai soft, pentru că sunt multe altele ireproductibile. Prin urmare, nu ne deranjează că unele televiziuni nu fac de cât să ne asmută pe unii împotriva altora, prin orice mijloace, în primul rând manipulândune. Nu ne deranjează că ne sunt oferite drept model figuri ca Gigi Becali sau nu știu ce prostituată 97 din așazisul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nație“ - am ales un comentariu mai soft, pentru că sunt multe altele ireproductibile. Prin urmare, nu ne deranjează că unele televiziuni nu fac de cât să ne asmută pe unii împotriva altora, prin orice mijloace, în primul rând manipulândune. Nu ne deranjează că ne sunt oferite drept model figuri ca Gigi Becali sau nu știu ce prostituată 97 din așazisul showbiz. Ne deranjează însă că Mungiu ne arată un fapt petrecut în România mileniului trei șii reproșăm că nu vrea să educe nația. Oamenii
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
televiziuni nu fac de cât să ne asmută pe unii împotriva altora, prin orice mijloace, în primul rând manipulândune. Nu ne deranjează că ne sunt oferite drept model figuri ca Gigi Becali sau nu știu ce prostituată 97 din așazisul showbiz. Ne deranjează însă că Mungiu ne arată un fapt petrecut în România mileniului trei șii reproșăm că nu vrea să educe nația. Oamenii care gândesc astfel sunt majoritari în România, deci aceasta este, de fapt, țara lor. Iar programele televiziunilor sunt construite
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
analiști» credibili. De ce aveți încredere în astfel de oameni, doamnă Corina Drăgotescu?“ Aș fi și eu curios să aflu răspunsul Corinei Drăgotescu la această întrebare, dar mă tem că nici eu, nici Vlad Mixich nul vom primi. Nu se va deranja marea formatoare de opinie să răspundă unora care pentru ea nici nu există. Așa stând lucrurile, voi încerca să intuiesc motivele pentru care un personaj iremediabil compromis ca Bogdan Chirieac este în continuare pus să arbitreze și e oferit telespectatorilor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
încât, reîntorcându-mă la rugăciune - și se pare că am făcut-o cu destulă evlavie - sfârșitul a fost cu multă dulceață și savoare spirituală. Apoi, dorind să mă scol cu gândul de a amâna masa și căutând să nu fiu deranjat până ce nu voi fi aflat șce doreamț, am simțit din nou căldură și evlavie în a lăcrima, îmbrăcându-mă cu gândul de a posti timp de trei zile pentru a afla ceea ce doream, șșiț am cunoscut că acel gând era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai mare decât celelalte dăți. ZĂMISLIREA STĂPÂNEI NOASTRE 49. .a. l. Miercuri ș14 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi; apoi, în timpul ei, multe lacrimi, urmate de aceeași grăire lăuntrică. A LUI ISUS 50. Joi ș15 maiț - Fără ele, cu unele grăiri, fiind deranjat de cineva care fluiera, totuși nu șam fostț foarte neliniștit. A DUHULUI SFÂNT 51. a. l Vineri ș16 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi; în timpul liturghiei, multe lacrimi și grăire. A PREASFINTEI TREIMI 52. a. l Sâmbătă ș17 maiț - Înainte de liturghie, lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]