9,278 matches
-
Viena. Filmul începe cu o precizare: turcii care intraseră în țară era de fapt ceata lui Anghel Șaptecai, care se deghizaseră în turci pentru a crea o diversiune. Deghizarea a avut loc în timpul „Săptămânii Nebunilor”, ultima săptămână din Postul Mare. Domnitorul și domnița Ralu se întorc la palat și-l însărcinează pe Mamulos (Colea Răutu) să recupereze bijuteriile furate de Anghel. Pe drum spre ascunzătoarea haiducilor, Anghel și ceata sa întâlnesc un grup de oameni care se băjenesc din cauza greutăților. Haiducii
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Colea Răutu și Jean Constantin. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia de la începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soțului ei, Doamna Haricleea Hangerli vrea să ajungă la Stambul cu bijuteriile cumpărate cu banii furați de domnitor de la boieri pentru a unelti ca fiul ei să fie numit domnitor al țării. Ea se îmbarcă pe o corabie, dar este ucisă pe drum. Între timp, pentru a reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soțului ei, Doamna Haricleea Hangerli vrea să ajungă la Stambul cu bijuteriile cumpărate cu banii furați de domnitor de la boieri pentru a unelti ca fiul ei să fie numit domnitor al țării. Ea se îmbarcă pe o corabie, dar este ucisă pe drum. Între timp, pentru a reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiți din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
anterior furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați. La începutul secolului al XIX-lea, Muntenia era jefuită de boieri și domnitorii fanarioți și secătuită de plata haraciului către Poartă. În plus, localitățile de pe malul Dunării erau atacate frecvent de bandele de tâlhari ale pașei din Vidin Osman Pazvantoğlu (1758-1807), care făceau dese expediții de jaf în Țara Românească. Bandele pașei din
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Osman Pazvantoğlu (1758-1807), care făceau dese expediții de jaf în Țara Românească. Bandele pașei din Vidin, așa-numiții pazvangii, furau vitele și alte bunuri, dădeau foc localităților și duceau oamenii în robie. Ca urmare a urzelilor doamnei Haricleea (Olga Tudorache), domnitorul fanariot Hangerli a ucis mai mulți boieri pentru a le lua averile. Doamna Haricleea a cumpărat giuvaieruri de 1 milion de galbeni. Denunțat turcilor, domnitorul a fost mazilit și ucis, corpul său fiind aruncat la câini; el a căzut astfel
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
foc localităților și duceau oamenii în robie. Ca urmare a urzelilor doamnei Haricleea (Olga Tudorache), domnitorul fanariot Hangerli a ucis mai mulți boieri pentru a le lua averile. Doamna Haricleea a cumpărat giuvaieruri de 1 milion de galbeni. Denunțat turcilor, domnitorul a fost mazilit și ucis, corpul său fiind aruncat la câini; el a căzut astfel victimă perfidiei propriei sale soții. După moartea domnitorului, Doamna Haricleea a fugit din Palatul domnesc cu giuvaierurile. Filmul începe cu sosirea într-un mic port
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
pentru a le lua averile. Doamna Haricleea a cumpărat giuvaieruri de 1 milion de galbeni. Denunțat turcilor, domnitorul a fost mazilit și ucis, corpul său fiind aruncat la câini; el a căzut astfel victimă perfidiei propriei sale soții. După moartea domnitorului, Doamna Haricleea a fugit din Palatul domnesc cu giuvaierurile. Filmul începe cu sosirea într-un mic port de pe Dunăre a unei corăbii nemțești condusă de Herr Weber și care ducea marfă de la Viena la Odessa. Cu această navă sosește și
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
cu sosirea într-un mic port de pe Dunăre a unei corăbii nemțești condusă de Herr Weber și care ducea marfă de la Viena la Odessa. Cu această navă sosește și Maria (Elisabeta Jar), fiica vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu) și nepoata fostului domnitor. Ea își găsește tatăl nebun, după ce averea sa îi fusese confiscată de domnitorul fanariot. Maria dorește să pună mâna pe bijuteriile Doamnei Haricleea, recăpătându-și averea, și să se răzbune pe aceasta. În acest scop, ea îl contactează pe Amza
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
de Herr Weber și care ducea marfă de la Viena la Odessa. Cu această navă sosește și Maria (Elisabeta Jar), fiica vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu) și nepoata fostului domnitor. Ea își găsește tatăl nebun, după ce averea sa îi fusese confiscată de domnitorul fanariot. Maria dorește să pună mâna pe bijuteriile Doamnei Haricleea, recăpătându-și averea, și să se răzbune pe aceasta. În acest scop, ea îl contactează pe Amza (Emanoil Petruț), căpetenia haiducilor, pentru a o ajuta. În același timp, Pașa din
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Doamna Haricleea este lovită de Maria și apoi înecată în ligheanul cu apă de spălat, fiind aruncată în final peste bord. Maria nu găsește însă giuvaierurile pe care le avea Doamna Haricleea, în geamantanul său găsind numai capul tăiat al domnitorului. Fiind înțeleși cu Anița, haiducii lui Amza atacă și pun mâna pe corabia lui Weber, pornind în urmărirea corăbiei lui Pazvanoglu. Pe corabia turcilor, înainte de Ostrovul Racului, țiganul Parpanghel (Jean Constantin), care o însoțea pe Anița, taie frânghia timonei și
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
-lea, în Muntenia din plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, dorește să se răzbune pe cel care l-a vândut
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Amza este plimbat în lanțuri prin București, biciuit și marcat cu fierul roșu, fiind condamnat la ocnă pe viață și închis la Telega. În acest timp, Sârbu profită de Anița și devine căpitan de arnăuți și om de încredere al domnitorului fanariot (Fory Etterle). El se căsătorește cu Maria (Elisabeta Jar), fiica vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu), pentru a pune mâna pe averea acestuia. După doi ani, domnitorul dorește să i se reînnoiască domnia, promițând lui Ahmed Pașa (Ion Finteșteanu) că îi
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Sârbu profită de Anița și devine căpitan de arnăuți și om de încredere al domnitorului fanariot (Fory Etterle). El se căsătorește cu Maria (Elisabeta Jar), fiica vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu), pentru a pune mâna pe averea acestuia. După doi ani, domnitorul dorește să i se reînnoiască domnia, promițând lui Ahmed Pașa (Ion Finteșteanu) că îi va da 1,3 milioane de galbeni pentru ca acesta să intervină la sultan. La Istanbul se află un alt pretendent care oferise 1 milion de galbeni
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
de galbeni pentru ca acesta să intervină la sultan. La Istanbul se află un alt pretendent care oferise 1 milion de galbeni pentru tronul Țării Românești. Ahmed Pașa îi oferă timp pentru a strânge banii promiși până la Rusalii, în caz contrar domnitorul urmând a fi mazilit. Cu scopul de a strânge cât mai rapid banii, Vodă mărește birurile și cere urgentarea colectării taxelor. Între timp, Anița vânduse hanul și cumpărare o cafenea la București. Sârbu pierduse zestrea soției sale lajocurile de cărți
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
pentru faptul că a profitat de ea; ea speră ca Sârbu să fie ruinat și să ajungă la temnița datornicilor. Căpitanul de arnăuți cunoaște faptul că vel-vistiernicul Dudescu, socrul său, l-a împrumutat cu 1 milion de galbeni pe pretendentul domnitorului și-l informează pe voievod; Dudescu și fiica sa sunt trimiși în surghiun la Telega. Promițându-i o noapte de amor, Anița face rost de planurile temniței Telega de la boierul Belivacă (Alexandru Giugaru) și le dă Răspopitului (Toma Caragiu). Îmbătându
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
butoaiele unor păcurari ce fuseseră depozitate în pivniță. Cei doi înlocuiesc aurul cu pietricele. Anița este prinsă de Sârbu și dusă în temnița palatului domnesc de la Mogoșoaia. Ahmed Pașa sosește în țară cu 10.000 de ieniceri și-i cere domnitorului să-i dea banii promiși. Sârbu aduce pungile cu bani scoase din butoaiele păcurarilor și când le deșartă pe masă din ele cad pietricele în loc de galbeni. Căpitanul de arnăuți fuge să afle de la Anița unde fuseseră ascunși banii și se
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Bibescu-Brâncoveanu, devenind un arhitect renumit în București. Carol Benesch a fost membru fondator și primul vicepreședinte al "Societății Arhitecților din România" (1891-1892). Este numit arhitect șef al orașului București în 1865. Primește cetățenia română în 1876 printr-un decret al Domnitorului Carol I al României cu dispensă de stagiu. Pentru remarcabilele lucrări executate în regie proprie la Catedrala Sfântul Iosif din București, în 1881, este decorat de Vatican, papa Leon XIII cu "Ordinul Ecvestru al Sfântului Grigore cel Mare", gradul "„Cavaler
Carol Benesch () [Corola-website/Science/326458_a_327787]
-
de consilier secret și ridicat la rangul de baron. Pe 12 aprilie 1881 a devenit șeful Cancelariei Militare și la 11 Iunie al anului a fost ales de împăratul Franz Joseph I. ca președinte al cancelariei și adjutant general al domnitorului. În martie 1889 s-a retras din cauza unei boli grave, plecând într-o stațiune din Elveția. În timpul mandatului său ca adjutant general baronului a fost promovat la 1 Noiembrie 1885 la gradul de general-locotenent (Feldmarschalleutnant). Cu acest prilej a fost
Leonida Pop () [Corola-website/Science/323526_a_324855]
-
unui mic negustor, a studiat la Zagora, apoi, din motive necunoscute, a plecat din Tesalia la Constantinopol. Acolo și-a continuat studiile și a intrat în slujba fanarioților. L-a însoțit ca secretar pe Alexandru Ipsilanti când acesta a devenit domnitor în Țara Românească. După plecarea lui Ipsilanti, și-a continuat pregătirea învățând mai multe limbi, într-un final devenind slujitorul noului domnitor, Nicolae Mavrogheni. Când a izbucnit războiul între otomani și Rusia Imperială în 1787, a fost însărcinat cu inspecția
Rigas Velestinlis () [Corola-website/Science/323579_a_324908]
-
și a intrat în slujba fanarioților. L-a însoțit ca secretar pe Alexandru Ipsilanti când acesta a devenit domnitor în Țara Românească. După plecarea lui Ipsilanti, și-a continuat pregătirea învățând mai multe limbi, într-un final devenind slujitorul noului domnitor, Nicolae Mavrogheni. Când a izbucnit războiul între otomani și Rusia Imperială în 1787, a fost însărcinat cu inspecția trupelor din Craiova. Aici, a legat o prietenie strânsă cu un ofițer turc, Osman Pazvantoğlu, ce avea să devină celebrul pașă rebel
Rigas Velestinlis () [Corola-website/Science/323579_a_324908]
-
Imperială în 1787, a fost însărcinat cu inspecția trupelor din Craiova. Aici, a legat o prietenie strânsă cu un ofițer turc, Osman Pazvantoğlu, ce avea să devină celebrul pașă rebel de Vidin, a cărui viață a salvat-o de la răzbunarea domnitorului Mavrogheni. În 1796 a plecat la Viena. Influențat de ideile Revoluției Franceze a ajuns să creadă că ceva similar ar putea avea loc și în Balcani, având ca rezultat autodeterminarea populațiilor din Balcani asuprite de Imperiul Otoman. Feraios a depus
Rigas Velestinlis () [Corola-website/Science/323579_a_324908]
-
pentru punerea pietrei fundamentale a bisericii Domnița Bălașa, ce începea a fi reconstruită pentru a patra oară, dobândind înfățișarea sub care o cunoaștem azi: În interiorul bisericii se află, în două nișe laterale, mormintele Domniței Bălașa (1693-1752), a șasea fiică a domnitorului Constantin Brâncoveanu și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800-1892), soția domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa ("Întristarea"), este opera sculptorului Ion Georgescu, iar monumentul Domniței Zoe Brâncoveanu, de pe partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau. Cu ocazia Sărbătorilor
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
a fi reconstruită pentru a patra oară, dobândind înfățișarea sub care o cunoaștem azi: În interiorul bisericii se află, în două nișe laterale, mormintele Domniței Bălașa (1693-1752), a șasea fiică a domnitorului Constantin Brâncoveanu și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800-1892), soția domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa ("Întristarea"), este opera sculptorului Ion Georgescu, iar monumentul Domniței Zoe Brâncoveanu, de pe partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau. Cu ocazia Sărbătorilor Pascale din anul 2000, la slujba din noaptea dintre 29
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
spre sfârșitul domniei sale. Cetatea este înscrisă în Repertoriul Arheologic Național cu codul RAN . și este declarată monument istoric, cu , sub denumirea "Cetatea Mușatină a Romanului", la adresa municipiul Roman, Str. Alexandru cel Bun 5, "Parcul Zoologic". Cetatea este legată de numele domnitorului Roman Vodă (1391-1394). Roman Vodă a avut reședința în această cetate și în timpul când a condus Țara de Jos a Moldovei ca domnitor asociat la domnie. În această cetate a lui Roman Vodă este emis primul document intern moldovenesc cunoscut
Cetatea Veche a Romanului () [Corola-website/Science/323618_a_324947]
-
a Romanului", la adresa municipiul Roman, Str. Alexandru cel Bun 5, "Parcul Zoologic". Cetatea este legată de numele domnitorului Roman Vodă (1391-1394). Roman Vodă a avut reședința în această cetate și în timpul când a condus Țara de Jos a Moldovei ca domnitor asociat la domnie. În această cetate a lui Roman Vodă este emis primul document intern moldovenesc cunoscut, datat 30 martie 1392: ""S-a scris cartea în anul șase mii nouă sute deplin, luna martie în 30 zile, în cetatea noastră, a
Cetatea Veche a Romanului () [Corola-website/Science/323618_a_324947]