8,902 matches
-
delimitează cinci tipuri de abordare privind teoriile dominante ale dezvoltării [Todaro, 1994, p.51]: • teoria stadiilor liniare; • modele privind schimbările structurale; • teorii privind dependențele internaționale; • teoria neoclasică; • teoria noii creșteri. Teoria stadiilor creșterii sau dezvoltării economice a fost enunțată de economistul american Walt Rostow care prezintă dezvoltarea ca un proces istoric liniar desfășurat pe cinci stadii diferite: societatea tradițională, tranziția, avântul, drumul către maturitate și consumul de masă. Din punctul lui de vedere, toate țările urmează aceeași traiectorie, unele fiind mai
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
este recomandabil pentru România. Gândirea economică liberală, promovată de reprezentanți ca M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza, I. C. Brătianu și C. A. Rosetti, exprimă interesele comerciale și industriale ale burgheziei. Curentul liberal s-a conturat pe fondul unor contradicții, unii dintre economiștii liberaliști considerând că dezvoltarea economică a țării trebuie să se bazeze pe agricultură, iar alții susținând ca fiind hotărâtoare dezvoltarea industriei. În perioada interbelică, pe fondul noilor evenimente, generațiile mai tinere de liberali (Mihail Manoilescu, Ștefan Zeletin) au propus amplificarea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
competitorii se vor dispersa, prețurile diferite influențând comportamentul cumpărătorilor și implicit mărimea pieței pentru fiecare vânzător. Studiind comportamentul consumatorilor, geograful Walter Christaller (1933) încearcă să determine mărimea, numărul și distribuția orașelor în funcție de aceștia, prefigurând astfel teoria locurilor centrale. Continuată de economistul August Lösch (1940), aceasta explică relația dintre mărimea, numărul și localizarea centrelor urbane, ca centre polarizatoare pentru spațiul rural. Lösch condiționează maximizarea profitului de prezența unei piețe imense (localizări numeroase), care să stimuleze producția și să reducă costurile, astfel încât, într-
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Raportul Progresului Anual al Comisiei către Consiliul Europei. o euroindicatorii, care oferă o prezentare a indicatorilor macroeconomici pe termen scurt pentru Zona Euro, Uniunea Europeană și fiecare Stat Membru, pe luni sau trimestre, adresându-se în special utilizatorilor de specialitate (statisticieni, economiști, cadre universitare, cercetători), dar și publicului larg interesat de evoluția situației economice prezente la nivel european; Statisticile lunare și trimestriale structurează euroindicatorii în opt teme principale: producție, cerere, venit, prețuri, piața forței de muncă, tranzacții externe, piețele monetare și fianaciare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
, Rodica (6.V.1958, București), eseistă și stilistician. Este fiică a Constanței Zafiu (n. Arbănaș), tehnician chimist, și a lui Ion Zafiu, economist. Învață la București, unde urmează școala generală, Liceul „I. L. Caragiale” (1973-1977) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1981. Până în 1985 va fi profesoară la Ciorogârla, județul Giurgiu. Ulterior intră în cercetare, ca filolog la Institutul de Lingvistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
psihiatrică, subvenționat de secta Quaquerilor (Tremurătorilor), protestanți care, în 1652, înființaseră „Societatea prietenilor“, cu proliferare ulterioară în Statele Unite ale Americii. și alți psihiatri se remarcă, între care Joseph Daquin, dar celebru rămâne Philippe Pinel (1745 - 1826), medic psihiatru, filosof și economist francez care creează o metodă modernă de observare a bolnavilor mentali și care prin practica psihiatrică științifică, se poate spune că-i eliberează pe acești bolnavi de tratamentul inuman ce li s-a aplicat până atunci. Cu lucrările acestui medic
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Priestley (sec. XVIII), privind culoarea sângelui. Rezultatele numeroaselor sale experiențe referitoare la biochimia respiratorie le prezintă în Mémoires la Academia de științe (1777) al cărui membru era de la vârsta de 25 de ani. Lavoisier se afirmă și ca geolog și economist finanțist cu funcții profesionale mari în stat și care l-au tras pe versantul întunecat al Revoluției până la eșafod la 8 mai 1794. Cu descoperirile lui Lavoisier începe biochimia ca știință. Fizicienii luminiști, dintre care unii erau medici, se implică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
idee pentru cercetările următoare ar fi să extindă studiu acesta la persoane care sunt angajate (Hoon și Lim, 2001). 4.4 Instrumente de măsurare a credințelor și comportamentelor față de bani Deoarece s-a considerat că este un domeniu exclusiv al economiștilor, s-au efectuat puține cercetări cu privire la bani. Psihologii clinicieni, cu o pregătire psihanalitică (Fenichel, 1947; Frenczi, 1926, Forman, 1987; Goldeberg și Lewis, 1978; Matthews, 1991 apud Furnham și Okamura, 1999) au fost mereu fascinați de numărul nevrozelor asociate cu banii
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ar trebui să fie interesat un cercetător de abordarea în discuție?”, „Ce aduce ea nou și care îi sunt utilizările de succes?”. În acest prim capitol voi încerca să răspund unor particulare ale acestor întrebări generale: „De ce ar trebui un economist, un politolog sau un filosof să fie interesați de ceva precum Teoria Alegerii Sociale?”, „Care sunt utilizările, relevante pentru aceștia, ale Teoriei Alegerii Sociale?”. Răspunsurile sunt numeroase și le voi prezenta în cele ce urmează. Capitolul 1 Coordonatele paradigmei 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
eticii și în particular teoriei dreptății” [Sen, 1970a, p. ix]. Cum lucrarea din care am citat acest fragment este una care poate fi încadrată în Teoria Alegerii Sociale, se poate concluziona că paradigma poate prezenta interes în egală măsură pentru economiști, politologi și filosofi. În aceeași direcție, Strasnick (1976) nota că „problema (alegerilor sociale) este importantă pentru mai multe discipline, și, pornind de aici, a fost studiată pe mai multe niveluri. Pentru politolog este o problemă a deciziilor colective, în vreme ce pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
politologi și filosofi. În aceeași direcție, Strasnick (1976) nota că „problema (alegerilor sociale) este importantă pentru mai multe discipline, și, pornind de aici, a fost studiată pe mai multe niveluri. Pentru politolog este o problemă a deciziilor colective, în vreme ce pentru economist este, de obicei, o problemă de definire a funcției de bunăstare socială. Din punctul de vedere al filosofului, problema este văzută ca fiind una a dreptății distributive, iar miza este aceea de a găsi criteriul pentru alocările binelui social.” [Strasnick
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mai multe discipline și că atât cuvintele lui Sen, cât și cele ale lui Strasnick nu au doar valoare normativă. Nu este vorba, așadar, doar despre faptul că, date fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu mai poate fi circumscrisă atât de precis nici prin ariile de interes ale acestora, nici prin metode, nici prin modalitatea de abordare a problemelor studiate. Bineînțeles, diferențele nu dispar, dar doresc să subliniez faptul că, deși, într-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bogat. De aici statul ar trebui să redistribuie de la bogați către săraci. footnote>: „Nu există nici o metodă prin care să putem testa magnitudinea satisfacției unui individ A în raport cu satisfacția unui individ B” [Robbins, 1932, 1945, pp. 139, 140]. Ulterior, noii economiști ai bunăstării, recunoscând importanța problemelor descoperite de Mises și Robbins, renunță total la utilitatea exprimată cardinal și la intenția de a o măsura sau a o compara. În (1938) Bergson introduce ideea de funcție de bunăstare economică. În (1947), Samuelson extinde
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială. Pentru ca un individ să considere că o ordine este o ordine socială este necesar ca acesta să aprobe acea ordine sau mecanismul prin care ea apare” [Little, 1952, pp. 423-424]. Punctul de vedere exprimat de Little este acela că economistul nu este interesat decât de a determina o ordine a stărilor societății, nu de a considera această ordine ca fiind una socială. Făcând o paranteză, această poziție, ca și cea a lui Samuelson și Bergson, este una foarte interesantă deoarece
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de teoriile biologice asupra evoluției. După părerea lui, studiul istoriei poate determina ajungerea la judecăți politice sănătoase 3. Statul îi furnizează istoricului documente, iar acesta, la rîndul lui, îi oferă guvernului soluții. Astăzi, astfel de însărcinări au fost preluate de economiști sau de sociologi. În asemena împrejurări, poate istoricul să rămînă fidel imparțialității științifice (în sensul implicat de Ranke)? Sau trebuie el să rămînă în turnul său de Fildeș? Goethe îi spunea lui Eckermann: "Ești întotdeauna nedrept în fapte; dreptatea este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care Toynbee le-a numit "accelerarea istoriei". Nu considera cunoștințele sale sărace în domeniul economiei ca fiind un handicap; așa cum spunea în 1934: "A fost norocul țării mele și propriul meu noroc (sic!) faptul că n-am ajuns încă economist!"58. Iorga nu credea că economia sau finanțele au o importanță crucială în problemele de stat, întrucît nu a făcut niciodată distincție între stat și națiune sau împrejurările istorice în care s-a născut aceasta. Este adevărat că a scris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
granițele noastre actuale"74. Care erau părerile lui Iorga în privința multiplelor probleme cu care se confrunta România? Economia era la fel de importantă pentru prosperitatea României Mari ca și orice alt domeniu. Ea era totodată cheia succesului democrației. Dar Iorga nu era economist. În ceea ce privește democrația, sub impactul performanțelor realizate de aceasta, el va deveni tot mai nesigur în privința faptului dacă ea constituia forma ideală de guvernămînt pentru România. Lucrul acesta va deveni tot mai pronunțat în anii '30. Dar care era soarta tineretului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a ajuns curînd între ciocan și nicovală. N-au slujit la nimic gesturile pe care le-a făcut, lăsîndu-și casa din București ca moștenire poporului român. Toate acestea nu au avut nici un efect. Liberalii, Cuza și studenții (chiar și economistul democrat Virgil Madgearu) n-au putut rezista tentației de a acumula capital politic prin intermediul acestor bîrfe 139. Dat fiind faptul că Bucureștiul și politicienii lor erau atît de corupți, orice era credibil. Iorga era total diferit de ei. Dar de ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să-i împac"205. Iorga a luat deschis poziție împotriva regenței, considerînd-o "dăunătoare"206. Întrucît clanul Brătianu deținea încă puterea, din decembrie 1927 pînă în noiembrie 1928, prim-ministru a fost Vintilă Brătianu. În vara lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care și-a început cariera politică ca democrat sub îndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului și al fascismului în România, a conferențiat la școala de Vară a lui Iorga despre "falsa legalitate" care predomina în România 207. Manoilescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
generale ale lumii și 2) înțelegerea soluțiilor de moment. Trăgînd apoi concluzia că "votul universal" nu a fost niciodată o binecuvîntare a cerului pentru România"12. Iorga nu era ideolog și, dincolo de "Sămănătorism" , nu credea în ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic și impulsiv cu instincte excelente, care contempla spectacolul și exercitarea democrației în România. Carol a fost proclamat rege, iar fiul său, prințul Mihai, a devenit "Mare Voievod de Alba Iulia"13. Au existat discuții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de tranziție a unei regențe. Iorga a recomandat un guvern sub conducerea Mareșalului Prezan 14. În loc de aceasta, a urmat o continuare a guvernului Național-Țărănesc sub conducerea lui G. G. Mironescu, care a fost curînd înlocuit de Maniu ca prim-ministru. Economiștii național-țărăniștilor erau mai liberali decît cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea țăranilor care beneficiaseră de reforma agrară să-și vîndă gospodăriile. Ei au suspendat xenofobele legi " Prin noi înșine" , care barau calea investițiilor străine, și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liturghie", merita măcar o promisiune sau două. Cînd a văzut, după sosirea lui, că întoarcerea sa era binevenită, a început destul de curînd să-și renege promisiunile 15. La 12 august 1930 s-a întors și madam Lupescu, folosind pașaportul soției economistului Mihai Manoilescu 16. Odată cu întoarcerea lui Carol, Iorga a văzut ivindu-se o posibilitate "de a sluji România". După plecarea liberalilor de la putere (cu excepția lui Gheorghe Brătianu, singurul liberal care a devenit carolist și care fusese din cauza aceasta exclus din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
primul țăran, truditor și primul slujitor civil al tărîmului său". Dar el, în toiul Depresiunii, nu avea nici un fel de cunoștințe economice. Camarila lui îl sfătuia să facă față crizei pe o bază ad-hoc. Din nefericire, nici Iorga nu era economist. Prima Camarilă (identificată întotdeauna cu esența ei) era condusă de Puiu Dumitrescu, ceilalți membri ai ei fiind Felix Wieder, Alexandru Mavrodin și Nicolae Tabacovici, specialiști în finanțe. Pe lîngă acești negustori acționînd din umbră, mai erau și filosoful obscurantist Nae
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Blank, de sfaturile căruia Carol era fascinat chiar și după ce acestea nu au dus la nici un rezultat. Blank i-a oferit o vilă Magdei Lupescu și una Prințului Nicolae. Mai erau și Nicolae Malaxa, un industriaș de origine grecească, și economistul neoliberal Mihai Manoilescu, un dezertor din partidul lui Maniu. Adevăratele decizii erau luate în salonul Magdei Lupescu, în timpul partidelor de bridge, ea fiind cea aflată în umbră. Cu toate că regele Carol avea planuri precise în privința instaurării unui regim fascist autoritar sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]