10,713 matches
-
fundează o întreagă metafizică, și anume: "misterul" condiției umane. În fond, problema camuflajului mă obsedează pentru că nu mă hotărăsc s-o adâncesc, adică s-o prezint sistematic și s-o discut pe planul care îi este propriu, cel al meditației filosofice". (Mircea Eliade, Jurnal) "Irecognoscibilitatea, camuflarea și uitarea (precum și opușii lor, recunoașterea, revelarea și amintirea spirituală sau anamneza) sunt cheile pentru a pătrunde și a te orienta în tumultuoasa lume narativă a nuvelelor lui Eliade". (Matei Călinescu, op. cit., p. 148) Despre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ne vom reaminti, așa cum am învățat să ne reamintim...". Exercițiile de anamneză și de inițiere (la acest ritual participă și secretarul Maestrului, Eusebiu Damian, fiind transpus in illo tempore al evenimentelor de pe scenă; tablourile ilustrează "confruntarea dintre valorizarea artistică și filosofică, pe de o parte", a unor evenimente exemplare și "interpretarea lor istoriografică, pe de altă parte"677) încep cu rolul câtorva animale în istoria universală: lupoaica și întemeierea Romei, asinul pe care a intrat Isus în Ierusalim, cămila Sfîntului Nil
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., p. 56. 26 Mircea Eliade, Jurnal, I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 552. 27 Constantin Noica, op. cit., p. 160. 28 Pentru Eugeniu Coșeriu, cele două soluții physei și thesei, departe de a fi antitetice, sunt din punct de vedere filosofic, formulări ale semanticității înseși și ale alterității, care sunt trăsăturile universale/universaliile ale limbajului: "în realitate, e același lucru, numai că văzut din punctul de vedere al semanticității, physei (limbajul spune esența lucrurilor) sau din punctul de vedere al alterității
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească / 123 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus / 124 4
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie / 150 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii / 155 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate / 161 Capitolul 5. Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane / 173 5.1. În contextul filosofic al timpului / 173 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului / 181 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă / 186 5.3.1. Ideea complementarității / 186 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate / 161 Capitolul 5. Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane / 173 5.1. În contextul filosofic al timpului / 173 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului / 181 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă / 186 5.3.1. Ideea complementarității / 186 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis / 192 5.3.3. Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă / 196 5.3.4. Raționalitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
până acum este o lectură a întregii filosofii blagiene din această perspectivă. Tocmai acest lucru face autorul cărții de față, provocându-ne să privim ca pe o noutate ceea ce citisem fără să sesizăm, poate. Purtați din nou pe culoarele sistemului filosofic blagian, într-o manieră ce îmbină stringența logică cu eleganța stilului, suntem făcuți atenți la prezența extinsă (aproape structurală) a antinomicului în interiorul acestuia. Cunoașterea luciferică, situarea omului în ordinea metafizică, metafora, ideea de stil cultural ori cosmologia diferențialelor divine, toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Căutând să-i înțeleagă determinările și sensul, autorul reușește o frumoasă valorizare a acesteia, așezând-o la începutul unui curent de idei ce anunță o nouă paradigmă de gândire. Este vorba de ceea ce Edgar Morin a numit "paradigma complexității". Poziția filosofică a lui Blaga mai fusese apropiată de unele dintre aceste idei, precum aceea a complementtarității sau neoraționalismul lui Gaston Bachelard, însă în cartea de față aceste apropieri capătă consistență printr-o integrare mult mai largă, care identifică și un vector
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Rezultatul este o carte bine concepută, bine argumentată și bine scrisă. Teodor DIMA Introducere 1. O punere în temă Cercetarea de față se va dezvolta în jurul ideii că există în filosofia lui Lucian Blaga o amplă tematizare a antinomicului. Opera filosofică blagiană pare să fie construită sub semnul acestui motiv, prezent în întreaga ei desfășurare ca un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, cu care filosoful din Lancrăm și-a început seria studiilor ce vor intra
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
întregul ei, "are în esență caracterul unei multiple și cuprinzătoare sinteze în termeni antinomici": între tendințele tradiționaliste și tendințele moderniste, între "fondul nostru nelatin" (păgân, dionisiac) și creștinismul nostru, între tema "satului preistoric" și cea a "ființei istorice", între discursul filosofic și cel nefilosofic (mitic, literar, religios etc)6. Miza cercetării pe care o voi desfășura nu stă în întregime în ideea de mai sus, cum sugerează titlul. Desigur, voi începe prin a pune în evidență, într-o manieră mai sistematică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nefilosofic (mitic, literar, religios etc)6. Miza cercetării pe care o voi desfășura nu stă în întregime în ideea de mai sus, cum sugerează titlul. Desigur, voi începe prin a pune în evidență, într-o manieră mai sistematică, structurarea gândirii filosofice blagiene în jurul antinomicului. Însă, mai apoi, voi încerca să arăt că această asumare tematică, pe care Lucian Blaga o realizează în cuprinsul operei sale filosofice, dobândește semnificație și valoare în contextul istoriei filosofiei și mai ales în cel al gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Desigur, voi începe prin a pune în evidență, într-o manieră mai sistematică, structurarea gândirii filosofice blagiene în jurul antinomicului. Însă, mai apoi, voi încerca să arăt că această asumare tematică, pe care Lucian Blaga o realizează în cuprinsul operei sale filosofice, dobândește semnificație și valoare în contextul istoriei filosofiei și mai ales în cel al gândirii contemporane. Altfel spus, accentul cercetării mele nu cade atât pe faptul tematizării favorabile antinomicului în întreaga filosofie a lui Blaga, cât mai ales pe situarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în contextul istoriei filosofiei și mai ales în cel al gândirii contemporane. Altfel spus, accentul cercetării mele nu cade atât pe faptul tematizării favorabile antinomicului în întreaga filosofie a lui Blaga, cât mai ales pe situarea acestuia în diferite contexte filosofice. Ceea ce urmăresc sunt mai curând determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene. Asupra intențiilor și traiectelor acestei cercetări voi reveni. Înainte însă, voi face câteva precizări semantice asupra termenului pe care l-am angajat încă din titlu. 2. Registrul antinomicului Termenul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
însemna un conflict al legilor, mai exact, "contradicția unei legi față de alta sau față de sine"9. Altfel spus, contradicția dintre două legi în cadrul aceluiași sistem juridic, respectiv contradicția din interiorul aceleiași legi. Se pare că utilizarea termenului "antinomie" în sfera filosofică a fost foarte redusă la început. El apare abia în secolul al XVIII-lea, în teologia naturală a lui Ch. Bonnet, însemnând o contradicție între două legi la fel de juste 10. În filosofia propriu-zisă, a fost introdus, după toate probabilitățile, abia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționamente. Aceasta înseamnă că referirea la legi nu mai e una esențială pentru definiția antinomiei, ea provenind doar din originea juridică a termenului. Ceea ce se preia din ideea de lege este doar caracterul ei de afirmație bine justificată. În definirile filosofice, termenul "lege" va fi înlocuit de cele mai multe ori cu acela de "teză". Acest sens kantian a devenit unul aproape standard, dovadă fiind că toate dicționarele îl indică într-o formă relativ apropiată. Dicționarul românesc de filosofie, de exemplu, definește antinomia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi un decupaj în cadrul filosofiei blagiene pe această dimensiune. Pe de o parte, voi analiza ideea antinomiei transfigurate, care va fi centrul de maxim interes al cercetării. Pe de altă parte, voi urmări prezența antinomicului la alte niveluri ale construcției filosofice blagiene, fie ca aplicație a metodei antinomiei transfigurate, fie în afara orizontului acesteia, în structura anumitor teze, teorii sau concepte. Voi urmări, apoi, determinările, conexiunile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului, acesta fiind, cum spuneam în primele pagini, obiectivul principal al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofie a lui Blaga. O însoțește încă de la primele încercări și până la scrierile cosmologice târzii, fiind prezent "la diferite paliere ale existenței, cunoașterii și creației"49. Se poate spune că este un fel de element structural al întregii sale construcții filosofice 50. Partea în care antinomicul dobândește cea mai mare forță este legată de ideea antinomiei transfigurate, prin care Blaga a reușit să producă o noutate provocatoare pentru istoria contemporană a filosofiei. Tocmai de aceea, în acest studiu ea va dobândi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
istoria contemporană a filosofiei. Tocmai de aceea, în acest studiu ea va dobândi cea mai mare greutate. Privită din perspectivă sistematică, această idee apare prinsă într-un sistem ce înglobează dimensiunea antinomicului. Din perspectivă genetică, raportul acesteia cu întregul sistemului filosofic al lui Blaga a fost privit în două moduri diametral opuse. Unul este cel susținut de Sergiu Al-George51, care considera antinomia transfigurată doar o expresie de limită a antinomicului, epistemologia antinomică blagiană fiind înțeleasă corect din perspectiva ideii de absolut
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
justețea deplină. Primul dintre ele va fi adus în discuție în capitolul despre sursele tematizării blagiene a antinomicului. În privința celui de-al doilea, nu cred că există suficiente argumente pentru a susține că Lucian Blaga și-a construit întreg sistemul filosofic prin aplicarea metodei antinomiei transfigurate. Singura parte în care Blaga pune, în mod declarat, la lucru propria metodă este cosmologia. Este adevărat, însă, că ideea antinomiei transfigurate a determinat construcția anumitor părți din sistemul acestuia, care au avut menirea de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
menirea de a integra sau a face posibilă această idee pe care filosoful român a descoperit-o foarte devreme. În acest sens, Blaga declară că teoria cunoașterii luciferice a fost construită pentru a legitima metoda minus-cunoașterii53. Privită în ansamblul sistemului filosofic blagian, ideea antinomiei transfigurate are un loc privilegiat, însă nu cred că este o premisă metodologică a acestuia. Mai simplu spus, filosofia lui Lucian Blaga nu pare să fie rezultatul aplicației acestei metode, deși se construiește, într-o bună parte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
parte, în jurul acesteia. Chiar dacă nu este o premisă metodologică, ideea antinomiei transfigurate își pune amprenta asupra gândirii lui Blaga. Tocmai datorită acestui rol privilegiat, o voi aborda mai întâi. Voi urmări, apoi, cum apare antinomicul în alte zone ale sistemului filosofic blagian. Mă voi referi în primul rând la aplicația metodei antinomiei transfigurate în construcția cosmologiei blagiene a "diferențialelor divine". În al doilea rând, voi urmări antinomiile care subîntind teoria "cunoașterii luciferice" și metafizica "censurii transcendente". Mă voi referi apoi la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
amplă. Chiar dacă sunt situate la niveluri și în registre diferite, aceste aspecte ale tematizării blagiene a antinomicului consonează. Ele se așează în jurul ideii centrale a filosofiei lui Blaga, aceea de "mister", lucru care îl va conduce la asumarea unei poziții filosofice aparte, "raționalismul ecstatic". 1.1. Ideea antinomiei transfigurate În lucrarea Eonul dogmatic, pe care o elaborează în cel de-al doilea deceniu al secolului trecut și care apare în 1931, Lucian Blaga dezvoltă o metodă de gândire și cunoaștere surprinzătoare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
întreaga importanță a gestului filosofului român. Voi urmări în continuare gândul lui Lucian Blaga, fiind interesat de articulațiile interioare ale noii metode și, mai ales, de aplicațiile sale. 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate Conștientizarea virtuților filosofice ale antinomiilor s-a produs, susține Lucian Blaga în Eonul dogmatic, prin întâlnirea cu acele formule de gândire în jurul cărora s-a constituit teologia creștină cunoscute sub numele de dogme. Din analiza lor, filosoful român va desluși o metodă originală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va propune drept o cale alternativă pentru metafizica și chiar știința viitorului. Întâlnirea cu dogmele a fost, după cum lasă să se înțeleagă Blaga, un fapt esențial pentru cursul gândirii sale. Fapta lui Lucian Blaga este cu totul remarcabilă în raport cu interpretarea filosofică obișnuită a dogmei. Dovadă că a contrariat pe foarte mulți și a generat numeroase neînțelegeri. Astfel, în timp ce pentru filosofia post-medievală dogma este "un semn de neputință a gândului de a se depăși pe sine, o înfundătură a gândirii care-și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că încearcă să justifice dogmele creștine. Din acest punct de vedere, Blaga se delimitează de interpretarea teologică a dogmelor, care, reducându-le la statutul de formule de credință, le ucide potențialul creator. Pentru el, dogmele trebuie urmărite dintr-un unghi filosofic, ca tip de gândire sau ca metodă. Dogma se naște, după Blaga, înaintea creștinismului, în contextul epocii elenistice, o perioadă de eclectism cultural, de amestec de curente spirituale. Filosoful român vede aici o situație de criză, în care sintezele par
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]