51,240 matches
-
cărții, Peerbolte se oprește asupra „antecedentelor iudaice”, analizând Cartea lui Daniel, Cartea Jubileelor, 1 Enoh, literatura qumranică, Adormirea lui Moise, 4 Ezdra, Apocalipsa siriană a lui Baruh și Oracolele sibiline. Pot fi inventariate șapte „motive principale”. Le prezentăm în ordinea frecvenței cu care apar: 1. apogeul răului (cel mai frecvent); 2. tiranul eshatologic; 3. războiul necredincioșilor/neamurilor împotriva poporului ales; 4. fiarele haosului; 5. Beliar; 6. Nero rediuiuus; 7. profetul mincinos. Comparând aceste „motive”, prezente în literatura intertestamentară, cu cele din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fraternitate). Întreaga comunitate este cea care validează, săvârșește și atestă minunea. În cazul ereticilor, în schimb, individul cere, săvârșește și atestă minunea. În fine, minunea trebuie să fie necesară (propter aliquid necessarium), adică trebuie cerută de împrejurări; o prea mare frecvență atrage după sine riscul de a reduce minunea la o simplă realitate rituală, la o simplă tehnică. În opinia lui Irineu, minunile se săvârșesc: în cadrul Bisericii; prin intermediul rugăciunilor; rugăciuni care sunt însoțite de post; este vorba de rugăciuni și de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de pietre prețioase și de ornamente brodate. Pantofii, ale căror vârfuri se văd de sub șuba impunătoare, au și ei culoarea rezervată împăraților. Curțile domnești au menținut aplecarea spre luxul vestimentar menit să impresioneze. în mai puține rânduri, ce e drept (frecvență mai slabă ce își afla motivații în regimul femeilor impus de niște Aule ce se orientalizau din ce în ce mai accentuat), fastul veșmintelor soțiilor de Voievozi a fost remarcat - ziceam - de călătorii străini. Ne-a lăsat o astfel de constatare despre o Doamnă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Văzând că în fiecare zi sunt răpite fete tinere sub cuvântul luării în căsătorie, con l’opportunità del sacerdote, pentru a pune capăt acestei rătăciri, ei cer să se permită și laicilor să-i poată uni în căsătorie”392), dar frecvența lor pare să fi fost considerabilă. Poruncile Bisericii interziceau răpirea. Sfântul Vasile cel Mare oprea, prin Canonul 22, căsătoria prin răpire, socotind-o nelegitimă: „Iar de va lua cineva pe una liberă, trebuie a i se lua și a se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai mult de ordin metodologic, ca atitudine epistemologică de factură structuralistă. Considerat Însă din punct de vedere dinamic, modul de a fi al persoanei umane pune În evidență, În cadrul acceptabilității normalului, modalități de a fi diferite ca tip, grad, aspect, frecvență, care surprind, creând impresia unui caracter antinomic, ambivalent al acesteia. Cui se datorează această impresie care ne face să considerăm fiecare persoană umană diferită de celelalte și, În același timp, inegală În raport cu ea Însăși? Situațiile vieții, dintre cele mai neobișnuite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stare complexă a individului care-i atrage atenția asupra existenței unui pericol, de regulă situat la nivelul corpului său. În sensul acesta, ea are două accepțiuni: aă este o senzație penibilă, neplăcută, localizată precis sau difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se adaugă o importantă componentă ideativă de factură depresivă sau anxioasă. Din punct de vedere corporal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stil de comportament particular, definit fie printr-un ansamblu de moduri de reacție particulare, fie prin structura specifică a personalității sale” (J. Delay, P. Pichotă. În același sens, P. Sivadon afirmă că „tipurile desemnează grupări de trăsături Întâlnite cu o frecvență particulară”, punându-se În felul acesta accentul nu pe aspectul structural și dinamic, ci pe cel al frecvenței statistice. Toate clasificările psihologice privind tipurile de personalitate sunt de acord În a recunoaște existența a trei categorii principale de tipuri: somatofizice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a personalității sale” (J. Delay, P. Pichotă. În același sens, P. Sivadon afirmă că „tipurile desemnează grupări de trăsături Întâlnite cu o frecvență particulară”, punându-se În felul acesta accentul nu pe aspectul structural și dinamic, ci pe cel al frecvenței statistice. Toate clasificările psihologice privind tipurile de personalitate sunt de acord În a recunoaște existența a trei categorii principale de tipuri: somatofizice, psihologice și caracteriale. În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
scurt. Fără Îndoială că efectul cauterizării este mai drastic și mai eficient decât cel al aplicării unui vezicator, neputând fi Înlocuit de acest din urmă remediu, motiv pentru care arabii Îl folosesc și acum, ca și În trecut, cu aceeași frecvență atât la oameni, cât și la animale. Spre deosebire de ei, contemporanii noștri europeni Îl utilizează Într-o proporție mult mai scăzută, Întrucât se tem probabil de durerile cumplite care Însoțesc de fiecare dată acest tip de tratament, cu toate că efectul său curativ
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai triste ale dezbaterilor despre Afganistan și Întreaga regiune, de la același Bagdad până În Cambodgia. Mai târziu, beligeranța afgană a musulmanilor Îi va fi reamintită prin migrarea lor spre Kashmir. Acolo, islamicii șiiți și suniți Își ard unii altora, cu dramatice frecvențe, și casele, și manufacturile În care se produceau celebrele șaluri 1. Însoțit de un singur slujnic credincios (un creștin pe nume Antun), Honigberger pleacă din Bagdad via Bassora (Basra), Moscat, Bender-Karachi În Sind și apoi, cu o caravană providențială, spre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1963), dar va fi exmatriculat și trimis laborant în betoane pentru construcții hidrotehnice și merceolog la Corbeni, județul Argeș (1963-1964). Își va echivala studiile și în 1971 va absolvi, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Iași. E profesor suplinitor la Viforeni, județul Bacău (1964-1965) și Dragomirești, județul Vaslui (1965-1966), bibliotecar la Biblioteca Regională Bacău (1967), director la căminele culturale din Filipeni (1968-1969) și Răchitoasa (1970-1971) din județul Bacău
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
de a-și povesti realitatea, întâmplările, unele anodine. Poemul se alcătuiește din decupaje de real, dintr-o juxtapunere dinamică de imagini și cuvinte. Predomină senzația de materialitate, de concretețe, probabil „efectul artistic” pe care mizează poetica lui Ș., potențată de frecvența enumerărilor și de aglomerările de substantive: „aceleași versuri aspre/ mereu în schimbare/ din trenurile goale coboară ienicerii/ puțin mai târziu de ora promisă/ bătrânul tău vin începe tulburarea/ din caldarâmul palid țâșnesc furnici și rude/ viitorii copii/ citesc corespondența/ aleg
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
lui Anton Șerbu, jurisconsult. După școala primară la Tulcea (1940-1944), urmează Liceul „Spiru Haret” din aceeași localitate, de unde este exmatriculat din motive politice în 1951, fiind închis timp de aproape trei ani. Termină liceul abia în 1968, la cursuri fără frecvență. Între timp lucrează ca electrician la Medgidia (1955-1961), Eforie (1961-1964), Constanța (1964-1965), Tulcea (1965-1971), obținând apoi un post la Biblioteca Județeană din Tulcea. Ulterior va fi scriitor profesionist. Debutează cu proză scurtă în revista „Tomis”, iar editorial cu volumul de
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
cu cel de boală; el definește un tip ideal de structură și funcție organică; f) conceptul de boală, care este anormalitatea în sens lărgit, aparținând sferei medicinei. Schenk distinge cinci tipuri de norme: a) norma statistică, ce se apreciază după frecvență; Fig. Norma medie Anomaliile externe Fig. - norme de contrast realizare (+) tulburare (-) - norme liniare tulburare (-) tulburare (+) - norme deviante domeniu de toleranță devianță - norme de sectorializare tulburare - norme degenerative normă reducere - norme transacționale de suprapunere interior exterior - norme tematice tematica de tulburare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevrozelor, ca o expresie a deteriorării stării de sănătate mintală prin incapacitatea de adaptare la schimbări. În acest al doilea caz, remarcăm faptul că factorii de progres duc la declinul evoluției culturii spiritualo-sufletești a personalității umane, având drept consecință creșterea frecvenței îngrijorătoare a bolilor psihice, a conduitelor deviante, a violenței etc. Din aceste motive se impune de urgență instituirea unor măsuri de igienă mintală, la nivel social-comunitar, de protejare a stării de sănătate mintală, mergându-se chiar până la ideea de a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
predispozanți. 1) Factorii concomitenți sunt reprezentați prin următoarele: a) sex: s-a constatat că femeile sunt mai predispuse la nevroze și stări depresive, pe când bărbații sunt mai predispuși la sociopatii, alcoolism și suicid; b) starea civilă: persoanele căsătorite prezintă o frecvență scăzută a bolilor psihice; o frecvență crescută a bolilor psihice este înregistrată la persoanele divorțate, separate și la celibatari; c) locul de reședință: s-a observat că mediul rural este mai tolerant în ceea ce privește bolile psihice, pe când în mediul urban frecvența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin următoarele: a) sex: s-a constatat că femeile sunt mai predispuse la nevroze și stări depresive, pe când bărbații sunt mai predispuși la sociopatii, alcoolism și suicid; b) starea civilă: persoanele căsătorite prezintă o frecvență scăzută a bolilor psihice; o frecvență crescută a bolilor psihice este înregistrată la persoanele divorțate, separate și la celibatari; c) locul de reședință: s-a observat că mediul rural este mai tolerant în ceea ce privește bolile psihice, pe când în mediul urban frecvența acestora este considerabil mai mare; d
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
frecvență scăzută a bolilor psihice; o frecvență crescută a bolilor psihice este înregistrată la persoanele divorțate, separate și la celibatari; c) locul de reședință: s-a observat că mediul rural este mai tolerant în ceea ce privește bolile psihice, pe când în mediul urban frecvența acestora este considerabil mai mare; d) clasa socială: cele mai vulnerabile sunt grupele sociale defavorizate, pe când cele cu statut socio-economic ridicat au un grad crescut de protecție. 2) Factorii precipitanți sunt în legătură cu modul de reacție a individului față de evenimentele vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care trăiește în mediu rural. Pe aceste considerente, starea de sănătate mintală a individului de la oraș este permanent confruntată cu factorii de risc morbigenetic, ceea ce face, conform statisticilor și studiilor de epidemiologie psihiatrică, să constatăm în acest mediu o mare frecvență a bolilor psihice, a alcoolismului și a toxicomaniilor, nevrozelor, psihopatiilor și psihozelor, a tulburărilor psihice de involuție. Este incontestabil faptul că viața la oraș presupune un confort pe care satul nu îl poate oferi, dar acesta artificializează modul de viață
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ecologie și epidemiologie. Epidemiologia studiază distribuția bolilor într-o populație și factorii care influențează această distribuție, pe când ecologia se ocupă cu analiza relațiilor reciproce dintre factorii fizici, biologici și sociali care pot influența atât starea de sănătate mintală și frecvența bolilor psihice. Starea de sănătate mintală, ca și cea de boală psihică, depinde în mare măsură de aspectele mediului și de calitatea acestuia. Având în vedere aceste aspecte, suntem obligați, ca, din perspectiva Programului de protecție al stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tuturor membrilor comunității umane respective. La baza acestor stări de dezechilibru stau două categorii de factori morbigenetici: a) factori morbigenetici de ordin comunitar sau endogeni, reprezentați prin: - o stare de dezechilibru a spiritului comunitar; - relații interpersonale tensionate; - conflicte intracomunitare; - creșterea frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și surescitare, activitate școlară neregulată, acte de indisciplină, crize de mânie, fugă; - accentuarea acestor tulburări în perioada adolescenței, când apar: conflicte cu autoritatea (părinți, educatori), instabilitatea sau inegalitatea școlară urmată de eșecuri, frecventarea unor grupe marginale sau delictuale (furt, lovire), frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, consumul de alcool, prostituția sau homosexualitatea, sustragerea de la executarea serviciului militar, dezertări din armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele trăsături de personalitate: accentuarea stării de instabilitate, dificultăți considerabile de integrare socio-familială sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip dependent, cât și cele agresive sunt constituite după un același plan de organizare și distribuire psihosocială a rolurilor. Orice acțiune de acest gen este înscrisă într-un scenariu, care o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prostituate etc. 8. Psihoigiena accidentelor Un loc special în cadrul situațiilor de criză trebuie rezervat accidentelor, ca fenomene psihosociale specifice lumii și modului de viață moderne. Accidentele sunt evenimente traumatizante, negative, fizice, psihice, morale, care survin brusc, având un caracter brutal. Frecvența și diversitatea acestora depind direct de nivelul de dezvoltare al vieții cotidiene, ca o consecință a progresului factorilor de civilizație materială. Ele sunt mai frecvente și mai diverse, mai grave prin brutalitatea și consecințele lor în marile aglomerării urbane, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
crearea unui climat familial favorabil emoțional-afectiv, protector și securizant; evitarea contactelor cu alte cazuri de indivizi care au comis tentative de suicid, pentru a nu fi favorizată inducția sugestivă suicidară. i) Psihoigiena nevrozelor și a stărilor reactive Prin marea lor frecvență, nevrozele și stările reactive pun probleme deosebit de importante din punct de vedere psihoigienic. Ca tactică generală, se iau măsuri similare celor luate în cazul constituțiilor emotive, adaptate însă la situație. În sensul acesta, se impun următoarele: evitarea stărilor de tensiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]