10,086 matches
-
Maria Ghica și Ecaterina Cantacuzino au ajutat răniții ca infirmiere. Marele compozitor George Enescu a vizitat castelul, concertând printre paturile cu răniți. În anul 1921, prin Legea agrară, țăranii de pe moșia Miclăușeni au fost împroprietăriți cu aproape 1.700 de hectare de pământ, parcelate în 810 loturi. Pentru o lungă perioadă, de administrarea castelului s-a ocupat Ecaterina Cantacuzino, fiica lui George Sturdza și soția lui Șerban Cantacuzino. În anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost părăsit de Ecaterina Cantacuzino
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
au fost ulterior donate acesteia. Rămasă văduvă și neavând copii, Ecaterina Cantacuzino s-a călugărit spre sfârșitul vieții sub numele de maica Macrina. La data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului castelul Miclăușeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinții săi (Gheorghe Sturdza și Maria Sturdza, fiica lui Ion Ghica) și toate dependințele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici. În anul 1953, comuniștii au desființat așezarea
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
membrilor Partidului Muncitoresc Român în 1949, printre comunele în care Partidul Comunist a înființat greu organizații, datorită "“elementelor dușmănoase: preoți, învățători, chiaburi". Instalarea la putere a regimului comunist a avut drept consecință directă pentru parohia Leșu, confiscarea a 60 de hectare de fânațe, păduri și teren arabil. S-a interzis, de asemenea predarea religiei în școală. În urma pensionării părintelui Vasile Coșbuc, în 1949 este numit preot în Leșu Leon Leonte (1922-2002). Părintele Leon este reprezentantul unei veritabile dinastii de intelectuali leșeni
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
caracteristici climatice favorizează creșterea vegetației. Condițiile pentru practicarea agriculturii sunt mai degrabă dificile din cauza pericolului furtunilor violente și înghețului târziu. Din 1991, în Wuppertal își găsește sediul „Institutul pentru climă, mediu și energie”, recunoscut pe plan mondial. 29% (4.858 hectare) din teritoriul urban reprezintă suprafețe libere și împădurite, 7.8% (1.318 hectare) locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață
Wuppertal () [Corola-website/Science/304230_a_305559]
-
din cauza pericolului furtunilor violente și înghețului târziu. Din 1991, în Wuppertal își găsește sediul „Institutul pentru climă, mediu și energie”, recunoscut pe plan mondial. 29% (4.858 hectare) din teritoriul urban reprezintă suprafețe libere și împădurite, 7.8% (1.318 hectare) locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață de 160 ha. Anumite regiuni din apropiere nu au putut fi cultivate din cauza
Wuppertal () [Corola-website/Science/304230_a_305559]
-
în Wuppertal își găsește sediul „Institutul pentru climă, mediu și energie”, recunoscut pe plan mondial. 29% (4.858 hectare) din teritoriul urban reprezintă suprafețe libere și împădurite, 7.8% (1.318 hectare) locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață de 160 ha. Anumite regiuni din apropiere nu au putut fi cultivate din cauza declivităților prea mari. Pe anumite formțiuni stâncoase au fost
Wuppertal () [Corola-website/Science/304230_a_305559]
-
al XIII-lea și moștenit de fiul său, Ludovic al XIV-lea. Aici, astăzi, își au sediile Consiliul de Stat al Comediei franceze și Ministerul Culturii.Grădinile Tuilleries, creația Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea, au o suprafață de 28 hectare și adăpostesc peste două sute de arbori de diferite soiuri, peluze cu flori și gazon, loc ideal pentru recreere și visare în inima metropolei supraaglomerate. Ne oprim în Place de la Concorde, cea mai spațioasă piață pariziană (84.000 m2), datorată regelui
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
nou mandat de ministrul. De numele ministrului Plumb se leagă campania din noiembrie 2012 „Împădurim România”, atunci când Ministerul Mediului a plantat peste 26 de milioane de puieți în 18 județe și în Capitală, pe o suprafață de 2.590 de hectare. De asemenea, în aprilie 2013 ministrul Rovana Plumb a semnat contractul de finanțare, în valoare de 170.450.084 Euro, al proiectului „Protecția și reabilitarea părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanța și Eforie Nord”, prin
Rovana Plumb () [Corola-website/Science/303934_a_305263]
-
plasa Tohani pe ambele maluri ale Văii Tohăneanca, la 45 de km de orașul Buzău și la 12 km de Mizil. Este formată din cătunele: Gură Vadului, Tohani, Tohoneanca, Valea Scheilor cu subdiviziunile lor. Au o suprafață de 3.024 hectare cu o populație de 2.020 locuitori, o școală rurală mixtă în cătunul Tohani, 7 biserici cu 5 preoți și 5 cântăreți, 12 cârciumi. Primii ei locuitori constituie colonii aduse din satul Tohan din Transilvania care i-au și dat
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
mai 1937 raportul către rege al domnului președinte al Consiliului de Miniștri nr 5668 din 15 mai și al ministrului apărării naționale nr 1102 din 6 mai 1937, planul terenului situat în regiunea Tohan-Zărnești în suprafață totală de 226, 5627 hectare, compus din 798 de parcele cerându-se a fi declarate expropriate în baza legii de expropieri din 20 oct. 1864, cu modificările din 4 feb 1937. Văzând că înaltul decret regal s-a publicat în întregime în monitorul oficial 112
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
19 mai, precum și ziarul “Ardealul” nr 63 din 29 mai care apare la Brașov. Tohănenii au cerut o valorificare mai bună a pământului expropriat de 120.000-180.000 lei hectorul- adica 70.000.000 lei pentru suprafață de 226 de hectare pământ expropriat. Comună Tohanul Vechi numără 1.785 locuitorilor, teren arabil 1.104 hectare iugăr, iar fâneața 892 iugăre. Curtea, în numele legii, decide: terenul situat în regiunea Tohanul Vechi Zărnești din jud Brașov, în suprafață totală de 226,5627 hectare
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
Tohănenii au cerut o valorificare mai bună a pământului expropriat de 120.000-180.000 lei hectorul- adica 70.000.000 lei pentru suprafață de 226 de hectare pământ expropriat. Comună Tohanul Vechi numără 1.785 locuitorilor, teren arabil 1.104 hectare iugăr, iar fâneața 892 iugăre. Curtea, în numele legii, decide: terenul situat în regiunea Tohanul Vechi Zărnești din jud Brașov, în suprafață totală de 226,5627 hectare, compus din 798 parcele ai cărui proprietari actuali, suprefete, calitate și vecinătăți sunt prevăzute
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
hectare pământ expropriat. Comună Tohanul Vechi numără 1.785 locuitorilor, teren arabil 1.104 hectare iugăr, iar fâneața 892 iugăre. Curtea, în numele legii, decide: terenul situat în regiunea Tohanul Vechi Zărnești din jud Brașov, în suprafață totală de 226,5627 hectare, compus din 798 parcele ai cărui proprietari actuali, suprefete, calitate și vecinătăți sunt prevăzute în înaltul decret regal nr 2233 din 15 mai 1937 publicat în Monitorul din Brașov 112 din 18 mai 1937 și stabilește 50.000 lei hectarul
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
hectare, compus din 798 parcele ai cărui proprietari actuali, suprefete, calitate și vecinătăți sunt prevăzute în înaltul decret regal nr 2233 din 15 mai 1937 publicat în Monitorul din Brașov 112 din 18 mai 1937 și stabilește 50.000 lei hectarul arabil, 40.000 lei hect. finatia, 25.000 lei hect. delnița adică 5 lei/mp, arabil; 4 lei/mp finatia și 2.5 lei/mp delnița." 1944 - Formațiune de luptă compusă din 57 muncitori de la uzinele “Rogifer” Tohanul Vechi formează
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
caracteristici climatice favorizează creșterea vegetației. Condițiile pentru practicarea agriculturii sunt mai degrabă dificile din cauza pericolului furtunilor violente și înghețului târziu. Din 1991, în Wuppertal își găsește sediul „Institutul pentru climă, mediu și energie”, recunoscut pe plan mondial. 29% (4.858 hectare) din teritoriul urban reprezintă suprafețe libere și împădurite, 7.8% (1.318 hectare) locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață
Wuppertal () [Corola-website/Science/304372_a_305701]
-
din cauza pericolului furtunilor violente și înghețului târziu. Din 1991, în Wuppertal își găsește sediul „Institutul pentru climă, mediu și energie”, recunoscut pe plan mondial. 29% (4.858 hectare) din teritoriul urban reprezintă suprafețe libere și împădurite, 7.8% (1.318 hectare) locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață de 160 ha. Anumite regiuni din apropiere nu au putut fi cultivate din cauza
Wuppertal () [Corola-website/Science/304372_a_305701]
-
în Wuppertal își găsește sediul „Institutul pentru climă, mediu și energie”, recunoscut pe plan mondial. 29% (4.858 hectare) din teritoriul urban reprezintă suprafețe libere și împădurite, 7.8% (1.318 hectare) locuri de parcare și spații verzi, 21% (3500 hectare) din suprafață este cultivată. Există aprox. 8000 de parcele pe 380 ha și 46 cimitire pe o suprafață de 160 ha. Anumite regiuni din apropiere nu au putut fi cultivate din cauza declivităților prea mari. Pe anumite formțiuni stâncoase au fost
Wuppertal () [Corola-website/Science/304372_a_305701]
-
Municipium Publium Aelium Hadrianum Drobetense"), iar mai târziu, sub Împăratul Septimius Severus (193-211 d.C), în anul 193 d.C., este ridicat la rangul de Colonie. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Colonia Drobetei era întinsă pe o suprafață de 60 de hectare și avea o populație de aproximativ 40.000 de locuitori. Împărații romani, chiar și în timpul abandonării Daciei, au continuat să refacă și să întrețină unele cetăți importante de la nord de Dunăre, precum Drobeta. În Templul principal din Drobeta, la începutul
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
cum ar fi parcul Planty, Grădina Botanică, parcul Krakowski, parcul Jordan și parcul Błonia se află în centrul orașului; Zakrzówek, pădurea Lasek Wolski, parcul Strzelecki și Park Lotników (printre altele) sunt în cartierele din jur. Parcurile acoperă aproximativ 318,5 hectare (2002) în interiorul orașului. Parcul Planty este cel mai cunoscut parc din Cracovia. El a fost înființat între 1822 și 1830 în locul vechilor ziduri ale orașului, formând o centură verde în jurul Orașului Vechi. El constă dintr-un lanț de grădini mai
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
urmele unei așezări geto-dace datând din sec. V-IV î.Hr., în care s-au găsit vase de ceramică (străchini, cupe cu două toarte etc.) lucrate cu mâna sau la roată, piese din bronz (3 fibule) ș.a. În punctul numit "La Hectare" (2 km SE de oraș) s-au identificat urmele unei așezări datând din sec. IV d.Hr. formată din bordeie rectangulare (2,80 x 4,50 m), în care s-au găsit vase de ceramică din pastă cenușie sau cărămizie
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
00% din populația localității. La acel moment, mai locuiau 409 ucraineni, 222 ruși, 14 evrei, 3 polonezi și 31 persoane de alte etnii . În prezent, orașul are 2.101 locuitori, preponderent români. În anul 1993 orașul a încorporat 56.5 hectare de teren din satul Târnauca, 8.3 hectare de teren din satul Molnița, suprafața orașului crescând la 322.3 hectare. În prezent, aici funcționează una din cele mai mari întreprinderi de pielărie din regiune, cu peste 1.300 muncitori, o
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
locuiau 409 ucraineni, 222 ruși, 14 evrei, 3 polonezi și 31 persoane de alte etnii . În prezent, orașul are 2.101 locuitori, preponderent români. În anul 1993 orașul a încorporat 56.5 hectare de teren din satul Târnauca, 8.3 hectare de teren din satul Molnița, suprafața orașului crescând la 322.3 hectare. În prezent, aici funcționează una din cele mai mari întreprinderi de pielărie din regiune, cu peste 1.300 muncitori, o fabrică de cărămidă și 3 școli. Liceul din
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
de alte etnii . În prezent, orașul are 2.101 locuitori, preponderent români. În anul 1993 orașul a încorporat 56.5 hectare de teren din satul Târnauca, 8.3 hectare de teren din satul Molnița, suprafața orașului crescând la 322.3 hectare. În prezent, aici funcționează una din cele mai mari întreprinderi de pielărie din regiune, cu peste 1.300 muncitori, o fabrică de cărămidă și 3 școli. Liceul din Herța poartă din anul 1968 numele scriitorului român Gheorghe Asachi (1788-1869). Conform
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
2011, Marmosim și Titan Mar înregistrează împreună o cifră de afaceri de 76,5 de milioane RON ceea ce reprezintă 17,7 milioane de euro sau aproximativ 23 de milioane de dolari. Titan Mar este proprietarul unui teren de aproximativ 6 hectare în Bucuresti, în zona 13 Septembrie, pe locul fostei întreprinderi Vulcan. Conform unor surse de presă, zona ar putea face obiectul unui proiect rezidențial, încă nedemarat. Conform datelor de la Registrului Comerțului , în septembrie 2012, Adriean Videanu este acționar în capitalul
Adriean Videanu () [Corola-website/Science/297992_a_299321]
-
În anul 2008, compania a anunțat că va plasa între 500 milioane euro și un miliard de euro în dezvoltarea unui proiect imobiliar mixt pe locul fostului magazin Metro Otopeni, lângă Aeroportul Henri Coandă, pe o suprafață de 88 de hectare. Compania Tiriac Imobiliare în parteneriat cu dezvoltatorul german LBBW Immobilien, un proiect rezidențial în valoare de 80 mil. euro în centrul Clujului, pe terenul fostei fabrici de confecții Flacăra. Oficialii societății LCS Conf, proprietarul vechii fabrici de confecții, au anunțat
Țiriac Imobiliare () [Corola-website/Science/312625_a_313954]