9,279 matches
-
m, altitudinile cele mai coborăte înregistrându-se în șesul Volovățului (98 - 100 m). In ansamblul său relieful teritoriului are un caracter sculptural, la care se adaugă forme ale reliefului de acumulare (terase, șesuri, glacisuri de acumulare), formate în lungul rețelei hidrografice. Clima comunei Manoleasa se încadrează în climă temperat continentală din ținutul deluros stepic cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu mari amplitudini termice, cu ierni friguroase și veri secetoase, cu precipitații reduse ce au un
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
temperat continentală din ținutul deluros stepic cu temperaturi medii anuale în jur de 8,3 grade C, cu mari amplitudini termice, cu ierni friguroase și veri secetoase, cu precipitații reduse ce au un regim neuniform, cu vânturi dominate dinspre NV. Hidrografica comunei este reprezentată prin ape subterane cu caracteristici fizico-chimice și dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane și de suprafață) în alimentarea cu apă a localităților. Rețeaua hidrografică de suprafață
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
dinspre NV. Hidrografica comunei este reprezentată prin ape subterane cu caracteristici fizico-chimice și dinamice proprii, dar insuficiente pentru a satisface nevoile locale, cea ce determină folosirea unor surse mixte (subterane și de suprafață) în alimentarea cu apă a localităților. Rețeaua hidrografică de suprafață este reprezentată prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar. Apele stătătoare există sub formă de
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
ce temperatură medie anuală să fie mai redusă decât restul țării ( 8-9 grade C) cu precipitații variabile,cu ierni sărace în zăpadă, cu veri care au un regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din Nord vest și Sud- Vest. Rețeaua Hidrografică de pe teritoriul comunei Ibănești este deficitară, datorită climei continentale și terenurilor impermeabile care reduc cu circa 2% posibilitățile de infiltrare a apelor meteorice și la circa 17% a menținerii în râuri și lacuri. Principalele pâraie au lungimi între 4 si
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei și Sitnei au un conținut ridicat de nisip grosier, astfel solurile evoluate pe ele sunt bine drenate fiind aluviosoluri. Teritoriul comunei Mihai Eminescu este străbătut de pâraiele Dresleuca și Sitna aparținând bazinului hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există pe teritoriul comunei o acumulare - Acumularea Complexă Cătămărăști . Pe platouri și versanți nivelul apei freatice oscilează foarte mult. Pe platourile înalte nivelul apei freatice este la o adâncime mai mare de 10 m. Drenajul
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a debitelor rețelei hidrografice. Temperatura Temperatura medie anuală are valoarea de 8,6° C. Amplitudinea maximă termică este de 69,6oC și rezultă din minima absolută de - 30,2oC și maxima absolută de 34,4oC medie multianuală este de 24,2° C Numărul zilelor
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Sulița se mărginește cu satul Cerchejeni din comuna Blândești, la sud cu satul Cheliș, iar la sud-vest cu satul Dracșani. La recensământul din 1860, Sulița era oficial a 24-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2858 locuitori). Rețeaua hidrografică are direcția N-S și este formată din iazurile Dracșani și Burla, precum și pârâul Ursoaia. Iazul Dracșani este format prin zăgăzuirea văii râului Sitna și are o suprafață de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și în timpul verilor secetoase (a se vedea schița cu afluenții Prutului). În general, rețeaua hidrografică a teritoriului Crasnaleuca are un regim torențial, ca urmare a defrișărilor de păduri care au avut loc în decursul timpului. Din suprafata totală a satului Crasnaleuca, 83% reprezintă vegetația naturală, din care pădurile ocupă 6%, iar pășunile și fânețele 11
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Bran și orașul Zărnești. Satele comunei Moieciu sunt sate liniare și răspândite. Clima zonei este temperat continentală, cu ierni grele, cu veri mai scurte și răcoroase, cu precipitații variate care cad mai tot timpul anului și cu vânturi neregulate. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, toate râurile comunei fiind tributare râului Bârsa afluent al Oltului. Până nu de mult timp, ocupația principală a locuitorilor comunei Moieciu (care la ultimul recensământ al populației din 2002 atingea cifra de 5000 de locuitori), era agricultura
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
o altitudine medie de 53 m, ridicându-se cu 17 m deasupra luncii Călmățuiului; la suprafață prezintă dune alungite pe direcția NE-SV. Lunca Călmățuiului reprezintă de fapt un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată prin care curge Călmățuiul nu este
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
anii 1970-1980. În dreptul satului Lișcoteanca, în lunca râului Călmățui s-a format Balta Lișcoteanca, puțin adâncă și a cărei suprafață variază funcție de sezon și cantitatea de precipitații. Balta era folosită în perioada interbelică de topitoriile de cânepă din zonă. Rețeaua hidrografică nepermanentă mai include scurgerile temporare pe văile dintre câmpuri (Valea Adâncă, Valea Ianca, Valea Burta Ianca, Valea Druica etc.). Pe teritoriul administrativ al comunei Bordei Verde se găsesc un Sit Natura 2000 - ROSCI 0259 Valea Călmățuiului și o Arie de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
3 ha din terenurile degradate. Poluarea fonică se datorează căii ferate și mai puțin traficului auto pe DJ 211. 1. Gospodăria apelor Zona localității este săracă în surse de apă de suprafață și adâncime, situată fiind la limita între bazinele hidrografice Ialomița și Călmățui. Sursele existente nu pot asigura necesarul de apă al localității din punct de vedere calitativ și cantitativ. Terenul agricol aparținând comunei este asigurat cu : a. sistem de irigații (canale aducțiune principale, antene, etc.); b. sistem de desecare
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
1219. În hotarele localității este cuprinsă din anul 1968 și așezarea Boianu Crasnei. Satul Cizer este situat la limita sud-vestică a județul Sălaj, ocupă zona marginală de contact a Depresiunii Crasna cu horstul lamelar al Meseșului și Plopișului, in bazinele hidrografice ale Crasnei si Crișului Repede. Localitatea Cizer, în structura sa actuală, cuprinde și satul Boianu Crasnei. Împreună, cele două așezări se învecinează cu satele Plesca la nord, Bănișor și Mal spre vest, Calea Lată în sud și Pria spre răsărit
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile și terasele cuprinse în acest culoar cu o deschizătură maximă de 500-1000 m în zona cuprinsă între Poarta Sălajului-Românași-Păușa reprezintă cele mai bune terenuri agricole. Teritoriul aparține din punct de vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un curs sinuos și o vale parțial neregulată, din care cauză în mai multe rânduri au fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
limita sud-vestică a județului Sălaj cu județul Cluj, pe cursul superior al văii Priei, la poalele nord-vestice ale Măgurii Priei (vârful cel mai înalt al Meseșului, grupare montană nordică a Munților Apuseni ce aparțin lanțului carpatic al Occidentalilor), în bazinul hidrografic al râului Crasna. Acesta se află la o distanță de 37 km. față de municipiul Zalău și 35 de km. față de orașul Șimleu Silvaniei. Localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1481 însă vechimea ei poate fi mult
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Precipitațiile" sunt de circa 400-500 mm anual. "Vânturile" predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19‰), NV (17‰), S și SE (13,5‰), cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 metri pe secundă. Rețeau hidrografică este compusă din pârâul Jăravăț, fiind unul dintre rarele ape curgătoare ce curg înspre N. Reprezintă principala resursă regenerabilă. Sunt favorabile agriculturii și creșterii animalelor. Reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constitue o valoare
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
și Huși. Prima atestare documentară a comunei este datată din 22 august 1466. În anul 2011, populația comunei era de 2054 de locuitori. Crețești este așezată între Podișul Moldovei și Dealurile Fălciului, aflându-se în mare parte în limitele bazinului hidrografic al râului Lohan. Se învecinează la nord cu comuna Tătărăni, în nord-est se învecinează cu orașul Huși, la est cu comuna Pădureni iar la sud cu comunele Hoceni și Dimitrie Cantemir. Altitudinea medie a comunei este de 246m, cele mai
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
culturile agricole. În perioadele calde ale anului grindină este destul de frecvență . În iulie 2000 grindină a distrus total sau parțial culturile agricole pe 50 la suta din suprafațele cultivate și a distrus total acoperișurile la peste 100 de case. Rețeaua hidrografica este reprezentată de răul Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvorăște din nordul comunei , străbate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Putu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă la 1,5 metri adâncime (la Fântânița) iar pe dealul Candrea , la aceeași altitudine(circa 200 metri) sătenii au găsit apă la 18 metri . Întrucât bazinul hidrografic al râului Ibana este pe teritoriul comunei de numai 41,5 km pătrați și albia râului în cursul mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
valori. Vânturile dominante sunt cele de NV, cele de E și NE având o frecvență mai mică. Vânturile de NE aduc în anotimpul cald aer uscat și fierbinte, pe când în cel rece aduc mase de aer rece și umed. Rețeaua hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
redusă (900 - 1200 m) iar cel stâng (al Masivului Giumalău) abrupt și fără terase. Dacă în partea de SV a comunei energia reliefului este domoala, înaintând spre E-NE, valea se îngustează considerabil, devine abruptă, formând chei (Cheile Zugrenilor). Rețeaua hidrografica: Comună este traversata de la SV la NE de răul Bistrița care primește aici afluenți cu debite bogate cum sunt Râul Neagră Șarului, Pârâul Arinului, Râul Ortoaia, Râul Rusca I și Răul Rusca ÎI, Râul Osoi, Râul Sunători, Râul Zugreni, Râul
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
com. Lunca Ilvei (jud. Bistrița Năsăud). Localitatea este situată, din punct de vedere morfologic, în provincia muntoasă alpino-carpatică, subprovincia Caraților sud-estici, ținutul Carpaților Orientali, subținutul treptei marginale estice, sectorul nordic, aparținând părții de sud-vest a subdistrictului Munților Suhard și bazinelor hidrografice estice. Perimetrul se învecineaza în partea de vest cu Munceii Bârgăului, în partea de nord cu Munții Maramureșului, în partea de nord-vest cu Masivul Rodnei, în partea de est cu Munții Suhard iar în partea de sud și sud-est cu
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
partea de sud și sud-est cu Bazinul Dornelor. Principalele culmi și vârfuri ce străjuiesc comuna sunt Vâlfa Mare (1316 m), Fundoaia (1150 m), Măgura Coșnei (1256 m), Făgețel (1255 m), Fărăoane (1715 m), Tarnița (1544 m), Vâlfa (1510 m). Rețeaua hidrografică este tributară râului Dorna, care are ca principali afluenți pâraiele Teșna si Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com.
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
și ceața, frecventă mai ales iarna în lunca râului Suceava, dar și a afluenților săi. Înghețul se produce în luna octombrie, ceva mai devreme decât în restul Podișului Sucevei, iar dezghețul se produce destul de târziu, la sfârșitul lunii martie. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava, în cursul său inferior pe distanța de 8 km și afluenții săi. Dintre afluenții râului Suceava, cel mai însemnat este râul Hatnuța care străbate pe o lungime de 14 km teritoriul comunei Dărmănești. Ca ape
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului Aninoasa. Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea în partea de nord a comunei Pesceana. Pârâul străbate comunele Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești și extremitatea sudică a municipiului Drăgășani, vărsându-se în râul
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]