13,415 matches
-
adevărat, nu mai voiam să mă implic după experiența dezastruoasă pe care am trăit-o la Întoarcerea mea În aprilie ’72, după demisia și protestul meu de la Paris contra „Tezelor din iulie”, Începutul afirmat al dictaturii personale În cadrul unei dictaturi ideologice generale În țările din Est: ne-primirea mea la Congresul scriitorilor, deși venisem special din Germania pentru aceasta, riscând nu numai să nu mă mai pot Întoarce acolo, cum s-a și Întâmplat, dar și alte lucruri mai grave și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
anii și cu izolarea lui tot mai mare de popor și de realitate, Ceaușescu păstra Încă o anumită abilitate În a manevra oamenii. Țara românească, spre deosebire de „suratele” ei comuniste, care, ploconindu-se mai mult sau mai puțin formal În fața bisericii ideologice moscovite, Își pregăteau deja desprinderea definitivă de Ruși și apropierea de țările vestice - o vedem azi când Ungaria, Cehia și Polonia fac parte din Uniunea Europeană, aflate Înaintea noastră la multe „capitole” esențiale ale administrației și economiei - România intra Într-un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
culturale se afla „la stânga”, dintr-un reflex anti-american (fapt, așa cum știm, petrecut și În Franța anilor ’50 și ’60!Ă, dar și mai probabil, ca o formă de „expiere” mai mult sau mai puțin lucidă sau mărturisită a enormului „eșec ideologic” de extremă dreapta, nazistă, de dinainte de război! De altfel, până azi, cred eu, În ciuda unei structuri profund democratice a țării lor, mulți scriitori și ziariști germani mai vârstnici, dar și unii din generațiile mai tinere, poartă această „povară” a unui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și televiziune, care au permis unor modești necunoscuți dotați „doar” cu talent și cu o ambiție de a se face cunoscuți nefirească să devină glorii franceze și mondiale. Iar noi, scriitorii din Estul Europei cotropit de o putere militară și ideologică stăină și brutală, nu putem să ne uimim Îndeajuns că unii „dintr-ai noștri” au „Învins” indiferența și scepticismul blazat pe care-l Întâlnește orice „călător străin” care sosește dintr-o parte a lumii despre care se vorbește doar când
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a „obiectivului”; astfel era numit autorul Nebănuitelor trepte, În vederea, probabil, a unei posibile arestări!Ă După cum se vede din aceste succinte note În legătură cu opera de „lansare” făcută de Paul Georgescu (care a plătit scump Îndrăzneala de a promova tineri „suspecți ideologic” precum Cezar Baltag, Matei Călinescu și Nichita Stănescu, el trăind marginalizat până la moarte și, cu excepția unei rubrici permanente pe care i-am oferit-o eu la România literară, În anul 1970, nebucurându-se, după câte știu, de nici un favor al
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
arte și morală, cât problema „individuației”, a „realizării”, În sensul nietzschenian: a găsirii acelei „trăiri-tip ce revine mereu”. A „destinului”, văzut ca o „auto-construcție”, ca o formă a libertății individuale, rară azi când, după un secol În care sistemele ideologice s-au bazat pe și au clamat mai ales „libertatea socială, de grup”, individualul, Încă o dată, se vede atras În curenții iuți, puternici, ai „consumului”, a maselor mari umane, dirijate de principii și factori financiari supranaționali etc. Lupta cu ratarea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu acel Cezar Borgia amintit și de Nietzsche, dar acesta, ca și Sforza și alți potentați, Încă nu aveau o „ideologie”?! La ei, „crima” era nudă, era apanajul puterii goale și a influenței În stat. Secolul XX a inventat „crima ideologică”, negând brutal a cincea poruncă tablelor lui Moise și aici, Încă o dată, un scriitor a fost profet: Dostoievski, În Crimă și pedeapsă, unde un student mizer, exaltat, Raskolnikov, scrie un articol unde afirmă amoralitatea - crima În numele unei idei, a unui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Flammarion. Nu, În Germania antecesorilor mei nu mai regăseam, poate naiv sau provincial cum eram, acea amprentă a marelui secol al XIX-lea german, nici În literatură, dar nici În filozofie, muzică și, mai ales, nici În acele reflexe culturale, ideologice, care Își pun amprenta adânc asupra mentalității naționale. Germania de atunci, cea a anilor ’70 și ’80, Germania Federală, În ciuda standardului Înalt de viață, a unei economii de vârf În Europa țărilor Înalt industriale, suferea, cred eu, de un sindrom
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
consecințelor care decurg din aceasta - lumea, pătura intelectuală. Un stat național, o comunitate, oricât de amplă, are și trebuie să aibe reflexele unui singur individ, mai ales În acele momente, rare și teribile, ale unei crize istorice, ale unei crize ideologice; ei bine, ce face un individ, să spunem, care comite o eroare capitală, o crimă, o lezare profundă a normelor de conviețuire umană? Dacă acest individ are puterea de a-și contempla cu suficientă gravitate propriul trecut, el va face
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sale sociale și ideatice. Americanii, ca armată Învingătoare și de ocupație, au Întreprins, bineînțeles, ceea ce s-a numit „denazificarea”, care a inclus, printre altele, interdicția cetățenilor de origine „etnică” germană de a conduce ziare, posturi de radio și alte organe ideologice de masă, acordând licențe doar acelor foarte puțini opozanți activi ai fostului regim hitlerist și evreilor. Dar procesul real și În adâncime al acestei necesare transformări de mentalitate l-au făcut, se’nțelege, generațiile mai tinere, În zonele culturii și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
München și Frankfurt, ci „răspunsul” lumii intelectuale, al „suprastructurii” intelectuale, al universității, al lumii literare sau artistice, al mass-mediei de nivel Înalt, nu cea bulevardieră. Și aici, spre uimirea, spre stupoarea celui venit din Estul invadat și opresat de „bolșevismul ideologic”, avid de liberatea de a gândi și de a se exprima În sfârșit după criteriile umaniste ale secolului al XIX-lea, am găsit - ca și la Paris, de altfel, dar În forme cu mult mai rigide, aproape fanatice! - aceleași „linii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la București, numai că... Întoarse pe dos: dacă În România stalinistă - dar și mai apoi! - erai rudă cu „criminalii de război” sau făceai parte din marea, mijlocia și uneori chiar mica burghezie, ți-erau Închise porțile facultăților, mai ales cele „ideologice”, umanistica, adică, nemaivorbind de faptul că era aproape imposibil să-ți apară numele În vreo revistă literară, iar de edituri să nu mai vorbim! La fel, fiii de „chiaburi”, care nici nu erau măcar astfel - „chiaburi” (cuvânt urât, depreciativ, pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
locuit la Frankfurt Împreună cu Barbara Schander. Să fi fost „iritarea” mea față de accentele marxisto-leniniste pe care le descopeream la nu puțini corifei ai universității și literaturii germane, cum o spuneam mai sus, ca o formă a deculpabilizării față de marea vină ideologică ce apăsa asupra celor mai lucizi, a celor mai conștienți reprezentanți ai suprastructurii culturale germane?! Un anume „provincialism” cultural pe care mi se părea că-l descopăr În patria lui Goethe, Beethoven, Nietzsche, Th. Mann?! Odată cu scindarea Berlinului, timp de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de unde Împroașcă cu un venin prost distilat pe cine vrei și nu vrei În numele unei „arte noi, aproape de public, sincere, autentice”, până la limitele pornografiei; chiar, și nu rareori, mult dincolo de aceste limite... Iar când se află În criză de gloanțe ideologice, recurg la simplistul și adesea huliganicul „criteriu al tinereții”, care azi e dispensat de „greoaiele” considerente ale culturii, ale rutinei profesionale, ale textelor ample, sintetice, obiective și, se pare, de minima lecturăă cât de cât calmă a textelor incriminate. E
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
germană cu care, noi, Românii, În ciuda atâtor lucruri „care ne separă”, avem totuși unele asemănări frapante În istoria modernă și recentă - constituirea târzie, foarte târzie Într-un stat unitar și, mai recent, experiența teribilă, ca să zic așa, a unei „catastrofe ideologice”! O „greșeală de diagnostic” asupra situației actuale ne poate costa mult mai scump decât avatarurile pe care le atrage după sine „o fericită prăbușire politică, economică, socială”, cum am trăit-o noi după ’89. Deoarece e adevărat că tinerii - unii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
acolo. Când l-am cunoscut, Îi știam doar fragmentar opera În proză și, cu excepția unor eseuri, nu-i citeam opera științifică. Era, pentru Încă tânărul romancier care eram, unul dintre marile nume interbelice, știam ceva despre implicațiile sale În mișcările ideologice de dreapta, mă atrăgea mai ales faptul că fusese unul dintre liderii de opinie a tineretului intelectual În anii și ’30, o postură la care ambiționasem și eu și pe care, În parte, o Împlinisem, În cu totul alte condiții
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mult sau mai puțin, refuzau multe dintre propunerile colegilor care activau pe la reviste, radio sau edituri, iar Uniunea Scriitorilor, deși Încă „funcționa”, condusă de romancieri de prima mână, nemaifiind acceptate alegerile și un Congres statutar În ’85, devenise o structură ideologică oarecare a regimului, ca și ministerul culturii, căruia Îi era Înfeudată. Or, cum spuneam, În toamna aceea gri a lui ’88, „adaptarea” la realitatea politică și civică agățase pe fețele celor mai „liberi”, mai nonconformiști dintre colegi, măști dintre cele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
obsesivă ca o boală mortală, insistentă așa cum sunt aparițiile de coșmar, care te urmăresc ani În șir, sute și sute de nopți. O altă speranță, ce nici nu mai este una, ci doar forma ei goală; sub regimurile totalitare și ideologice există o fugă continuă de conținut, deși se vorbește mereu despre acesta, despre fondul lucrurilor și despre „idei”! Dar totul se năruie În formă, În purele și fixele tipare, care până la urmă se reduc la unul singur: ascultarea, supunerea, dar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
această „asiatizare” decisă, „mesianică”, a ultimului dictator român s-a petrecut târziu, cam cu un deceniu Înaintea surpării Bisericii moscovite. Pe care, În ultimii ani, În hybris-ul său, el Însuși Îndrăznea s-o conteste În calitatea ei de far ideologic al imperiului sovietic. O târzie imitație a grotescului Enver-Hodja, tiranul Albaniei, care a Împins primitiva și grotesca aplicare a marxism-leninismului până la a interzice botezarea copiilor după numele sfinților din calendar! Kim Ir Sen, la mii de kilometri distanță, desființa realmente
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-ți vedea o rudă, chiar și apropiată, trebuia să primești o Învoire de la „șeful căminului”, coborai În sala de primire și aveai dreptul la o convorbire, cam În felul În care se procedează În pușcăriile americane. Hitler și amicul său ideologic Goebbels imaginaseră ceva asemănător, dar În forme mult mai firave, care s-au „aplicat” și În ultimul deceniu ceaușist: portarul de bloc era angajat al GESTAPO-ului și raporta intrările și ieșirile tuturor persoanelor, plus „informații” despre locatarii mai „ciudați
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
al romancierului austriac de origine bulgară Elias Canettiă. Foarte mulți comentatori ai „misterului” acestei dictaturi sui-generis, chiar și În cadrul dictaturilor comuniste din Estul Europei reduc armele și metodele ceaușiste la un simplu și brutal exercițiu al dictaturii militare, cu accente ideologice. Or, Ceaușescu, oricât ar părea de neverosimil multor comentatori mai vechi sau mai noi, nu se baza exclusiv pe poliția clasică - cea politică - sau pe camarilă. Mai exista o „dimensiune”, un resort important al puterii sale - l-am numit mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de cadre”! Dar... morbul, virusul suspiciunii pătrunsese adânc, se pare, În grupurile de emigranți români, la cei „vechi”, mai ales, și, Într-un fel, acest lucru era explicabil; noi, mai nou-veniți, posedam deja „anticorpii” față de această molimă a oricărui totalitarism ideologic. Nouă nu ne era o frică exacerbată de „infiltrați”, știam iute să-i depistăm, ba eram chiar capabili de a-i diferenția: de a-i separa pe „simplii și pașnicii” informatori de reala molimă care erau provocatorii, inși periculoși, Într
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
stare psihică, colectivă” au trăit-o Germanii, după părerea mea, și aceasta explică de fapt capacitatea acelui aventurier austriac, Hitler, Schikelgruber, de a dinamiza Într-o asemenea măsură tineretul, dar și straturi adânci, mature, ale unui popor, spre o aventură ideologică și militară fără precedent, profund traumatizantă și devastatoare nu numai pentru inițiatorii acestui proces istoric; un popor care, doar cu câteva decenii Înainte, trăise, ca și noi, Românii!, În regiuni și state mici, separate, capabil Însă, dacă nu de o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și cel colectiv (ideologia). În cazul scriitorului total care este Eminescu, "stilisticul" ar funcționa conform unei logici noi și complexe, aceea a "simultaneității stilistice", care e o rebotezare a principiului poetic al armonizării contrariilor, rebotezare menită să modernizeze, prin "polul ideologic", "stilul" eminescian, asociat "cunoașterii moderne, de la principiul complementarității lui Niels Bohr la logica lui Lupasco", Această modernizare care e în primul rând o modernizare a modelului critic -, ridică însă unele probleme, asupra cărora mă voi opri în continuare. O primă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Cătălina ar reprezenta devenire întru ființă, o atitudine deschisă, caldă, față de una închisă, rece. Problema care se pune este dacă putem soluționa în acest fel, incompatibilitatea dintre geniu și omul comun, dacă poemul lui Eminescu are nevoie de o corectare ideologică din perspectiva unei filosofii eudemonologice. Theodor Codreanu caută și găsește în ediția de Opere eminesciene, volumul al VI-lea, în comentariile Aureliei Rusu, un fragment din articolele lui Eminescu, Economie națională, din perioada studiilor berlineze, publicat integral în Fragmentarium, p.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]