9,602 matches
-
ciclic al modelor, fie cu atitudinile și comportamentele de consum, de acumulare a unor comodități, accesorii și bunuri materiale. Dar care sunt notele definitorii ale fenomenelor de modă? Voi recurge la o expunere cronologică a definițiilor pentru a putea surprinde inovațiile în conceptualizarea modei. Emory S. Bogardus (1882-1973), primul președinte al Societății Americane de Sociologie, sublinia în cadrul unei lucrări din perioada clasică a psihosocilogiei, Essentials of Social Psychology (1918), că moda reprezintă "un mod de a gândi sau de a acționa
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
realizează ca un proces de imitație în comportamentul indivizilor, ilustrând cele două extreme ale vieții sociale, apartenență și individualitate; moda este totodată un răspuns la presiunea socială a conformării la comportamentul așteptat în viața socială; etapele succesive ale răspândirii modei inovația în cadrul grupurilor cu status superior și imitația acestora în grupurile care succed elitelor în ierarhia socială sunt susținute de activitățile comerciale de promovare și distribuire a respectivelor bunuri considerate moderne. Aproximativ în aceași perioadă, antropologul american Alfred L. Kroeber, considerat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este un fapt universal și pregnant cu funcții concrete (utilitare) și sociale (înfrumusețare, protecție, exprimarea statutusului, semnalizare sexuală). Mai aproape de zilele noastre, într-o lucrare dedicată analizei sociologice a comportamentelor colective, moda este definită ca "dispoziție euforică asupra percepției noutăților, inovațiilor" (J. Van Ginneken, 2003, 160). Sociologul olandez Jaap Van Ginneken arată că moda mai poate fi definită ca un "cod social, artistic sau al înfățișării, care este acceptat social la scară largă, dar numai pentru o anumită perioadă de timp
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu numai o emblemă a consumului, dar și o marcă a clasei de sus (T.B. Veblen, 1899/2009, 150), adică a celor care consumă fără să producă. În opinia autorului citat, moda se dezvoltă pe două niveluri. Aceasta apare, prin inovație, în cadrul clasei loisir-ului, ai cărei membri crează continuu noi articole de îmbrăcăminte, accesorii și ornamente pentru a-și reafirma poziția pe care o ocupă în cadrul ierarhiei sociale și pentru a se distinge prin "estetica pecuniară" (idem, 120). Îndeosebi regula
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
diferența dintre orientarea către sursele informale (10,8%) și orientarea către sursele formale de comunicare (8,6%) a fost statistic nereprezentativă (F.D. Reynolds și R. Darden, 1972, 41-43). Tabelul 2.5. Sursele de informare în funcție de stadiile procesului de respingere a inovațiilor (după F. Reynolds și W. R. Darden, 1972, 41) SURSA Etape în procesul de respingere Percepție Informare Evaluare N % N % N % Formală Reviste de modă 40 42,5 23 24,5 10 10,8 Ziare 25 26,6 7 7
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pare că moda vestimentară a anilor '60, '70 și '80 în Occident a fost dominată de stilurile grupurilor spectaculare de tineri (rockeri, depeche-eri, hip-hop-eri), ceea ce Paul Blumberg (1974, 494) denumea "efectul de infiltrare" (percolating up effect). În cadrul teoriei modei, mecanismul inovației subculturale și difuzarea acesteia sunt doar schițate și fără dovezi empirice. Cele mai multe împrumuturi teoretice provin din studiile culturale dezvoltate cu precădere în deceniul al șaptelea al secolului XX, când opțiunea unor cercetători pentru tematica fragmentarismului cultural a atras atenția asupra
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
potrivit căreia tinerii din mediile defavorizate își fac publice simbolurile antimodă și se atașează de o anumită marcă de producție pentru a ieși din impersonalitate nu este o evidență "spectaculoasă" a cercetării empirice. Articularea unei teorii cu privire la modul în care inovația din subcultură se infiltrează în curentele dominante ale modei ar trebui să răspundă unor interogații privind modul în care se transmit unele mode vestimentare de la subcultură la cultura dominantă și de aici către alte medii sociale. De exemplu, ne putem
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
226). Anna M. Creekmore (1963) consideră că sfera conceptului de "interes vestimentar" include: (1) preocuparea pentru înfățișarea proprie (concern with personal appearance), adică gradul în care un individ acordă timp și bani pentru modul în care se prezintă; (2) receptarea inovațiilor vestimentare și gradul în care acestea sunt testate de subiect (experimentation with appearance); (3) grija pentru calitatea materialelor din care sunt confecționate hainele (heightened awarness of clothing); (4) valoarea hainelor pentru stima de sine (enhancement of personal security); (5) valoarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoretic privind schimbările sistemelor sociale (în special modificările structurale) și modul în care sunt reglementate aceste schimbări (controlul social). Relaționată acestor dezbateri, analiza fenomenului modei a ridicat următoarele problematici: În ce măsură moda este o formă de emergență și de difuzare a inovațiilor și în ce măsură este o convenție socială? Ilustrează moda structura societății? Este moda o resursă identitară a tuturor claselor sociale în egală măsură? Au uniformele (școlare, militare etc.) o funcție ideologică și rațională?". Revin, în final, asupra semnificației celor două concepte
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
eficient structurate, investițiile conduc la accelerarea stabilității socialeconomice. Direcționarea investițiilor În sfera producerii sau a serviciilor conduce la relansarea dezvoltării agenților economici prin diverse modalități, precum retehnologizarea proceselor de producere și implementarea artei de gestiune, a tehnologiilor avansate și a inovațiilor, toate contribuind la majorarea gradului de competitivitate a produselor fabricate. Concomitent cu relansarea activității economice este influențat și gradul de ocupare a forței de muncă: sporește cererea de bunuri și servicii fiind influențate de creșterea numărului de angajați și a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
sistemului bancar este factorul ce conduce la posibilitatea de extindere a activității conomice și implementării În cadrul ei a noilor combinații de factori de producție. Banca comercială este concepută ca un intermediar În posibilitatea de realizare a obiectivelor Întreprinzătorului. Costul realizării inovațiilor este reflectat prin rata dobînzii, care și este plata pentru procurarea noilor capacități productive. Întreprinzătorul, obținînd creditul, se Îndreaptă spre piața factorilor de producție, unde este instaurat un echilibru Între cererea și oferta factorilor. Întreprinzătorul necesită resurse suplimentare și este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
crescânde ale cercetării și dezvoltării și nici ciclurile de viață tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. Într-o măsură tot mai accentuată, marile corporații Își extind sfera de acțiune În afara granițelor naționale, recurgând la managementul transnațional În domeniile inovației, producției și desfacerii. O adevărată rețea de alianțe strategice, cum ar fi fuzionări de firme, crearea de societăți mixte, acorduri de cesionare reciprocă de licențe, dezvoltarea În comun de noi produse, desfacerea În comun a produselor ș.a. permit corporațiilor să
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
considerate ca motivații pentru care internalizarea este preferată față de alternativa recurgerii la piețe. Alternativa licențierii se poate dovedi mai profitabilă decît cea a ISD numai În anumite cazuri, cînd avantajul generator de rentă de monopol al firmei rezidă Într-o inovație unitară care poate fi transferată și aplicată În mod independent de abilitățile tehnice, operaționale, manageriale ale firmei licențiataoare. În afara unor astfel de cazuri, fie informația nu poate fi transferată independent de capabilitățile menționate, fie incertitudinile cu privire la valoarea inovației pe piețele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Într-o inovație unitară care poate fi transferată și aplicată În mod independent de abilitățile tehnice, operaționale, manageriale ale firmei licențiataoare. În afara unor astfel de cazuri, fie informația nu poate fi transferată independent de capabilitățile menționate, fie incertitudinile cu privire la valoarea inovației pe piețele externe Împiedică Încheierea unui contract de licență. În cazul firmelor mici, totuși, costurile mari de procurare a informațiilor cu privire la potențialele piețe de implantare fac ca aceste firme să opteze pentru licențiere. Astfel, adepții teoriei internalizării argumentează că piețele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
tipuri: naturale și artificiale. Din categoria celor naturale fac parte externalitățile ce țin de proprietate. Ele se manifestă În condițiile În care un vînzător nu reușește să perceapă utilizatorului prețul aferent bunului său (un exemplu Îl constituie imposibilitatea realizatorului unei inovații de a Încasa un preț pentru produsul său intelectual de la toți utilizatorii lui, o dată ce acesta a fost dezvăluit și diseminat). Caracterul de bun public al cunoștințelor conduce la imposibilitatea stabilirii unui preț de piață pentru acestea. Această externalitate poate fi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
costurile lor sunt mai mici decât costurile schimburilor pe piață. Firma transnațională internalizează schimbul de factori pentru bunuri și servicii peste frontieră, prin investiții străine directe. Internalizarea permite firmelor să-și garanteze obținerea unei rente economice În urma utilizării descoperirilor și inovațiilor lor. Rugman A. consideră că toate teoriile cu privire la investițiile străine directe sunt , pentru că internalizarea constituie un răspuns la orice tip de externalitate pe piața buniirilor sau a factorilor. Imperfecțiunile pieței bunurilor, insuficiența informațiilor și cunoștințelor pe piață orientează firmele mari
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
al produsului. După părerea lui, ciclul de viață al produsului determină trecerea firmelor transnaționale de la export la investiții străine directe. În calitate de argument el afirmă următoarele: În condițiile În care majoritatea produselor urmează un ciclu de viață, fiind inițial expresia unor inovații și ajungînd În final să fie complet standardizate, firmele recurg la ISD În momentul În care sunt amenințate cu pierderea piețelor pentru produsele ajunse la maturitate și sunt nevoite să-și extindă facilitățile de producție pe noi piețe, pentru a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
În țări străine oferă firmelor costuri mai avantajoase, În comparație cu țara lor de origine. Este dovedit că investițiile străine directe sunt efectuate, de regulă, de către Întreprinderi mari oligopoliste, care produc produse similare ori diferite. Teoria lui R. Vernon se bazează pe inovație și dezvoltarea produsului. De aceea, când o Întreprindere cu caracter de oligopol introduce În producție un produs nou, pătrunde cu el pe o piață, obține o nouă sursă de materii prime, atunci și Întreprinderile concurente reacționează și caută să introducă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
d) crearea unei piețe interne În cadrul fiecărei firme. 5. Externalitățile ce țin de proprietate În procesul alocării resurselor peste hotare constau În: a) pierderi nejustificate a activelor materiale; b) pierderi ale cotei de piață; c) diseminarea necontrolată a cunoștințelor și inovațiilor; d) preluarea acțiunilor de către statul țării gazdă prin naționalizare. 6. Teoria ciclului de viață al produsului are la bază: a) trecerea firmelor transnaționale de la export la investiții străine directe ; b) recurgerea la exportul producției ; c) recurgerea la licențiere, pentru a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de dare În antrepriză peste hotare (outsourcing) a unei părți Însemnate din producție, pe de altă parte, se deschid noi piețe spre tranzacțiile internaționale. Formele de răspuns ale CTN la presiunile induse de acutizarea concurenței vizează, În principal, următoarele aspecte: inovațiile sunt Încă principalul factor pentru devansarea concurenților de pe piață și pentru obținerea de profituri mari. Totuși, ceea ce s-a schimbat este faptul că inovațiile nu mai sunt introduse secvențial (adică, mai Întâi pe propria piață internă, apoi gradual pe piețele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Formele de răspuns ale CTN la presiunile induse de acutizarea concurenței vizează, În principal, următoarele aspecte: inovațiile sunt Încă principalul factor pentru devansarea concurenților de pe piață și pentru obținerea de profituri mari. Totuși, ceea ce s-a schimbat este faptul că inovațiile nu mai sunt introduse secvențial (adică, mai Întâi pe propria piață internă, apoi gradual pe piețele utilizatorilor secundari), ci simultan. Numai În acest fel pot fi facute eficiente cheltuielile foarte ridicate ce țin de cercetare-dezvoltare, date fiind ciclurile tot mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
industrială mult mai eficientă și mai competitivă. Dar aceasta mult depinde de deschiderea piețelor spre comerț, intensitatea concurenței locale, tehnologiile și comportamentul firmelor lider. Și este cunoscut faptul că intrările societăților transnaționale conduc la creșterea varietății și calității produselor, la inovații În țările gazdă precum și la stimularea și intensificarea capacităților firmelor locale. STN pot ajuta țările În dezvoltare să exploateze avantajele lor competitive sau să formeze altele noi datorită faptului că dețin un rol important În tehnologii și industriile intensive În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
cu ajutorul cunoștințelor și tehnologiilor mai avansate ( ex. industriile dinamice electronice). În țările care au o industrie și o bază tehnologică mai avansată, STN pot crea centre de cercetare-dezvoltare care În conlucrare cu centrele locale vor contribui la elaborarea și implementarea inovațiilor. Furnizarea accesului pe piețele internaționale. Pentru a realiza un export cu succes nu este suficient de a dispune doar produse competitive ci și de experiență de marketing și acces pe piețe internaționale. În acest context, ISD sunt acelea care oferă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
crescânde ale cercetării și dezvoltării și nici ciclurile de viață tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. Într-o măsură tot mai accentuată, marile corporații Își extind sfera de acțiune În afara granițelor naționale, recurgând la managementul transnațional În domeniile inovației, producției și desfacerii. O adevărată rețea de alianțe strategice , cum ar fi fuzionări de firme, crearea de societăți mixte, acorduri de cesionare reciprocă de licențe, dezvoltarea În comun de noi produse, desfacerea În comun a produselor ș.a. permit corporațiilor să
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
juca rolul așteaptat din partea lor. O strategie tehnologică bine definită trebuie să fie o componentă a acestei implicări, urmărind să asigure competențele profesionale și infrastructura științifică necesare, precum și atitudinea managerială care să permită asimilarea și diseminarea eficientă a tehnologiei importate. Inovația este considerată În prezent ca fiind un ingredient vital pentru asigurarea competitivității unei țări. Însă pentru a putea beneficia de rezultatele activității de cercetaredezvoltare, adică de inovații, și a se putea conecta la rețelele mondiale de creare de cunoștințe, țările
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]