9,090 matches
-
la fel cum, de exemplu, o gamă întreagă de efecte stilistice pe care de obicei le atribuim genialității scriitorului pot fi doar consecințe ale înseși limbii folosite. Textul "se face pe sine" și, prin intermediul autoreflexivității limbajului, își creează sensurile la intersecția cu celelalte texte. În lipsa unui centru, discursurile capătă sens doar prin dialogul dintre ele, însuși subiectul 297 devenind o "funcție-text". Derrida îmbrățișează acest univers descentrat al jocului liber ca fiind "eliberator", la fel cum Barthes, în Moartea autorului, celebrează intrarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau spargerea lor creând linii de falie unde realitatea năvălește"417. Se observă că noua metaforă utilizată de Baudrillard introduce în discuție și problematica fatalității și a gândirii radicale, care, la fel ca și cele două paradigme, se află la intersecția dintre sens și nonsens, adevăr și minciună, continuitate și discontinuitate. Mike Gane interpretează a doua imagine ca reprezentând distrugerea ordinii simbolice de către ordinea semiotică, deși ideea conform căreia "astăzi realitatea nu este nimic altceva decât apocalipsa simulării"418, ar reinvesti
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodern. Deși utilizarea lor în cadrul lucrărilor postmoderne nu este pe deplin diferențiată, cei doi termeni folosindu-se preponderent sinonimic, incursiunea în teoriile care s-au construit în jurul lor a deschis, pe lângă o gamă de precizări terminologice necesare, și calea unor intersecții discursive care au format o parte din discursivitatea postmodernă. În acest sens, importanța tel-quel-ismului pentru postmodernismul francez este evidențiată, la fel ca și o seamă de teme deja comune postmodernismului în general (precum moartea autorului, scriitura ca eveniment, practică, putere
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
barbari, sunt transfigurate într-o expresie poetică cu tonuri întunecate care reflectă drama interioară și conștiința sa tragică. Ovidiu întoarce elegia, ca specie literară, la valoarea ei originară, etimologică, la vers cu substanță nostalgică, melancolică, funerară. Elegiile sale cresc la intersecția dintre ficțiune și adevăr istoric, reflectând un iter psihologic dinamic și complex. Poetul solar, jovial devine, în exil, nocturn, îndoliat: "Laeta fere laeta cecini cano tristia tristis / Conveniens operi tempus utrumque suo est" (Pontica III, 9, 33-36) sau "Flebilis ut
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ușor de citit și transmis verbal, ușor de implementat într-un program informatic și ușor de memorat. Sunt propuse mai multe sisteme, care îndeplinesc, mai mult sau mai puțin, condițiile citate. Toate au ca raționament cele patru cadrane rezultate din intersecția liniei mediene cu orizontala interarcadică (Fig. 23). a) Sistemul unghiular anglo-saxon - (SZIGMONDY) are ca principiu exprimarea cadranului printr-un unghi drept deschis spre dinte, în care latura verticală exprimă linia mediană și orizontala - linia de contact interarcadic. Poziția dintelui în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Acesta se definește în funcție de suprafețele pe care le unește (de exemplu, unghiul de linie vestibulo-mezial). Locul de unire a două suprafețe verticale cu una orizontală realizează un punct. Deoarece acesta este mai mult sau mai puțin exprimat, realizându-se din intersecția a trei unghiuri diedre, îl vom defini ca “unghi de punct” (Fig. 27). Unghiul de punct se denumește după suprafețele pe care le unește, de exemplu, unghi de punct mezio-vestibulo-ocluzal. Aceste definiri (ecuator protetic, unghi de linie, unghi de punct
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzal și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia coletului și care, de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de colet. Rădăcina mezială nu conține întotdeauna
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu cea maxilară, forțele radiare ar determina împingerea spre vestibular a dinților maxilari și spre lingual a celor mandibulari. Forțele radiare cu direcție sagitală vor avea efect asupra frontalilor, iar cele cu direcție transversală asupra lateralilor. Caninul se află la intersecția acestor forțe. În ansamblu, efectul forțelor funcționale depinde de o serie de factori. Acestor forțe active, pentru a menține echilibrul funcțional, li se opun forțele reactive. O primă structurare de rezistență la forțele active se produce la nivelul arcadei dentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
umplere (diastolică) și o fază de ejecție, care unește punctul de deschidere a sigmoidelor (situat pe sistola izovolumică și determinat de valoarea presiunii arteriale, care reprezintă post-sarcina împotriva căreia ventriculul pompează sângele) cu punctul de închidere a acestora (situat la intersecția diastolei izovolumice cu curba presiunii maxime cu post-sarcină). Această prezentare grafică poate fi utilizată pentru a urmări modul în care ventriculul se adaptează la creșterea pre sarcinii (încărcare de volum, adică prelungirea spre dreapta a umplerii), a post-sarcinii (încărcare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în funcție de presiunea arterială medie, un debit de urină finală nul la ~50 mm Hg, diureză normală la ~100 mm Hg, dublă la ~130 mm Hg și o creștere abruptă la valori mai mari (de 8 ori la ~200 mm Hg). Intersecția curbei presionale a eliminării de apă cu orizontala aportului normal de apă definește un anumit punct de echilibru. Modificarea cronică a aportului de apă nu duce la modificarea curbei de diureză presională, ci la schimbarea punctului de echilibru. Modificări ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
frumușel! Ia și tu învățături. De ce face ea așa? Trupul pentru ce-i lucește? Hainele să-ți îngrijești Ea se spală, draga mea. Draga mea, el se păzește. Trupul să ți-l curățești. 107 Culori de Ion Țîrlea Într-o intersecție, Învățăm o lecție Dacă-i roșu, ne-am oprit, Răbdător și liniștit; Iar cand verde e culoarea, E permisă traversarea De respecți ce-ai învățat Drumul tău e minunat. N-avea grijă dragă mama N-avea grijă dragă mama, Mai
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ale mediului urban din Moldova stau sub semnul unei stereotipii generative cât se poate de evidentă. Aproape toate orașele moldovenești își trag seva începuturilor din fostele vetre medievale de locuire amplasate în imediata apropiere a unor cursuri de apă, la intersecția sau de-a lungul unor drumuri comerciale de importanță continentală. În general, acestea legau marile orașe din Nordul Europei sau pe cele din Transilvania - în special orașul Brașov - cu porturile românești de la Dunăre și Marea Neagră (Chilia, Cetatea Albă, Brăila și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bistrița, care îngustează albia majoră, în aval de podul spre Șerbănești. În perioada medievală, până la alipirea ținutului Putnei la Moldova (1475), Bacăul a fost „oraș de hotar despre Muntenia și chiar despre Ardeal”. Acest element, alături de cel al poziționării la intersecția unor rute comerciale majore (Brașov - Chilia/Cetatea Albă cu vechiul drum al Moldovei, ce lega Nordul Europei de porturile dunărene din Sudă, au ridicat așezarea de pe malul drept al Bistriței în rândul punctelor vamale și comerciale importante ale Moldovei. Funcția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se plăteau taxele comerciale - se adunau, cu ocazia tradiționalului târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului. De altfel, așezarea în spațiu a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întreaga piață. Eforturile de modernizare și igienizare a orașului au fost o prioritate pentru toate administrațiile ce au condus destinele Bacăului interbelic. Spre exemplu, încă de la începutul anilor ’20, administrația I. Grigoriu a luat inițiativa modernizării Pieței Mici, situată la intersecția străzilor Buna-Vestire, Mare, Căsăpiilor, Alecsandri și Lecca. Având în vedere rapoartele alarmante redactate de medicul comunal și inginerul orașului, decizia s-a dovedit a fi mai mult decât salutară. Iată un pasaj edificator din raportul prezentat în martie 1921: „(...) terenul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce vin în oraș, producându-se băltoace de urină și mormane de bălegar, iar locutorii din vecinătate depozitează în timpul nopții gunoaiele din curțile lor”. Șapte ani mai târziu, antreprenorul Paveglio Santo a demarat lucrările de amenajare a pieței aflată la intersecția străzilor BacăuOcna cu I. S. Sturza. În jurul rondului din această intersecție a fost construit un trotuar, barăcile au fost ridicate, terenul a fost gazonat și împrejmuit cu grilaj de fier. Lucrările au fost dictate atât din rațiuni estetice, cât și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de bălegar, iar locutorii din vecinătate depozitează în timpul nopții gunoaiele din curțile lor”. Șapte ani mai târziu, antreprenorul Paveglio Santo a demarat lucrările de amenajare a pieței aflată la intersecția străzilor BacăuOcna cu I. S. Sturza. În jurul rondului din această intersecție a fost construit un trotuar, barăcile au fost ridicate, terenul a fost gazonat și împrejmuit cu grilaj de fier. Lucrările au fost dictate atât din rațiuni estetice, cât și sanitare. Având o poziție centrală, spațiul fusese până atunci „loc de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe locul din fața Bisericii Sfântul Nicolae”. Pentru parametri citadini ai Bacăului de altădată, alegerea s-a dovedit a fi mai mult decât inspirată, locul fiind cel mai bun „colector” al traficului pietonal de pe arterele rutiere cele mai importante ale orașului - intersecția străzilor Regina Maria, Regele Ferdinand cu Bulevardul Carol I. În anul 1896, consiliul comunal Bacău a aprobat proiectul privind reamenajarea și modernizarea grădinii publice a orașului. În conformitate cu prevederile proiectului, au fost efectuate următoarele lucrări: au fost plantate numeroase flori și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aleilor au fost instalate aproximativ treizeci de bănci cu picioare de fier, și, tot atunci, a fost ridicat și pavilionul în care, potrivit dispozițiunilor Ministerului de Război, putea cânta numai trupa de muzicanți a Regimentului 27 infanterie din localitate. La intersecția aleilor principale, pe un soclu de gresie, a fost amplasat bustul lui Vasile Alecsandri. Primele lucrări de împrejmuire „cu grilaj de fier” au fost efectuate în anul 1908. Întreținerea grădinii a fost încredințată unor horticultori „competenți în branșă”, aduși din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noul drum creat de Cnaeus Domitius pentru a lega Italia de Peninsula Iberică, numit via Domitia, care va înlocui de acum încolo vechiul drum heraclean. La capătul drumurilor venind dinspre Aquitania și "istmul galic", Narbonne este de acum încolo o intersecție comercială fundamentală pentru economia romană. Acest oraș este într-adevăr "un observator și un meterez al poporului roman", cum scrie Cicero. Galia sudică trece deci sub controlul Romei și devine provincia Galia transalpină pe la 122-118 sau pe la 74 î.I.C.
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de aproximativ 2 ha, înconjurată de un zid gros de 3,20 m, prevăzut cu minimum 15 turnuri de apărare, în care locuia probabil comandantul cetății. Cetatea era traversată de două artere principale, orientate sud - vest și nord - sud. La intersecția lor, pe lângă clădirea comandantului, mai erau semnalate câteva clădiri publice (un edificiu termal sau particular, etc.). Conform Actului martiric ce a stat la baza textului pe care-l avem astăzi despre Sfinții Epictect și Astion, reținem caracterizarea epocii: „pe vremea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]