15,723 matches
-
fonetic și lexical este apropiată de landsmål și de dialectele norvegiene de vest, iar la nivel morfologic de islandeza și de vechea nordică; unii lingviști o considera dialect al limbii islandeze familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav occidental; SVO + VSO latină 108. feniciana LM; asemănătoare cu ebraica veche; Fenicia (Liban și Siria de azi); răspîndită pe coasta mediteraneană (mai ales in Cartagina antică - limba punica, peninsula Iberica, sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog 111. finlandeză (suomi) O Finlanda, R. Karelia (Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia Spre deosebire de maghiari, veniți în Europa prin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog 111. finlandeză (suomi) O Finlanda, R. Karelia (Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia Spre deosebire de maghiari, veniți în Europa prin anul 1000, finlandezii s-au stabilit în nordul Europei în urmă cu 2000 de ani; cea mai conservatoare dintre limbile fino-ugrice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numeroase diferențieri dialectale; finlandeză literară are la bază dialectul din jurul orașului Turcu; în anul 1542 Mikael Agricolă publică un abecedar, cea dinții carte finlandeză; între 1835 și 1849 este publicată epopeea națională Kalevala familia uralică, ramura fino-ugrică; SVO + ordine liberă latină 112. fongbe N Benin familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe latină cu semne speciale 113. franceză O Franța, Belgia, Benin, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Canada, R Centrafricana, Ciad, Comore, Congo, R. D. Congo, Coasta de Fildeș, Djibouti, Elveția, Gabon, Guineea, Guineea Ecuatoriala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Turcu; în anul 1542 Mikael Agricolă publică un abecedar, cea dinții carte finlandeză; între 1835 și 1849 este publicată epopeea națională Kalevala familia uralică, ramura fino-ugrică; SVO + ordine liberă latină 112. fongbe N Benin familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe latină cu semne speciale 113. franceză O Franța, Belgia, Benin, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Canada, R Centrafricana, Ciad, Comore, Congo, R. D. Congo, Coasta de Fildeș, Djibouti, Elveția, Gabon, Guineea, Guineea Ecuatoriala, Haiti, Luxenburg, Madagascar, Mali, Monaco, Niger, Ruanda, Senegal, Seychelles, Togo, Vanuatu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de afirmație (rom. da). Limba romanica cu evoluția cea mai divergent. Numeroase dialecte, cel francien (din Ile-de-France și regiunea Parisului) stă la baza limbii literare. Iulius Cezar a cucerit întreaga Galie (în care se vorbea galica, o limbă celtica) limba latină transformîndu-se treptat în franceză, deși în sec. V d.C. teritoriul a fost invadat de către franci și burgunzi (populații germanice). Franceză veche, sec. IX-XIV (cea mai veche atestare Leș Serments de Strasbourg - 842 - Jurămintele de la Strasbourg, un tratat de alianță între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Amapa (karipúna), 2. grupul din Oceanul Indian: créole bourbonnais (seychellois, réunionnais, mauricien, rodriguais), 3. Oceanul Pacific: tayo (Noua-Caledonie) familia indo-europeană, ramura romanica; SVO; flexionara; silabica; caracter etimologic al ortografiei (reflectă pronunțarea de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental (seeltersk) în Saterland
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental (seeltersk) în Saterland (Saxonia Inferioară, Germania) și septentrional (frasch, freesk, friisk) în Schleswig-Holstein (Germania). Desprinsa din germană de jos, vorbită de tribul frizonilor pe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
constituia verigă de legătura dintre saxona și daneză; vechea frizonă, pînă în sec. al XV-lea; vorbită în state diferite (Germania, Danemarca, Olanda) cu mari diferențe dialectale; limba cea mai apropiată de engleză veche familia indo-ramura europeană, germanica, grupul occidental latină 118. fula (fulfulde, pular; peul - fr.) vorbită de etnia fulani în aproximativ 20 de țări din Africa Centrală și de Vest, din Senegal pînă în Camerun și Sudan; statut semioficial în Mauritania, Senegal, Mali, Guineea, Burkina Faso, Niger, Nigeria și Camerun
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aproximativ 20 de țări din Africa Centrală și de Vest, din Senegal pînă în Camerun și Sudan; statut semioficial în Mauritania, Senegal, Mali, Guineea, Burkina Faso, Niger, Nigeria și Camerun familia nigero-congoleză, ramura altaico-congoleză, grupul atlantic occidental; aglutinanta; SVO arabă magrebiană, latină 119. galeza (cymraeq) O Țară Galilor Cymraeg, Kymrisch. Cele mai vechi texte din sec. XII. Literatura medievală de mare înflorire și diversitate. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; flexionara, VSO latină 120. galica (gaulois) LM, vorbită pînă în sec. V
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura altaico-congoleză, grupul atlantic occidental; aglutinanta; SVO arabă magrebiană, latină 119. galeza (cymraeq) O Țară Galilor Cymraeg, Kymrisch. Cele mai vechi texte din sec. XII. Literatura medievală de mare înflorire și diversitate. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; flexionara, VSO latină 120. galica (gaulois) LM, vorbită pînă în sec. V d.C. în Galia; înlocuită treptat de latină (sec. I - IV d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană, ramura celtica, grupul continental puternică tradiție orală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
celtica, grupul continental puternică tradiție orală; rar, cu alfabet grec, etrusc și român 121. galiciana (galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana greacă și chirilica (în trecut), latină (astăzi) 124. georgiana (gruzina, kartuli) O Georgia (mkhedruli) Limba veche de cultură. Prima atestare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia, Kazahstan; vorbită de turci creștinați familia altaica, ramura turcica; posibilă descendentă cumana greacă și chirilica (în trecut), latină (astăzi) 124. georgiana (gruzina, kartuli) O Georgia (mkhedruli) Limba veche de cultură. Prima atestare: o inscripriție de la sfîrșitul sec. V d.C. Poemul Viteazul în blană de tigru (≈ anul 1200) de Sota Rustaveli cuprinde peste 1000 de strofe de 4 versuri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
regiunea Weser-Rin care, după prăbușirea Imperiului Român, a format numeroase unități statale, printre care Imperiul Francilor; în faza veche (Althochdeutsch, sec. VIII-IX) era împărțită în numeroase dialecte (franconic, longobard, aleman, bavarez etc.); cel mai vechi text (770) este un dicționar latin de sinonime tradus în germană. Sec. IX: poemul eroic Cîntecul lui Hildebrand, păstrat în varianta veche saxona; Niederdeutsch, vorbită în nordul Germaniei, cuprindea două ramuri: vechea franconică de jos (din care s-au format olandeză și framanda) și vechea saxona
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se mai vorbesc graiuri săsești (saxone) în Transilvania și șvăbești (suabe) în Banat de către o populatie germană altădată numeroasă. O colonizare austriacă a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă prin 1940 a fost tipărită în scriere gotica (Fraktur) și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez) Etiopia, Eritreea; astăzi limba liturgica folosită de creștini; dispare că limba vorbită
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a existat și în Bucovina familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germanic occidental, accentuala; flexionara; V2; SOV runica, gotica, latină (din sec. VIII); pînă prin 1940 a fost tipărită în scriere gotica (Fraktur) și scrisă în sütterlin (diferite versiuni de scriere latină) 126. gheză (etiopiana veche, ge'ez) Etiopia, Eritreea; astăzi limba liturgica folosită de creștini; dispare că limba vorbită în sec. XIV; Kebra Nagast - Slavă regilor este epopeea națională a Etiopiei, cartea mîțului fondator al Abisiniei: întîlnirea dintre regina Makeda din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba scrisă rămîne o limbă savanta sud-arabică de la stînga la dreapta 127. gilbertină (te taetae ni Kiribati) O Kiribati / N Fiji, Tuvalu, Insulele Solomon, Vanuatu, Noua Zeelandă, Hawai familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; limba morica (sau moraică) ritmica, asemenea japonezei; VOS latină 128. gondi N India (Madhya Pradesh, Gujarat, Andhra Pradesh, Maharashtra, Chhattishgarh) familia dravidiana, ramura centrală, grupul gondi-kui devanagari, telugu, gondi 129. gotica LM; sec. IV-IX d.C.; în Crimeea ar fi supraviețuit pînă în sec. XVII; cea mai veche limba germanica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
XVII; cea mai veche limba germanica atestata; Goții au migrat din regiunea scandinava ocupînd zona dintre Oder și gură Vistulei; episcopul vizigot Wulfilas (311-383), aflat în regiunea Daciei, traduce Biblia în limba gotica (aprox. 350 d.C.) după texte grecești și latine, utilizînd o scriere proprie de 27 de litere; în sec. al III-lea d.C. triburi gotice se aflau stabilite în Crimeea; foarte importantă pentru lingvistică comparată familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de est gotica originală creată de Wulfila, după model
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
proprie de 27 de litere; în sec. al III-lea d.C. triburi gotice se aflau stabilite în Crimeea; foarte importantă pentru lingvistică comparată familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de est gotica originală creată de Wulfila, după model grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de litere, de origine feniciana; stă la baza alfabetelor copt, gotic, glagolitic și chirilic 131. groenlandeza O Groenlanda (Danemarca); numită de populația autohtonă kalaallisut ("limba poporului") familia eschimo-aleută, ramura eschimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă; aproape că nu are cuvinte compuse latină 132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia familia amerindiana, ramura tupi, grupul tupi-guarani; aglutinanta, cu silabe deschise (nu se termină în consoana) latină 133. gujarati O India (Gujarat, Dadra și Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba poporului") familia eschimo-aleută, ramura eschimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă; aproape că nu are cuvinte compuse latină 132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia familia amerindiana, ramura tupi, grupul tupi-guarani; aglutinanta, cu silabe deschise (nu se termină în consoana) latină 133. gujarati O India (Gujarat, Dadra și Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 136. haryanvi N India (Haryana), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic central; considerată și dialect hindi devanagari, nagari 137. hadza (hatsa) N Tanzania; vorbită de o populatie primitivă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 136. haryanvi N India (Haryana), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic central; considerată și dialect hindi devanagari, nagari 137. hadza (hatsa) N Tanzania; vorbită de o populatie primitivă nomada familia khoisan sau limba izolată; folosește clicurile consonantice; posibilă înrudire
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]