8,959 matches
-
ceea ce pare a intenționa Heidegger. Unul dintre temeiuri poate fi adevărul, dar într-o nouă înțelegere, diferită de cea valabilă în limitele dictaturii judicativului. Într-un text care se ocupă tocmai de "esența adevărului", Heidegger vorbește și despre depășirea metafizicii: "Meditația (asupra adevărului ființei notă C.) se menține în aparență pe căile metafizicii și, cu toate acestea, în fazele ei hotărâtoare acelea care duc de la adevărul conceput drept corectitudine la libertatea ec-sistentă și, de la aceasta, la adevărul conceput ca ascundere și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
De l'esprit. Heidegger et la question, Éditions Galilée, Paris, 1987. Derrida, Jacques, Donner le temps. 1. La fausse monnaie, Éditions Galilée, Paris, 1991. Descartes, René (1) Méditations métaphisiques, Ed. Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. (2) Meditații metafizice, trad. Ion Papuc, Editura Crater, București, 1993. Descartes, René, (1) Discours de la méthode, Ed. Victor Cousin, Project Gutenberg, 2004, http://www.gutenberg.net. Diaconu, Marin, Istoria limbajului filosofic românesc, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Didilescu, Ion și Botezatu, Petre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
1966. Husserl, Edmund, Phenomenology, Article for the "Encyclopaedia Britanica" (1927); http://www.hfu.edu.tw/~huangkm/phenom/husserl-britanica.htm. Husserl, Edmund, (1) Cartesian meditations. An introduction to phenomenology, Seventh Edition; trad. by Dorion Cairns; http://www.archive.org/details/. (2) Meditații cartesiene, trad. Aurelian Crăiuțu, Editura Humanitas, București, 1994. Husserl, Edmund, La crise des sciences européennes et la phénoménologie transcendentale, traduit par Gérard Granel, Gallimard, Paris, 1976. Husserl, Edmund, (1) Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Felix Meiner Verlag
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pure ale intelectului". 216 Cf. Miron Costin, Viiața lumii. 217 Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 524. 219 Cf, îndeosebi: Husserl, Meditații cartesiene; "Meditația a cincea". 220 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 362. 221 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 7, p. 111. 222 "Ființa prin sine se ia în tot atâtea sensuri cîte feluri de categorii sunt. Căci tot atâtea sunt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intelectului". 216 Cf. Miron Costin, Viiața lumii. 217 Cf. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii; Constantin Noica, Modelul cultural european. 218 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 524. 219 Cf, îndeosebi: Husserl, Meditații cartesiene; "Meditația a cincea". 220 Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei, p. 362. 221 Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), 7, p. 111. 222 "Ființa prin sine se ia în tot atâtea sensuri cîte feluri de categorii sunt. Căci tot atâtea sunt și semnificațiile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, mesele cu cititori aplecați cu răbdare asupra cărților, liniștea abia tulburată de foșnetul filelor întoarse cu multă grijă, totul îmbie la lectură și la meditație. Destinate cititului sunt multe cărți de basme, poezii și, în special, lecturile literare. Basmul ocupă o mare parte din copilăria noastră. Căci literatura populară este asemenea oglinzii unui loc fermecat în care s au reflectat, veacuri de-a rândul chipuri
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de obsesia morții. Deși răspunsese „comenzii sociale” a anilor ’50 prin câteva plachete, în volumul postum Pasărea de stea (1971), mai ales în secțiunea Addenda, sunt incluse versuri în care se observă că S. era preocupat de teme moderne ale meditației lirice. Aspirația nostalgică spre puritatea „erelor primare” este motivată de dorința utopică de reluare a mersului lumii pe alte căi, ce ar putea conduce la un rezultat mai fericit. Apar și ecouri ale subconștientului ereditar, sub forma unei „melancolii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
în ajunul duminicilor și sărbătorilor, se săvârșește slujba Vecerniei, uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și ori de câte ori simt nevoia unei limpeziri sufletești; slujba Sf. Maslu se săvârșește la cererea bolnavilor sau a familiilor acestora; după o pregătire duhovnicească prealabilă, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
i s-au mai reprezentat, tot la Iași, unele poeme dramatice, iar la Bîrlad, în stagiunea trecută, piesa Alegerea apelor. Surprinzătoare prin ideea ei, văzută într-un context social care ne aparține, incitantă prin reverberațiile subiectului, destul de simplu, în orizonturile meditației etice și antropologice, frapînd prin precizie și conciziune, Calul verde reprezintă o prezență repertorială dintre acelea care, chiar cînd pot da naștere unor controverse, nu pot trece necomentate cu un interes dublat de pasiune. Autorul pornește aproape banal, de la drama
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
au format repertoriul instituției de la Calul verde încoace, Constantin Popa își adjudecă victoria într-o binemeritată revanșă: Regulamentul de bloc face parte din categoria acelor texte dramatice care pledează pentru ideea de teatru înțeles ca loc al desfătării spirituale, al meditației și al confruntării cu starea la zi a propriei conștiințe. Spectacolul rezultat din această primă abordare scenică a piesei autorului-actor este serios, temeinic argumentat ca propunere regizorală, elocvent (deși cu oarecare ostentație) sub raport scenografic, susținut cu profesionalism bine temperat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un mobilier liniar și monocolor, metaforă adecvată ideilor textului. Cineva a calificat acest decor ca fiind urît. Este însă o încercare de urît înțeles estetic. Nouă ni s-a părut simplist. Spectacolul lui Const. Popa și Dan Nasta e o meditație gravă asupra condiției omului acestui timp al violenței și agresiunii; este, totodată, o oglindă neiertătoare pe care ne-o pune fiecăruia în față, cu somația de a ne privi și judeca. Este, apoi, o pledoarie în favoarea demnității umane, a verticalității
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
grămezi/ Verzi, de inimi, la picioare, sângerii. În loc de pleoape,/ Două, numai, niciodată veștejind. Ca să nu vezi,/ Veșnic, Lumea, Ți-ajutară. Una ți-ai pierdut-o. Poate / Porumbelul s-o aducă ...” (Viața din arcă). Rarele recăderi în discursivitatea întâlnită în primele meditații ale lui S. nu știrbesc unitatea acestei cărți, în care propensiunea către idee („aridele poteci ale Duhului”) și dezbaterea interioară sunt organic absorbite în mit. Desprins de patosul înfruntărilor, Poemul sistemului solar, plachetă alcătuită dintr-un ciclu de unsprezece sonete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
le va prezenta elevilor necesitatea rugăciunii, diferitele tipuri de rugăciuni și care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca Dumnezeu să ne asculte rugăciunile. Elevii vor compune scurte rugăciuni de slavă, de mulțumire, de cerere care să corespundă nevoilor lor sufletești. Meditația religioasă este o lucrarea sufleteacă prin care creștinul reflecteză profund asupra unei probleme religioase, cu speranța de a-și întări viața religioasă, de a dobândi liniște și pace lăuntrică. Confruntarea cu propria conștiință, prin meditația religioasă, poate conduce la clarificarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să corespundă nevoilor lor sufletești. Meditația religioasă este o lucrarea sufleteacă prin care creștinul reflecteză profund asupra unei probleme religioase, cu speranța de a-și întări viața religioasă, de a dobândi liniște și pace lăuntrică. Confruntarea cu propria conștiință, prin meditația religioasă, poate conduce la clarificarea neliniștilor interioare, la spiritualizarea vieții religioase și la cunoașterea lui Dumnezeu. În lecția: Faptele bune - roade ale virtuților, profesorul poate solicita elevilor, ca utilizând această metodă, să răspundă la următoarele cerințe: „ Numiți o virtute pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Cum trebuie să mă pregătesc pentru a aștepta cum se cuvine sărbătoarea Învierii Domnului?” La sfârșitul fiecărei ore de religie, elevii își pot adresa următoarea întrebare: „Mă străduiesc să pun în practică ceea ce am învățat azi la ora de religie?” Meditația religioasă poate fi utilizată mai ales în perioada Postului Mare, când elevii sunt chemați să mediteze asupra Patimilor Domnului. Tot atunci ei vor învăța și vor rosti rugăciunea lui Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”. Meditația religioasă trebuie să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ora de religie?” Meditația religioasă poate fi utilizată mai ales în perioada Postului Mare, când elevii sunt chemați să mediteze asupra Patimilor Domnului. Tot atunci ei vor învăța și vor rosti rugăciunea lui Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”. Meditația religioasă trebuie să devină o necesitate și o preocupare a creștinului în momentele de bucurie, dar și de întristare sufletească. Profesorul îi va îndemna pe elevi să-și formeze deprinderea de a medita asupra faptelor săvârșite în ziua care a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sa va fi dominantă), și cea științifică (va putea comanda și procura cunoștințele care îi sunt necesare). Piața „liberă” nu asigură egalitatea accesului la suportul oferit de știință. Scandalul declanșat în jurul Proiectului Camelot din SUA a reprezentat un prilej de meditație din acest punct de vedere (Horowitz,1967).Una dintre criticile aduse acestui proiect s-a referit tocmai la acest aspect. Proiectantul, finanțat de Pentagon, urma să investigheze factorii destabilizatori producători de mișcări revoluționare în țările lumii a treia și modalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru că ne vedem (și, poate, ne-nțelegem!), de fapt, Înfățișarea noastră de acum. Gilles Ferréol ne ajută să Înțelegem unele similarități dintre comuniștii „noștri” și comuniștii „altora”, atunci când analizează fenomenele memoriei și uitării la intelectualii francezi. E un prilej de meditație asupra ideii că insinuarea răului nu are limite În timp și spațiu. Într-o altă secțiune a lucrării, ne sunt aduse În atenție o serie de practici cotidiene care au marcat perioada comunistă. Adrian Neculau revine cu investigarea contextului, plecând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reeducării este pus Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate din perspectiva prezentului (Ruxandra Cereseanu), actul interzicerii avorturilor e rememorat cu toate consecințele lui la nivel personal și social (Lavinia Betea), afacerea „Meditația transcendentală” este radiografiată ca fiind o adevărată răfuială față de intelectuali și un motiv contrafactual (Adrian Neculau). Ultima secțiune a volumului de studii are În atenție pe excluși, pe cei care nu au rezistat noului „tratament”, nu i-au „Înghițit” pe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cînd un frate se mișcă de la est la vest, iar un altul de la vest la est. Dar, experimentînd calitatea privirii divine, călugării realizează totodată intensificat diferența între această privire și cea umană. Cusanus folosește această experiență ca un suport pentru meditație, dezvoltînd în continuare tema întîlnirii dintre privirea umană interioară, rațională și intelectuală, și cealaltă Privire. Or, pînă la un punct al acestei interiorizări, diferența dintre cele două priviri nu face decît să se acutizeze. într-o primă etapă a demersului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îmbogățirea cunoștințelor lor teoretice și practice. Cât despre pacienți, colaboratori în acest efort, știm că aceștia vor găsi informații în plus în ceea ce privește experiențele lor terapeutice. In sfârșit, „omul obișnuit” va obține, suntem convinși de acest lucru, o bogată sursă de meditație asupra evoluției lente, dar sigure, a cunoștințelor în acest domeniu complex care ne preocupă. Să reușești a realiza o lucrare cu mai mulți autori este întotdeauna un lucru dificil. In ciuda preciziei impusă de editori prin realizarea unui „caiet de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
încerca să-și controleze gândurile și sentimentele, ci de a le observa fără a le judeca, de a le accepta așa cum sunt. Terapia în „deplină conștiință” se bazează pe un ansamblu de tehnici care își au originea în practicile de meditație orientale ale budismului. Este vorba despre fixarea cu precizie a atenției asupra unor experiențe interne și externe care se derulează în momentul prezent, fără nici o formă de judecată sau de evaluare în termeni de bine sau rău, adevărat sau fals
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atenției asupra unor experiențe interne și externe care se derulează în momentul prezent, fără nici o formă de judecată sau de evaluare în termeni de bine sau rău, adevărat sau fals, important sau banal... Această stare se obține pornind de la practica meditației pe care o putem defini ca o tehnică de autoreglare. In stadiul actual al cercetării, care se află abia la început, mecanismele potențial active în Mindfulness Training sunt numeroase: strategie de expunere, schimbare cognitivă, relaxare... In plan teoretic, ceea ce ni
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]