9,631 matches
-
avem de-a face cu un fenomen social este vorba despre o obiectivitate statistică, și nu de una absolută. Definițiile din perspectiva reprezentărilor comune unei societăți sau unui grup social pot diferi de la o cultură la alta, căci la nivelul mentalității funcționează mai degrabă mituri decât relații cauzale reale (Schechter, Hart, Richie, 1987). Miturile pot avea o parte de adevăr, dar cel mai adesea substituie în mod eronat o relație cauzală, cu o relație de contiguitate, de asociere. De exemplu: „alcoolismul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și, deci, cei doi trebuie să rămână împreună ca să-și crească copiii. Dacă vor sta împreună destul de mult timp, lucrurile se vor schimba în bine și el va înceta să o mai bată. Aceste explicații false, dar împărtășite la nivelul mentalității comune sunt contrazise de date reale, cum ar fi: există parteneri violenți care nu sunt consumatori de alcool; în 18% dintre cazurile de parteneri violenți, aceștia nu au avut o copilărie cu violență în familie (Catheline, Marcelli, 1999), nu au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la 65VIOLENȚA bărbat. Putem defini, din punct de vedere sociologic, patriarhatul ca un sistem de autoritate în familie, în cadrul căruia loaialitatea datorată „șefului”se bazează pe puterea lui de a dispune de bunuri, inclusiv de femeie și copii, și pe mentalitatea că aceste relații personale de dependență sunt la fel de naturale, de legitime ca însăși viața. Așadar, pe lângă loaialitate personală, patriarhatul mai depinde și de respectarea tradiției. Tradiția, reprezentată istoric prin instituții, alături de câteva limitări legale, impun singurele constrângeri sistemului dominat de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evitant sau a celui ambivalent/ rejectant, comportamentele violente față de partener vor fi inevitabile, deși diferite. Violența va fi exprimată cu atât mai deschis cu cât agresorul nu se simte privit critic de mediul social (așa cum se întâmplă în cazul unei mentalități colective tolerante față de violență sau care promovează valori patriarhale), nu se simte expus riscului de a suporta o pedeapsă ca o consecință a actelor violente (când femeia nu poate fi văzută ca o amenințare, fiind mai slabă, nesusținută și neprotejată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-ul http://www.unifem.org/gender issues/violence against Women/facts figures.php. Violența domestică în România O paradigmă ușor de particularizat la fenomenul violenței domestice în România este aceea în care construcția explicativă are ca piloni de sprijin (Muntean, 2001): 1. mecanismele mentalității (reprezentarea socială a comunității cu privire la violență); 2. situația economică a societății; 3. serviciile și legislația oferite de societate. Mentalitatea, reprezentarea socială a comunității cu privire la violența domestică, face ca anumite servicii să fie considerate utile, necesare, solicitate sau dimpotrivă, în dezacord
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la fenomenul violenței domestice în România este aceea în care construcția explicativă are ca piloni de sprijin (Muntean, 2001): 1. mecanismele mentalității (reprezentarea socială a comunității cu privire la violență); 2. situația economică a societății; 3. serviciile și legislația oferite de societate. Mentalitatea, reprezentarea socială a comunității cu privire la violența domestică, face ca anumite servicii să fie considerate utile, necesare, solicitate sau dimpotrivă, în dezacord cu starea lucrurilor și deci ignorate sau cel puțin evitate de cei care ar trebui să fie beneficiarii lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care ar trebui să fie beneficiarii lor. Dacă acest teren al reprezentării comune, împărtășit de toată lumea, de victime în egală măsură precum și de agresori, nu este pregătit, sensibilizat, cele mai bune servicii nou-create vor rămâne fără solicitări. în același timp mentalitatea reflectă și sprijină perpetuarea serviciile existente sau „cere” servicii noi, în acord cu nevoile percepute. Chiar și aplicarea legii trece prin terenul mai mult sau mai puțin sensibil și favorabil al mentalității. Numai în măsura în care o comunitate respinge cu convingere manifestările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nou-create vor rămâne fără solicitări. în același timp mentalitatea reflectă și sprijină perpetuarea serviciile existente sau „cere” servicii noi, în acord cu nevoile percepute. Chiar și aplicarea legii trece prin terenul mai mult sau mai puțin sensibil și favorabil al mentalității. Numai în măsura în care o comunitate respinge cu convingere manifestările de violență în familie și dorește să protejeze victimele, se va recurge la lege și aceasta își va dovedi eficacitatea. Pe de altă parte, absența serviciilor speciale pentru intervenție în situații de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu convingere manifestările de violență în familie și dorește să protejeze victimele, se va recurge la lege și aceasta își va dovedi eficacitatea. Pe de altă parte, absența serviciilor speciale pentru intervenție în situații de violență domestică este reflectată de mentalitate prin ignorarea sau cel puțin desconsiderarea fenomenului. Unul dintre rezultatele acestei imagini colective asupra violenței domestice sunt glumele care se vehiculează în legătură cu aceasta și care sunt gustate de toți cei care împărtășesc mentalitatea care le-a generat. Mentalitatea îngăduie aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
situații de violență domestică este reflectată de mentalitate prin ignorarea sau cel puțin desconsiderarea fenomenului. Unul dintre rezultatele acestei imagini colective asupra violenței domestice sunt glumele care se vehiculează în legătură cu aceasta și care sunt gustate de toți cei care împărtășesc mentalitatea care le-a generat. Mentalitatea îngăduie aceste glume, deoarece violența domestică nu este conștientizată ca o „problemă”care impune urgent soluții, iar suferința pe care o generează este complet ignorată. Putem spune că există în mentalitatea românească o violență subliminală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reflectată de mentalitate prin ignorarea sau cel puțin desconsiderarea fenomenului. Unul dintre rezultatele acestei imagini colective asupra violenței domestice sunt glumele care se vehiculează în legătură cu aceasta și care sunt gustate de toți cei care împărtășesc mentalitatea care le-a generat. Mentalitatea îngăduie aceste glume, deoarece violența domestică nu este conștientizată ca o „problemă”care impune urgent soluții, iar suferința pe care o generează este complet ignorată. Putem spune că există în mentalitatea românească o violență subliminală, nepercepută, în cadrul unor grupuri sociale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
toți cei care împărtășesc mentalitatea care le-a generat. Mentalitatea îngăduie aceste glume, deoarece violența domestică nu este conștientizată ca o „problemă”care impune urgent soluții, iar suferința pe care o generează este complet ignorată. Putem spune că există în mentalitatea românească o violență subliminală, nepercepută, în cadrul unor grupuri sociale. Un grup social care tolerează bine violența, în care relațiile violente sunt curente și cotidiene, face în mod inevitabil o lectură distorsionată a exprimărilor verbale sau gestuale ale violenței. Lectura în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu știi de ce îți bați nevasta, lasă că știe ea!”. Mentalitatea cu privire la violență se reflectă atât în opinia individului, membru al unei comunități, cât și a „specialistului”în probleme sociopsihologice, atâta vreme cât acesta din urmă este lipsit de o formație de specialitate privind manifestările de violență în familie, precum și cele de maltratare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Lipsit de o pregătire de specialitate în violența domestică, în absența unei deprinderi permanente de abordare prin punere în paranteză a fenomenului și a unei chestionări permanente asupra naturii și a consecințelor fenomenului, profesionistul devine tributarul acelorași mituri vehiculate de mentalitatea unei societăți care îngăduie și chiar valorizează dominația celui mai puternic asupra celui mai slab, în diverse forme și cu o încărcătură variabilă de violență. în România, discuțiile despre violența domestică la nivel politic au fost inițiate deja în urmă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
răspunsuri; lipsa colaborării între școală și familie, două răspunsuri; stresul cotidian, două răspunsuri; lipsa unor activități de timp liber a părinților și elevilor, două mențiuni; 1. Cu acceptul și rezervele formulate de Consiliul Europei. indiferența societății față de violență, o mențiune; mentalitatea care promovează discriminarea, o mențiune. 4. Cum reacționează unitățile de învățământ în cazurile de violență, ce alte instituții sunt sesizate? oferă discuții și consiliere cu părinții și elevii, nouă mențiuni; implică poliția, cinci mențiuni; aplică sancțiuni, patru mențiuni; organizează dezbateri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rândul ei nu putea spune nimănui durerea dublă: trădarea tatălui care plecase și a mamei care o mințea! S-a declanșat bâlbâiala ca nevroza reactivă la situația dată. Poate că forma clasică de ascundere a adevărului față de copil, în contextul mentalității noastre este nedezvăluirea adopției. Părinții adoptivi fac tot ce pot pentru a nu dezvălui copilului adoptat acest adevăr vital pentru dezvoltarea identității sale. în majoritatea cazurilor de adopții nereușite, în care s-a ajuns până la desfacerea adopției, părinții au ținut
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
seama de opinia copilului. Noua lege de Promovare și Protejare a Drepturilor Copilului din România (272/2004) are la bază, ca principiu, dreptul copilului la opinie. în mare măsură această formă de abuz emoțional a copilului ține de cultură. în mentalitatea noastră tradițională se crede despre copil că nu știe nimic, nu înțelege nimic și în consecință, nu i se solicită opinia. Cel mult copilul e considerat amuzant prin ceea ce spune, căci „copiii spun lucruri trăsnite”! Tratat astfel, copilul e un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un refuz agresiv, răstit. în acel moment, ceea ce putea fi o mare bucurie, mersul la joacă, devine prilej de supărare. Exemplul dat este unul obișnuit și probabil larg cunoscut, cu mici modificări, de către majoritatea părinților. Această atitudine care ține de mentalitatea noastră în care copilul nu are dreptul la opțiuni, la opinii, se perpetuează de la o generație la alta, în absența unei educații a părinților. în rapoartele alternative întocmite de organizații neguvernamentale la Raportările făcute de România, Comisiei Drepturilor Copilului, se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din el”(refuzând copilului recunoașterea umanității pe care o reprezintă) violențele fizice comise de adulți împotriva copiilor sunt larg răspândite. Copilul este expus unor astfel de tratamente în familie, în sistemul educativ, în comunitate, peste tot unde se împărtășește această mentalitate privind efectul benefic al pedepselor violente în educarea copiilor. într o emisiune televizată de postul Realitatea, din 16 octombrie 2008, se afirmă că 4 din 5 copii sunt bătuți acasă, de către părinți. în 2006, documentele UNICEF 1 apreciază pe baza
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu permit satisfacerea nevoilor primare, lipsa de îngrijiri de sănătate, insuficiența și monotonia serviciilor de specialitate pentru copil, lipsa profesioniștilor formați să intervină în domeniul copilăriei, pedepsirea copiilor delincvenți prin privare de libertate și închiderea lor împreună cu adulții, promovarea unei mentalități care menține copilul într-o poziție marginală în familie și societate. Sărăcia, ignoranța, lipsa de educație și tolerarea violenței în relațiile inter-umane se însoțesc adeseori. Anul 2010 a fost dedicat de Uniunea Europeană, sărăciei și marginalizării sociale. După ce în Strategia europeană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu apă a copilului este un diagnostic care se pune de către pediatri în cazul copiilor mici, cărora în loc de lapte, mamele le dau să bea apă în cantitate foarte mare. Parentificarea copiilor este un sindrom complex, în mare măsură tributar unei mentalități ignorante față de copil. în aceste cazuri, copiilor li se cere să îndeplinească sarcini care țin de rolurile parentale și care le depășesc resursele. în acest caz, nu copiii sunt cei îngrijiți de părinți, ci părinții așteaptă să fie îngrijiți și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai jos: situația economică a societății; aceasta determină facilitățile care există pentru sprijinirea familiilor, serviciile de prevenire și de intervenție în cazul abandonului, pregătirea profesioniștilor; legile și serviciile existente; acestea influențează modul comun de a gândi, reprezentările sociale, asupra abandonului; mentalitatea sau reprezentările sociale cu privire la abandon; aceasta influențează atât producerea abandonului, cât și calitatea serviciilor și chiar implementarea legilor și a reglementărilor existente. Blamarea părinților care abandonează, de către comunitate sau de către profesioniștii din domeniu, mai ales blamarea mamei, nu ușurează în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asigurarea „interesul superior al copilului”. Sintagma „interesul superior al copilului”rămâne însă interpretabilă atâta timp cât nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă nu sunt pe deplin conștientizate, cunoscute. în absența acestor cunoștințe, „interesul superior al copilului”se aplică în limitele și sensul mentalității specifice culturii date. într-o cultură violentă, sensul acestei sintagme generoase va fi limitat. Această situație ne reamintește faptul că științele au nevoie de politici publice, dar de data aceasta în sens invers, politicile publice pentru a fi corect aplicate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viață și de moarte asupra celorlalți, că le este permis orice, că ei sunt deasupra legii, iar ceilalți trebuie să li se supună, inclusiv procurorii și judecătorii care erau subordonați intereselor Partidului Comunist. Să mai spunem oare că tocmai această mentalitate a celor puși, chiar de către cetățeni, să gestioneze treburile publice a fost și este principala sursă a corupției din societatea românească? Acestea ne conduc la cea de-a doua consecință: pentru că au vrut să se mențină la putere cu orice
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
este înfometarea și aici a vrut să ne aducă sistemul și regimul comunist. Nu ideea pe care o susțin unii că atât Hitler, cât și Stalin au luptat pentru a crea un nou om, o nouă generație cu o nouă mentalitate. Nu! A fost o acțiune de îndobitocire la maximum a individului astfel încât să acționeze exact ca un robot: să nu vadă și să nu știe altceva și un strat foarte subțire de indivizi care să conducă această masă de roboți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]