9,547 matches
-
mașină folosită la măcinarea cerealelor, pentru a se obține făină, sau la fărâmițarea diferitor materiale, precum cărbunele sau minereurile, în granule de dimensiuni mici. Substantivul românesc "moară" este moștenit din : „piatră de moară”, „moară”. După construcție, morile se clasifică în: "Moara cu bile" este constituită dintr-o tobă cu diametrul de 0,9-5 m și lungimea de 0,9-8 m, în care se rotesc bile de fontă, oțel ș.a. Se folosește în industria minieră la fărâmițarea cărbunelui, minereului, la producerea cimentului
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
bile" este constituită dintr-o tobă cu diametrul de 0,9-5 m și lungimea de 0,9-8 m, în care se rotesc bile de fontă, oțel ș.a. Se folosește în industria minieră la fărâmițarea cărbunelui, minereului, la producerea cimentului etc. "Moara cu tăvălugi" (numită și "moară chiliană" sau "colergang") este alcătuită dintr-o cupă metalică în care se rostogolesc tăvălugi de metal, strivind materialul încărcat, și din câteva lopeți îndoite pentru amestecarea acestuia. Este folosită la producerea ceramicii și a materialelor
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
tobă cu diametrul de 0,9-5 m și lungimea de 0,9-8 m, în care se rotesc bile de fontă, oțel ș.a. Se folosește în industria minieră la fărâmițarea cărbunelui, minereului, la producerea cimentului etc. "Moara cu tăvălugi" (numită și "moară chiliană" sau "colergang") este alcătuită dintr-o cupă metalică în care se rostogolesc tăvălugi de metal, strivind materialul încărcat, și din câteva lopeți îndoite pentru amestecarea acestuia. Este folosită la producerea ceramicii și a materialelor refractare. " cu valțuri" (numită și
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
refractare. " cu valțuri" (numită și "concasor cu cilindri netezi") alcătuit din doi cilindri cu diametre egale, cu suprafețe netede, așezați orizontal și paralel. Se rotesc în sens contrar unul față de altul cu același număr de turații sau cu viteze diferite. "Moara cu fluid" macină materialul până la granule de 0,001-0,005 mm diametru, care se debitează în ejectoare alimentare cu aer comprimat (4-8 atmosfere) sau cu abur supraîncălzit. În fosta localitate Rudăria (astăzi Eftimie Murgu), lângă localitatea Bozovici, în Banat, există
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
În fosta localitate Rudăria (astăzi Eftimie Murgu), lângă localitatea Bozovici, în Banat, există cel mai mare complex munologic din sud-estul Europei. Localitatea este așezată pe pârâul Rudărica, un afluent al Nerei. Pe Valea Rudăriei, în anul 1772 au existat opt mori, iar din 1874 până în 1910 au existat 51 de mori. Inundațiile din acea primăvară au luat 28 dintre ele. Localnicii le-au refăcut pe unele, iar pe altele le-au abandonat. Toate morile au fost protejate de câte o stâncă
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
în Banat, există cel mai mare complex munologic din sud-estul Europei. Localitatea este așezată pe pârâul Rudărica, un afluent al Nerei. Pe Valea Rudăriei, în anul 1772 au existat opt mori, iar din 1874 până în 1910 au existat 51 de mori. Inundațiile din acea primăvară au luat 28 dintre ele. Localnicii le-au refăcut pe unele, iar pe altele le-au abandonat. Toate morile au fost protejate de câte o stâncă masivă și sunt funcționale. La una, pentru a redirecționa apa
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
Rudăriei, în anul 1772 au existat opt mori, iar din 1874 până în 1910 au existat 51 de mori. Inundațiile din acea primăvară au luat 28 dintre ele. Localnicii le-au refăcut pe unele, iar pe altele le-au abandonat. Toate morile au fost protejate de câte o stâncă masivă și sunt funcționale. La una, pentru a redirecționa apa, oamenii au săpat cu dalta și ciocanul un tunel prin munte, înalt de doi metri, lat de un metru și jumătate și lung
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
și sunt funcționale. La una, pentru a redirecționa apa, oamenii au săpat cu dalta și ciocanul un tunel prin munte, înalt de doi metri, lat de un metru și jumătate și lung de aproape 30 de metri. La început, roțile morilor au fost din lemn, apoi, în anii 1980, din metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
aproape 30 de metri. La început, roțile morilor au fost din lemn, apoi, în anii 1980, din metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de kilograme de făină. După revoluția din 1989 morile de la Rudăria au fost lăsate în paragină. Acum mai sunt doar 22, dintre care 13 în comună și nouă, în apropiere. Ele au fost introduse
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
1980, din metal. Practic, acestea sunt acționate de forța apei. Lagărul care susține mișcarea de rotație este din cremene albă. În 24 de ore, o moară a măcinat o cantitate de 130 de kilograme de făină. După revoluția din 1989 morile de la Rudăria au fost lăsate în paragină. Acum mai sunt doar 22, dintre care 13 în comună și nouă, în apropiere. Ele au fost introduse în patrimoniul național și se află sub atenta supraveghere a Muzeului „Astra" din Sibiu. Specialiștii
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
doar 22, dintre care 13 în comună și nouă, în apropiere. Ele au fost introduse în patrimoniul național și se află sub atenta supraveghere a Muzeului „Astra" din Sibiu. Specialiștii de la Sibiu au reușit printr-o finanțare europeană să recondiționeze morile în perioada septembrie 2000 - februarie 2001, acestea constituind cel mai mare complex mulinologic din sud-estul Europei. Finanțarea proiectului a fost asigurată prin EUROART - fondul cultural european pentru România finanțat de Uniunea Europeană. Acum este vorba de un ansamblu alcătuit din 22
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
perioada septembrie 2000 - februarie 2001, acestea constituind cel mai mare complex mulinologic din sud-estul Europei. Finanțarea proiectului a fost asigurată prin EUROART - fondul cultural european pentru România finanțat de Uniunea Europeană. Acum este vorba de un ansamblu alcătuit din 22 de mori de apă cu roată orizontală, construcții din lemn de dimensiuni reduse, utilizate pentru necesitățile de măcinare de cereale ale comunității. Și astăzi rândașii (de la rând) folosesc și întrețin în sistem asociativ morile de apă. O moară aparținea mai multor familii
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
vorba de un ansamblu alcătuit din 22 de mori de apă cu roată orizontală, construcții din lemn de dimensiuni reduse, utilizate pentru necesitățile de măcinare de cereale ale comunității. Și astăzi rândașii (de la rând) folosesc și întrețin în sistem asociativ morile de apă. O moară aparținea mai multor familii, care aveau pe rând dreptul să o folosească. O zi pe lună moara era oprită pentru întreținere, operațiune la care toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
alcătuit din 22 de mori de apă cu roată orizontală, construcții din lemn de dimensiuni reduse, utilizate pentru necesitățile de măcinare de cereale ale comunității. Și astăzi rândașii (de la rând) folosesc și întrețin în sistem asociativ morile de apă. O moară aparținea mai multor familii, care aveau pe rând dreptul să o folosească. O zi pe lună moara era oprită pentru întreținere, operațiune la care toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală nu mai are nevoie
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
pentru necesitățile de măcinare de cereale ale comunității. Și astăzi rândașii (de la rând) folosesc și întrețin în sistem asociativ morile de apă. O moară aparținea mai multor familii, care aveau pe rând dreptul să o folosească. O zi pe lună moara era oprită pentru întreținere, operațiune la care toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală nu mai are nevoie de întreaga putere de măcinare a morilor și se încearcă adaptarea obiceiului descris pentru a folosi mai
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
pe rând dreptul să o folosească. O zi pe lună moara era oprită pentru întreținere, operațiune la care toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală nu mai are nevoie de întreaga putere de măcinare a morilor și se încearcă adaptarea obiceiului descris pentru a folosi mai puține mori odată (folosirea morilor prin rotație). Morile au la bază o arhitectură vernaculară tradițională asemănătoare sistemului Kaplan, cu roată orizontală și ax vertical. Pentru că râul nu are debitul foarte
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
oprită pentru întreținere, operațiune la care toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală nu mai are nevoie de întreaga putere de măcinare a morilor și se încearcă adaptarea obiceiului descris pentru a folosi mai puține mori odată (folosirea morilor prin rotație). Morile au la bază o arhitectură vernaculară tradițională asemănătoare sistemului Kaplan, cu roată orizontală și ax vertical. Pentru că râul nu are debitul foarte mare localnicii au construit mici baraje pentru a asigura fluxul de apă
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
operațiune la care toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală nu mai are nevoie de întreaga putere de măcinare a morilor și se încearcă adaptarea obiceiului descris pentru a folosi mai puține mori odată (folosirea morilor prin rotație). Morile au la bază o arhitectură vernaculară tradițională asemănătoare sistemului Kaplan, cu roată orizontală și ax vertical. Pentru că râul nu are debitul foarte mare localnicii au construit mici baraje pentru a asigura fluxul de apă necesar funcționării morilor
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
toți rândașii erau obligați să ia parte. În condițiile actuale comunitatea locală nu mai are nevoie de întreaga putere de măcinare a morilor și se încearcă adaptarea obiceiului descris pentru a folosi mai puține mori odată (folosirea morilor prin rotație). Morile au la bază o arhitectură vernaculară tradițională asemănătoare sistemului Kaplan, cu roată orizontală și ax vertical. Pentru că râul nu are debitul foarte mare localnicii au construit mici baraje pentru a asigura fluxul de apă necesar funcționării morilor. Situl este înscris
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
morilor prin rotație). Morile au la bază o arhitectură vernaculară tradițională asemănătoare sistemului Kaplan, cu roată orizontală și ax vertical. Pentru că râul nu are debitul foarte mare localnicii au construit mici baraje pentru a asigura fluxul de apă necesar funcționării morilor. Situl este înscris în Lista Monumentelor Istorice din Romania ca obiectiv de valoare națională - grupa valorică A. Autenticitatea sistemului constructiv tehnic este păstrată în întregime. Unele roți și jgheaburi au fost înlocuite, încă din anii 80, cu elemente metalice perfect
Moară () [Corola-website/Science/311413_a_312742]
-
Mănăstirea Colț este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Rău de Mori, județul Hunedoara. Este una dintre primele mănăstiri atestate pe teritoriul României, fiind construită la începutul sec. XIV, undeva prin anii 1310-1315 de familia Cândeștilor. În secolul XV s-a întemeiat aici o sihăstrie, sub influența Mănăstirii Prislop. Această a funcționat
Mănăstirea Cetatea Colț () [Corola-website/Science/312413_a_313742]
-
fost cumpărate de către compania Metalexportimport, pentru 8 milioane Euro. În mai 2008, companiei i s-a inițiat starea de insolvență din cauza datoriilor acumulate la creditori și la stat. Oferta de produse a combinatului este variată, putând produce de la axuri pentru mori de ciment până la chile de navă. Până înainte de 1989, în fabrică se produceau și blindaje pentru tancuri. Număr de angajați Iași produce:
Fortus () [Corola-website/Science/312852_a_314181]
-
Panteon“, 1995,30 pag.; Salah Mahdi - Căderea stelelor în Babilon, Ed. Plelade, Satu Mare, 1992, pag.5-8 (,Poezia fără frontiere“); Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere, Casa de editură ,Panteon“, 1995, pag.5-6 (,Poetul și ecranul cîmpiei“); Ion Halmi Negresteanu - Suflet pentru morile de vint, Casa de editură ,Panteon“, Piatra Neamț, 1995, (,Cuvânt înainte“); Ion Vădan Iarbă magnetică, Ed. Libra, București, 1997, pag. 58-62 (,Postfața sau ,provincia cărturarului“); Ion Bala - Sinele și alte nopți, Ed. Gutenberg, Arad, 1998, pag.5-8 (Poetul că ,anonim glorios
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
afectate de aceste împărțiri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Bărsești și Topești, cu o populație de 1101 locuitori. În comună funcționau două biserici și o moară de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, drept reședință a aceleiași plăși, și cu o populație de 1216 locuitori. În 1950, ea a fost transferată raionului Năruja din regiunea Putna, apoi (după 1952) raionului Focșani din
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
din plaiul Zeletin al județului Tecuci și era formată din satele Bogheștii de Jos, Bogheștii de Sus, Bichești și Chițcani, cu o populație totală de 1324 de locuitori. În comună funcționau două biserici, la Bogheștii de Jos și Bichești, două mori de apă, și o școală înființată în 1866, la care învățau 55 de elevi (dintre care 2 fete). Satul Plăcințeni, din vestul comunei, făcea la acea vreme parte din comuna Giurgioana și avea 72 de locuitori. La acea vreme, pe
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]