8,857 matches
-
în contractul s]u social cu sigurant] nu ar putea da naștere unei asemenea societ]ți. Standardele comune, idealurile comune, gusturile comune, priorit]țile comune care fac posibil] o moral] comun] se bazeaz] pe împ]rt]șirea bucuriilor și a necazurilor, iar toate necesit] o compasiune activ]. Morală nu are nevoie doar de conflicte, ci și de o voinț] și de o capacitate de a c]uta soluții comune pentru aceste conflicte. În materie de limbaj, se pare c] nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
degrab] la starea de lucruri și la tr]inicia relațiilor. Morală nu este o cale hedonist], de absolut] indolent], ci un efort de a ajunge la cele mai rezonabile aranjamente posibile ținând seama de fericire și durere, de bucuriile și necazurile tuturor. Ins] eforturile nu sunt încununate de succes întotdeauna. Orice antropolog întâlnește și comportamente care provoac] (adesea, intenționat) consecințe negative pentru alții. În fiecare societate exist] indivizi îngrozitori și nefericire cauzat] de comportamente șocante. Prezentarea realizat] de Evans-Pritchard populației Nuer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avide de putere și a acumul]rii de avere prin jaf, fraud] sau înșel]torie în afaceri, i-a îndemnat pe ucenicii lui s] gândeasc] înainte de a deschide gura și i-a avertizat cu privire la asocierea cu persoane aduc]toare de necazuri. Idealul s]u era b]rbatul temperat care s]vârșea fapte bune și acte caritabile, care nu își b]tea joc de persoanele cu infirmit]ți fizice sau de cei în vârst], care ajută un b]trân beat în loc s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și cele rele, aventuriere lascive care reprezint] lipsa de rațiune și dezastrul (Pilde 7.6-27; 9.13-18). Motivul pentru care înv]ț]tură era demn] de urmat este acela c] o cale duce la succes, iar cealalt], la eșec și necaz. Deși în Ieșirea (12.49) se spune: „O lege s] fie și pentru b]știnaș și pentru str]inul ce se va așeza la voi!”, diferențele existau. Cet]tenii erau diferiți de sclavi, cei pribegi de str]inii rezidenți, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apoi întâlnesc o creatur] care respir] sub ap] și are picioare, unul dintre „principiile” mele cade. În același fel, s] presupunem c] eu cred c] adev]rul trebuie spus și c] trebuie s]-i ajut]m pe cei aflați în necaz. Ce se întâmpl] atunci cand ad]postesc un sclav fugar din sudul Americii, iar proprietarul m] întreab] dac] știu încotro a luat-o sclavul s]u? Un astfel de caz ar sugera faptul c] unul dintre principiile mele trebuie s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de datorie prima facie, Ross arăt] ce principii se adapteaz] diferitelor situații. Cele dou] principii ale teoriei noastre spun c] avem o datorie prima facie de a spune adev]rul și alta de a-i ajuta pe cei aflați în necaz. Este adev]rât c] în acest caz trebuie s] aleg între a spune adev]rul și a-i oferi ajutor sclavului. Dar prin această nu se sugereaz] c] unul dintre principii trebuie abandonat. De fapt se arăt] c] ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le reținem pe amândou], din moment ce existența unui conflict conduce la ideea conform c]reia conteaz], într-adev]r, dac] cineva spune adev]rul (avem o datorie prima facie s] proced]m astfel), precum și dac] îi ajut]m pe cei aflați în necaz atunci când putem (avem o datorie prima facie s] îi ajut]m). Conflictul se desf]șoar] între dou] acțiuni care sunt importante și este rezolvat nu prin abandonarea vreunuia dintre principii, ci prin luarea unei decizii referitoare la gradul de important
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] depun] mai puțin efort pe plan intern și s] își intensifice activit]țile și angajamentele pe plan extern în conformitate cu un principiu ordonator obiectiv. Pot fi identificate cazuri în care persoanelor bogate le pas] de indivizi particulari, prieteni care au necazuri, copii handicapați, rude în vârst], iar aceste aspecte pot s] le absoarb] tot timpul, toate energiile și resursele. Acest din urm] lucru se întâmpl] frecvent. Totuși, trebuie admis faptul c], în cadrul datoriei generale de a dovedi compasiune, reducerea s]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci de a crea în continuare lucruri folositoare. Cartea este lumină din lumină, un tipar care trebuie transmis de la o generație la alta. E ca o plantă care-și dă lumina stinsă vlăstarelor ei. Când citești o carte, uiți de necazuri, treci prin aventuri minunate, îți hrănețti sufletul și mintea. A avea o carte înseamnă a avea o comoară. Cartea este deschisă pentru oricine și nu o poți închide niciodată. Ea va fi mereu deschisă pentru cei care vor să i
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pe care se află cărțile și locuințele lor este foarte fragil și nu este obișnuit cu greutatea, s-ar sparge și nimeni nu va mai putea să o salveze. Alice s-a mulțumit doar să privească minunățiile, nedorind să facă necazuri. Următoarea oprire a fost pe o planetă unde totul era din fier. Locuitorii erau tot cărți, dar de astă dată din fier. Alice rupse un măr să vadă ce gust are un astfel de măr, dar dinții se opriră pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Richard’s Almanack, să muncească fără Încetare. Aforismele frankliniene, toate exaltând valoarea disciplinei și muncii serioase, au fost aproape date uitării: „Mâinile inactive sunt uneltele diavolului”, „Nu lăsa pe mâine ce poți face astăzi”, „Cine nu cârpește spărtura mică, are necaz să repare gaura mare”. Visul american se bazează pe ideea că succesul este rezultatul strădaniei, iscusinței și autosuficienței. Proverbele lui Franklin erau ultimele fire subțiri ale unei țesături care unise utilitarismul secular al Iluminismului cu vechea tradiție religioasă calvină, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
matrimoniale, sau de desfacere a unor căsătorii sau legături deja existente, în scopul de a influența deci legături afective, pasionale, se utilizează, încă, "farmece" care, prin prezența și răspândirea lor, atestă mentalitatea mei veche, tradiția de a chema spiritele în necazurile sufletești de tot felul (S. Fl. Marian). Biserica acceptă unele "cetiri" religioase, admise de oficialitatea canonică, dar într-un context de toleranță neoficială sunt practicate și vechi obiceiuri magice sau "intermedieri", ca aprinderea lumânărilor la anumite morminte, noaptea, împlântarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le faci! Și zici că mai ai una? Octav: La dispoziția dumneavoastră. (aduce găina) Mujdei nu ținem... Puțin muștar dacă doriți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
tine... (intră Mona) Octav: (abia stăpînindu-și emoția) Îmi pare bine că ai venit...! Mona: (intimidată de tandrețea lui Octav) Ei...! (lunecînd) Dar văd că te-ai lansat tare! Octav: ...Cu ce vă servim? Avem de toate... insomnii rebele... haz de necaz... chinuri răsuflate... sentimente la preț redus... Prețuri convenabile! Mona: Da ce-i aicea, dragă, bazar de sentimente uzate?! Octav: Adevărul e că ne-am lărgit profilul... Vrem ca aici să funcționeze un... cavou cultural... turistic... spiritual... Mona: Interesant! Și chiloțeii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem că toți cei ce plâng ar putea dobândi mângâierea. Aici este vorba numai de cei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nici a oamenilor, urmănd îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, cu sare dreasă, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia” (Col. 4, 6). Cea mai înaltă treaptă a blândeții este iubirea față de cei ce ne prilejuiesc necazuri și supărări și care se arată prin iertare și împăcare (Matei 5, 23-24). Culmea blândeții stă deci în purtarea pe care ne-o poruncește Mântuitorul, prin cuvintele: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
împotriva păcatelor, a patimilor și mai ales împotriva diavolului ispititor, în care nu a rămas nimic bun. Dumnezeu a făgăduit celor blânzi că vor moșteni pământul. De aceea, cei ce se poartă cu blândețe vor fi scutiți de multe supărări, necazuri și tulburări pe care le determină lipsa acestei virtuți. Răsplata îi vine celui blând chiar din practicarea blândeții. “Fiind împăcat cu Dumnezeu, cu semenii și cu sine, omul blând se bucură de o stare de liniște și siguranță deplină.”<footnote
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să le urmeze. În acest caz, pe lângă importanța credinței, este scoasă în evidență prietenia adevărată. Profesorul insistă asupra următorului aspect: „prietenul adevărat este cel ce nu rămâne indiferent, ci se implică sufletește, deoarece, prietenia adevărată se vede la vreme de necaz, de cumpănă în viața cuiva.” Argumentarea este metoda expozitivă prin care se formulează un raționament, în vederea susținerii unei anumite idei în legătură cu care există sau ar putea să existe opinii diferite. În predarea religiei, prin argumentare se formează și se întăresc
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
învăța și pe noi să mulțumim și, pe de altă parte, pentru a da dovadă sigură că Dumnezeu Îl ascultă, fiind de o ființă cu El.) Situație problemă: Lecția Faptele buneroade ale credinței: „ De ce oamenii virtuoși nu sunt feriți de necazurile pământești?” (Necazurile pe care le îndură oamenii virtuoși sunt pentru dovedirea virtuții lor) „Îl iubim noi pe aproapele nostru ca pe noi înșine?” ( generozitatea este mai puternică decât egoismul?) Lecția Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr Profesorul solicită elevilor să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe noi să mulțumim și, pe de altă parte, pentru a da dovadă sigură că Dumnezeu Îl ascultă, fiind de o ființă cu El.) Situație problemă: Lecția Faptele buneroade ale credinței: „ De ce oamenii virtuoși nu sunt feriți de necazurile pământești?” (Necazurile pe care le îndură oamenii virtuoși sunt pentru dovedirea virtuții lor) „Îl iubim noi pe aproapele nostru ca pe noi înșine?” ( generozitatea este mai puternică decât egoismul?) Lecția Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr Profesorul solicită elevilor să citescă cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru țara Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își limpezea, de fapt, primejdia tătarilor și necazurile oamenilor. Își strânse pumnii. În lungul obrazului Îi aluneca o lacrimă, Întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând și carele Moldovei În pribegie. Văzuse corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise și tătari, pe un deal, departe, și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lăsa neîncununați și nerăsplătiți pe slujitorii Săi, pe Petru, pe Pavel, pe Iacov și Ioan, pe cei care pentru El au flămânzit în fiecare zi, au fost întemnițați, biciuiți, înecați, dați fiarelor sălbatice, omorâți, pe cei ce au suferit atâtea necazuri, pe care nu-i cu putință să le numeri? Președintele jocurilor olimpice laudă și încununează pe luptătorii învingători, stăpânul sluga sa, împăratul pe ostași și, într-un cuvânt, fiecare răsplătește pe cel care-l slujește, cu darurile cu care poate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mângâierea că nu e chiar așa de rău precum a fost socotit. (n. s. 26, p. 20) 80 atenție, ci am făcut fără putere sfaturile Tale. De aceea pe drept a venit asupra noastră pieirea și nimicirea și amăgirea și necazul și împresurarea, și acum te chemăm noi și nu ne auzi. Cerem de la Tine și nu aflăm milă. Căci nici noi nu Ți-am auzit cuvintele. Nici n-am arătat milă aproapelui. Că cei ce am urât înțelepciunea și n-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca să proorocească ceva favorabil, spre deosebire de proorocii noștri care pentru limpezimea vestirilor lor erau admirați nu numai de către contemporani, ci și de către cei de mai târziu, căci datorită vestirilor făcute de prooroci au fost construite cetăți, oamenii și-ai recâștigat sănătatea, necazurile și foametea au luat sfârșit. Mai mult, se știe clar că datorită proorociilor întreg poporul iude a venit din Egipt ca să-și întemeieze o patrie în Palestina. Câtă vreme a ținut poruncile lui Dumnezeu, poporul iudeu a prosperat, în schimb
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]