9,048 matches
-
de la simple parcări cu toaletă la benzinării restaurante și hoteluri. În iunie 2011, autostrada avea 33 de noduri, care furnizau acces la numeroase orașe și la alte drumuri naționale. În viitor, capătul sudic al autostrăzii va fi aproape de Dubrovnik. Între nodurile Lučko și Bosiljevo 2, autostrada urmează coridorul pan-european Vb, și se suprapune peste autostrada Zagreb-Rijeka. Nodul Bosiljevo 2 distribuie traficul spre sud de pe A1 spre Rijeka (prin autostrada A6) și către Split. Acel segment de din autostradă este operat
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
noduri, care furnizau acces la numeroase orașe și la alte drumuri naționale. În viitor, capătul sudic al autostrăzii va fi aproape de Dubrovnik. Între nodurile Lučko și Bosiljevo 2, autostrada urmează coridorul pan-european Vb, și se suprapune peste autostrada Zagreb-Rijeka. Nodul Bosiljevo 2 distribuie traficul spre sud de pe A1 spre Rijeka (prin autostrada A6) și către Split. Acel segment de din autostradă este operat de compania Autocesta Rijeka-Zagreb, în vreme ce restul autostrăzii este administrat direct de Hrvatske autoceste. Autostrada are un sistem
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
autostrăzii este administrat direct de Hrvatske autoceste. Autostrada are un sistem automat de monitorizare a traficului și de semnalizare. El este compus din sisteme de măsurare, control și semnalizare aflate în zonele în care condițiile de drum pot varia—la noduri, lângă viaducte, poduri, tuneluri și în zone în care pot apărea ceață și vânt puternic. Sistemul dispune și de semne de circulație variabile, pe care le utilizează pentru a comunica unele condiții de drum schimbătoare, posibile restricții și alte informații
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Plitvice, Catedrala Sfântul Iacob din Šibenik, Palatul lui Dioclețian din Split și orașul istoric Trogir. A1 este autostradă cu plată, pe baza clasificării naționale a vehiculelor pe baza unui sistem închis, integrat cu A6, care se ramifică din A1 la nodul Bosiljevo 2, ele formând un sistem unificat de taxare. Întrucât cele două autostrăzi sunt operate de companiile Autocesta Rijeka — Zagreb și Hrvatske autoceste, sistemul de colectare a taxei este operat în comun de cei doi operatori. Taxa se plătește în
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
operatorii autostrăzilor, și "ENC" - un sistem de colectare electronică utilizat de toate autostrăzile din Croația (cu excepția autostrăzii A2) și permite șoferilor să utilizeze benzi dedicate la punctele de taxare și reducere la plata taxelor. Porțiunea din A1 de la nord de nodul Bosiljevo 2 este operată de Autocesta Rijeka — Zagreb, iar restul este operată de Hrvatske autoceste, companii care nu raportează venituri separate pe secțiunile individuale ale diferitelor autostrăzi. Venitul total raportat de Hrvatske autoceste în prima jumătate a lui 2011 a
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
venituri separate pe secțiunile individuale ale diferitelor autostrăzi. Venitul total raportat de Hrvatske autoceste în prima jumătate a lui 2011 a fost de 508,1 milioane kuna (68,3 milioane euro). Această cifră se referă la A1 la sud de nodul Bosiljevo 2 dar și la alte autostrăzi administrate de Hrvatske autoceste, dar A1 reprezintă cea mai lungă și mai aglomerată autostradă cu plată operată de Hrvatske autoceste. Venitul raportat de Autocesta Rijeka — Zagreb în prima jumătate a lui 2011 este
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
este disponibil printr-o ramificație a autostrăzii accesibilă doar traficului pe A1 pe sensul spre nord. Vehiculele ce utilizează punctul de taxare de la Demerje sunt direcționate pe ruta autostrăzii imediat după punctul de taxare Lučko, între punctul de taxare și nodul Lučko. Sistemele fără numerar, mai rapide, au crescut capacitatea nominală a drumului de la 2.325 la 11.150 de vehicule pe oră. Din septembrie 2010, traficul pe sensul spre nord care iese de pe A1 trebuie să iasă din rețeaua de
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Până în iunie 2011, segmentul Ravča-Vrgorac a fost terminat, el cuprinzând 5 viaducte, 4 pasaje și un tunel. Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar cele mai mari structuri individuale de pe autostradă, ci sunt și cele mai lungi tuneluri din Croația. Ele separă trei zone
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
terminat, el cuprinzând 5 viaducte, 4 pasaje și un tunel. Din septembrie 2010, autostrada A1 are șapte tuneluri cu o lungime mai mare de . Cele mai notabile dintre ele sunt: , de lungime, între nodurile Ogulin și Brinje, și , de , între nodurile Sveti Rok și Maslenica. Tunelurile Mala Kapela și Sveti Rok nu sunt doar cele mai mari structuri individuale de pe autostradă, ci sunt și cele mai lungi tuneluri din Croația. Ele separă trei zone de climă distincte. Tunelul Mala Kapela se
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
funcționat la început pe un singur fir de când au fost deschise circulației în iunie 2005 și până la 30 mai 2009, când au fost date în folosință și pe celălalt fir. Celelalte mari tuneluri de pe autostrada A1 sunt , de , situat între nodurile Otočac și Perušić, și tunelurile Grič, Brinje și Konjsko. Lungimile acestora din urmă se încadrează în intervalul . Cel mai lung pod de pe A1 este , de , de peste lângă Karlovac. Alte mari poduri de pe drum sunt , Miljanica și —toate de peste . Pe A1
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Pe A1 se află și , de de peste și de peste strâmtoarea Novsko Ždrilo. Podurile Maslenica și Krka au o importanță deosebită, întrucât principala deschidere a ambelor are . Pe A1 se află și cel mai lung viaduct din Croația — de situat între nodurile Karlovac și Bosiljevo 1. În iunie 2011, mai erau alte șase viaducte terminate-— , , , , și . Toate au lungimi mai mari de . Cel mai recent terminat viaduct terminat ca parte a segmentului Ravča-Vrgorac este viaductul Kotezi cu , al doilea ca înălțime după
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
terminarea autostrăzii Zagreb-Split, culminând cu marea deschidere a scțiunii Karlovac — Split la 26 iunie 2005. Construcția autostrăzii pe segmentul Split-Dubrovnik a început odată ce s-a terminat lucrul la segmentele de la nord de Split, și secțiunea dintre Split (nodul Dugopolje) și nodul Šestanovac s-a deschis la 27 iunie 2007. Ultimele secțiuni terminate au fost Šestanovac-Ravča, deschisă la 22 decembrie 2008, și Ravča-Vrgorac deschisă la 30 iunie 2011. În anii 2000, pe măsură ce lucrările la autostradă progresau, autostrada și-a dobândit numele neoficial
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
Ravča-Vrgorac deschisă la 30 iunie 2011. În anii 2000, pe măsură ce lucrările la autostradă progresau, autostrada și-a dobândit numele neoficial, dar foarte frecvent folosit, de "Dalmatina", în presa croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-a deschis și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33. Costurile lucrărilor de construcție pentru segmentul Bosiljevo 2-Split (nodul Dugopolje) au fost estimate inițial de către guvern
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
iunie 2011. În anii 2000, pe măsură ce lucrările la autostradă progresau, autostrada și-a dobândit numele neoficial, dar foarte frecvent folosit, de "Dalmatina", în presa croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-a deschis și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33. Costurile lucrărilor de construcție pentru segmentul Bosiljevo 2-Split (nodul Dugopolje) au fost estimate inițial de către guvern în 2001 și au
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
a dobândit numele neoficial, dar foarte frecvent folosit, de "Dalmatina", în presa croată, deoarece lega Zagrebul de Dalmația. În 2010, a fost deschis și nodul Donja Zdenčina între nodurile Lučko și Jastrebarsko, și în iunie 2012, s-a deschis și nodul Novigrad, aducând numărul ieșirilor de pe autostradă la 33. Costurile lucrărilor de construcție pentru segmentul Bosiljevo 2-Split (nodul Dugopolje) au fost estimate inițial de către guvern în 2001 și au fost prezentate ca „3 x 3 x 3” - adică de autostradă vor
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
o reproiectare totală a rutei viitoarei autostrăzi A10. În august 2012, secțiunea până la Ploče urma să fie terminată până la finele lui 2012, și lucrările erau efectuate de un consorțiu de firme croate și străine. Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu autostrada A10, și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
până la finele lui 2012, și lucrările erau efectuate de un consorțiu de firme croate și străine. Segmentul trebuie să se termine la nodul Ploče, unde se va intersecta cu autostrada A10, și cu un drum expres de de legătură între nod și Șoseaua Adriatică lângă orașul Ploče. Hrvatske autoceste, operatorul segmentului de sud al autostrăzii A1, a comandat execuția proiectului, studiului de fezabilitate și de mediu pentru segmentul Doli - Osojnik al autostrăzii ce va fi construit lângă Dubrovnik. Începerea construcțiilor pentru
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
A1 la vest de Neum, cu o ramură care să deservească Neum și alta care să deservească Dubrovnik. În iulie 2012, nu se ajunsese la nicio hotărâre privind acest segment din A1. O modificare a rutei existente cuprinde construcția unui nod în T direcțional în locul nodului „trompetă” construit la Žuta Lokva. Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu va avea , așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2 unde se
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
cu o ramură care să deservească Neum și alta care să deservească Dubrovnik. În iulie 2012, nu se ajunsese la nicio hotărâre privind acest segment din A1. O modificare a rutei existente cuprinde construcția unui nod în T direcțional în locul nodului „trompetă” construit la Žuta Lokva. Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu va avea , așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2 unde se intersectează A1 cu A6. Traficul
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
și alta care să deservească Dubrovnik. În iulie 2012, nu se ajunsese la nicio hotărâre privind acest segment din A1. O modificare a rutei existente cuprinde construcția unui nod în T direcțional în locul nodului „trompetă” construit la Žuta Lokva. Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu va avea , așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2 unde se intersectează A1 cu A6. Traficul se contorizează regulat prin numărarea vehiculelor la
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
ajunsese la nicio hotărâre privind acest segment din A1. O modificare a rutei existente cuprinde construcția unui nod în T direcțional în locul nodului „trompetă” construit la Žuta Lokva. Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu va avea , așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2 unde se intersectează A1 cu A6. Traficul se contorizează regulat prin numărarea vehiculelor la punctele de taxare și este raportat de Autocesta Rijeka-Zagreb și Hrvatske
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
existente cuprinde construcția unui nod în T direcțional în locul nodului „trompetă” construit la Žuta Lokva. Noul nod urmează a fi construit doar după terminarea autostrăzii A7 între nodul Rijeka și Žuta Lokva. Acesta nu va avea , așa cum este cazul la nodul Bosiljevo 2 unde se intersectează A1 cu A6. Traficul se contorizează regulat prin numărarea vehiculelor la punctele de taxare și este raportat de Autocesta Rijeka-Zagreb și Hrvatske autoceste—operatorii porțiunilor nordică și respectiv sudică ale autostrăzii. Volumul de trafic raportat
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
la punctele de taxare și este raportat de Autocesta Rijeka-Zagreb și Hrvatske autoceste—operatorii porțiunilor nordică și respectiv sudică ale autostrăzii. Volumul de trafic raportat scade treptat pe măsură ce crește numărul kilometrului și autostrada trece pe lângă diferite destinații majore și pe la nodurile care le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează între nodurile Jastrebarsko și Lučko - cu 31.432 de vehicule și cu 53.216 de vehicule în medie zilnic pe perioada verii (ASDT), acest segment fiind și cel
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
porțiunilor nordică și respectiv sudică ale autostrăzii. Volumul de trafic raportat scade treptat pe măsură ce crește numărul kilometrului și autostrada trece pe lângă diferite destinații majore și pe la nodurile care le deservesc. Astfel, cel mai ridicat volum de trafic se înregistrează între nodurile Jastrebarsko și Lučko - cu 31.432 de vehicule și cu 53.216 de vehicule în medie zilnic pe perioada verii (ASDT), acest segment fiind și cel mai apropiat de Zagreb. La sud de nodul Bosiljevo 2, are loc prima mare
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
volum de trafic se înregistrează între nodurile Jastrebarsko și Lučko - cu 31.432 de vehicule și cu 53.216 de vehicule în medie zilnic pe perioada verii (ASDT), acest segment fiind și cel mai apropiat de Zagreb. La sud de nodul Bosiljevo 2, are loc prima mare scădere a volumului de trafic pe A1, datorită transferului traficului pe autostrada A6 către Rijeka. Alte schimbări similare ale volumului de trafic se înregistrează lângă Zadar (deservit de nodurile Zadar 1 și Zadar 2
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]