8,780 matches
-
dominante și vorbeau limba locală. Dar, din cauza expulzărilor forțate din timpul războiului și de după, ca să nu mai vorbim despre afluxul constant de soldați, administratori și muncitori ruși, la Începutul anilor ’80 populația era mult mai amestacată, mai ales În republicile nordice. În Lituania, 80% din locuitori erau Încă lituanieni, dar În Estonia numai 64% din populație era de etnie și limbă estone; În Letonia, numărul de nativi letoni la recensământul din 1980 era de 1,35 milioane la o populație de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sfada balcanică „veche de când lumea”. În anii ’60, André Malraux Îi semnala cu finețe unui vizitator iugoslav În Franța: Le Kosovo c’est votre Algérie dans l’Orléanais. Dacă antipatia sârbilor față de albanezi izvora din proximitate și nesiguranță, la extremitatea nordică a Iugoslaviei disprețul pentru amărâții din sud nu avea substrat etnic și se baza nu pe naționalitate, ci pe situația economică. Ca și În Italia, nordul prosper antipatiza populația mizeră din sud, care trăia, aparent, din subvenții asigurate de concetățenii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cel mai mult de pierdut prin separararea forțată a comunităților constituente, răspândite și amestecate pe tot teritoriul; Înainte de ascensiunea lui Miloševiæ, nici una dintre minoritățile etnice sau religioase nu manifestase o dorință susținută de a avea instituții separate. Dar, când republicile nordice s-au desprins de federație, chestiunea a revenit la ordinea zilei. După 1991, era firesc ca musulmanii și croații din Bosnia să prefere suveranitatea, și nu statutul de minoritate În ce mai rămăsese din Iugoslavia luiMiloševiæ; ei au votat Întocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
culorile, de la ecologiști și feministe rebele la marxiști și militanți antiglobalizare. În Spania, clivajul statului-națiune a fost declanșat de amintirea trecutului. În Italia, scindarea s-a datorat mai degrabă nemulțumirilor din prezent. Regiunile disidente prin tradiție se aflau la extremitatea nordică: zone de frontieră unde localnicilor li se atribuise identitatea italiană relativ recent (adesea În urma războiului și cel mai frecvent Împotriva voinței lor) și unde majoritatea vorbeau Încă mai degrabă franceza, gemana sau slovena. Nemulțumirile locuitorilor din aceste zone fuseseră atenuate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sus de Liège, și instalațiile miniere părăsite de lângă Gons și Charleroi. Foștii mineri și oțelari din aceste comunități depindeau acum, Împreună cu familiile lor, de un sistem social administrat din capitala bilingvă a țării și finanțat - susțineau naționaliștii flamanzi - din impozitele nordicilor, care aveau slujbe bine plătite. Fiindcă Flandra Înflorise. În 1947, peste 20% din forța de muncă flamandă era Încă În agricultură; 50 de ani mai târziu, din munca câmpului trăiau sub 3%. Între 1966 și 1975, economia flamandă a crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suedezi: „Aceasta e ziua În care Riksdag a hotărât să transforme Suedia dintr-o națiune independentă Într-un soi de provincie a unei superputeri În expansiune și să devină el Însuși, dintr-un corp legislativ, un biet consiliu consultativ”. Mulți nordici Împărtășeau sentimentele lui Gahrton, inclusiv unii dintre cei care votaseră pentru aderare. Chiar și membrii elitei politice și de afaceri din Elveția și Scandinavia care doreau să intre În UE pentru a profita de avantajele pieței unice recunoșteau că această
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca să intre. Prin condițiile sale rigide privind moneda comună și cerința ca toate statele aspirante să integreze În sistemul lor de guvernare faimosul acquis communautaire (codul din ce În ce mai complicat al practicilor europene), Maastricht era obstrucția administrativă finală. Nu punea probleme candidatelor nordice sau Austriei, dar era o stavilă de netrecut pentru eventualele candidate din Est. Obligată de propria cartă să-i includă În organizație pe noii europeni, UE a căutat În practică să-i excludă cât mai mult timp cu putință. Existau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nici unitatea angajatoare, nici statul nu puteau trata angajații ca pe niște producători dispensabili. Responsabilitatea socială și avantajul economic nu trebuiau să se excludă reciproc: „creșterea” era lăudabilă, dar nu cu orice preț. Acest model european avea mai multe versiuni: „nordică”, „renană”, „catolică” - fiecare cu variantele ei. Numitorul lor comun nu era un ansamblu specific de servicii și practici economice sau un nivel anume de implicare a statului. Era mai degrabă o percepție - uneori detaliată În legi și documente, alteori nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
italian Amerigo Vespucci, este descoperită și cunoscută drept Pământul unde crește vița de vie în stare sălbatică începând cu anul 1000. Precum grecii care au văzut "o țară acoperită de vii sălbatice" atunci când au debarcat în peninsula italică, o cronică nordică din secolul al XIII-lea intitulată Saga Groenlandei ("Pământul verde", în scandinavă) menționează că navigatorul viking Leif Erikson, fiul faimosului Eric cel Roșu, a descoperit "o țară bogată în vii" (Vinland hit goda). Unul dintre oamenii de pe drakkar, un german
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lipsa armonizării taxelor fiscale și accizelor (impozite indirecte asupra obiectelor de consum prevăzute de articolul 98 al Tratatului CEE) reprezintă un obstacol pentru creșterea consumului de vin în cazul anumitor parteneri europeni. Această fiscalitate descurajantă este cu precădere caracteristică țărilor nordice (îndeosebi Danemarca, Irlanda și Regatul-Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord). Nemulțumite de statutul lor de campioane ale fiscalității în ceea ce privește vinul, statele-membre din nordul Europei practică un fel de "neoprotecționism" care se ascunde, într-un mod mai mult sau mai
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
reclamă arhitectonic o altă vârstă culturală decât aceea basmului, ceea ce Paul Constantinescu consideră o eroare generată de neconcordanța între stilul personajelor împrumutând feriilor rusești din picturile care decorează cu scene de basm renumitele skatulka, casete pentru bijuterii, și recuzita legendelor nordice din care face parte și castelul. Prezent la expoziție, Tzigara-Samurcaș sublinia nu numai caracterul poetic al compoziției, ci și farmecul "prin haina strămoșească în care o îmbracă"222, obiectivul criticului fiind reglat de acreditarea acestor compoziții ca "artă națională". Sincretismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru vecie"234. Ca urmare a reiterării refuzului, care echivalează cu afront care reclamă pedeapsa maximă, păstorul este salvat in extremis de către gnomi, pe care Carmen Sylva îi împrumută eposului nordic al Edei, Kalevalei sau Cântecului Nibelungilor, gnomi care-l introduc într-o lume subpământeană. Aici i se înfățișează fantasmal Irina / Ileana, regele lumii subpământene revelându-i greșeala gravă de a-și fi abandonat turma și datoria de păstor care-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt reprezentativi pentru felul în care își consumă boala pe măsură ce sunt consumați de ea. Theodor Enescu găsește o filiație între un tablou precum Durerea (1905-1906) "care și prin alegerea imaginii amintește într-o măsură de simbolism, mai ales de cel nordic, dat fiind interesul pentru lumea maladiei și suferinței"298 și tabloul Copil bolnav (1896) al lui Munch. Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei anxietăți și trăiri nevrotice decelabile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Balaurul, Zmeul, Zburătorul. Adaptarea acestei figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se reflectă în tablouri precum Meduza (1900) sau Artistul și Himera (1906) de o manieră originală, care pune în evidență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atmosferă sumbră, nebuloasă, spectrală, specifică țărilor din nord și una pe care Karnabatt o vede ca manifestare a unui "temperament oriental", mediteraneean, unde predomină tonurile calde, pastelate, vitaliste, strălucitoare ale sudului. Pictura lui Loghi ar ieși, astfel, de sub influența germană, nordică, pe măsură ce se "încălzește" la lumina sudului mediteraneean: "Imaginație caldă de oriental, Loghi întrupează în culori, nu numai realități, ci concepții, visiuni de poet, crâmpee de vis, pe care le traduce în delicate armonii de culori"424. Acest sud feeric, dezinhibat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mister, care învăluie viziunile sale solare. Poetul delicat și sensibil care domină în Loghi domolește culorile prea calde, subtilizează contururile, învălue natura într-o atmosferă de mister și de vis dar visul omului de miază zi, nu un vis nordic ca în precedentele lui pânze. Akropoli (59) și In Arcadia (55) sunt bucăți de natură, care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea talentului lui așterne o diafană pânză de mister și vis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
insistă asupra surselor și influențelor germane, la care-l adaugă pe pictorul francez Besnard. Pe de o parte, în substanța tablourilor sale se dizolvă grandilocvent "misticismul german", pe de altă parte, pictura sa reflectă idilismul unor pastorale mixate cu legende nordice și feeriile orientale. Criticul însă nu desparte maniheist apele, ci-l situează pe Loghi la confluența acestor tendințe, încercând o sinteză a lor, fapt care poate fi observat în câteva dintre tabolurile sale, unde elementele recuzitei mitopoetice böckliniene configurează cadrul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spațiul german, dispersat la vremea aceea, predominante erau Încă ideile feudaliste și lupta pentru putere. Spania și Portugalia se aflau pe o treaptă superioară În ierarhia vremii, datorită descoperirilor geografice noi, la care ele au avut rol important. Țările europene nordice, au făcut cunoștință cu Renașterea mai târziu, dar În mai mică măsură. Arta tipografică și răspândirea cunoștințelor a Început cu Vechiului Testament din biblia lui Gutenberg. Pe la mijlocul veacului al XV-lea, germanul J. Gutenberg a descoperit arta tipografiei, mai Întâi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
factorilor/condițiilor care guvernează această dinamică. Condițiile evoluției ascendente a problemelor sociale a) Creșterea importanței unor valori în raport cu care „ceva” devine importantă ca sursă de îngrijorare, de atitudine negativă: libertatea individului, demnitatea umană, egalitatea, performanța economică, legalitatea etc. - în țările nordice, de exemplu, egalitatea a fost în ultimele decenii o valoare importantă care a dominat politicile sociale: cum poate diminua inegalitatea economică? În țările comuniste o egalitate accentuată a fost o valoare centrală. În țările care optează pentru o ideologie liberalistă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
crize” pe care Wallerstein o asimilează „preludiului medieval”. El examinează principiile componente ale sistemului (de atunci): a) pământul; b) proprietatea; c) veniturile; d) clasele de bază (seniorii, țăranii și funcționarii, comercianții, militarii); e) statul și imperiile; f) lumile (chineză, mediteraneeană, nordică etc); g) economiile mondiale; h) tehnologiile; i) procesele (expansiune, contracție, creșteri, declin, inflații, dezertificare, pustiire etc.); j) temporalitățile (cicluri, durate, timpi scurți); k) structurile; l) conjuncturile; m) mecanismele (taxe, confiscări, profituri ocazionale, prăzi, îngrădiri, dări), etc. Școala de la Binghamton și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al politicii naționale a fost convergența socială cu Europa. Deși strategiile adoptate au încercat să ajungă din urmă celelalte țări, nu au fost adoptate măsuri de social dumping pentru sprijinirea competitivității economice (Alber, Standing, 2000, p. 108). Nici în statele nordice adaptarea furnizării bunăstării la competiția globală nu s-a realizat prin reducerea bunăstării, ci „mai degrabă printr-un angajament colectiv, o viziune a valorii de a investi în standarde ridicate și consimțământul de a plăti pentru aceasta” (Schubert, Martens, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
direcția orientării pe criteriile pieței. (Palier, 2004, p. 15). Supraviețuirea modelului social european în viitor depinde, în mare măsură, de opțiunea statelor membre de a prelua o parte din cele mai bune practici capabile să combine securitatea și competitivitatea. Modelul nordic european poate fi o astfel de sursă de inspirație (Rasmussen, 2005, p. 55). Totuși, pe lângă elementele pur tehnice ale furnizării bunăstării în țările nordice, un factor deloc de neglijat îl constituie caracteristicile naționale. Identificarea acestora poate reprezenta un factor important
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a prelua o parte din cele mai bune practici capabile să combine securitatea și competitivitatea. Modelul nordic european poate fi o astfel de sursă de inspirație (Rasmussen, 2005, p. 55). Totuși, pe lângă elementele pur tehnice ale furnizării bunăstării în țările nordice, un factor deloc de neglijat îl constituie caracteristicile naționale. Identificarea acestora poate reprezenta un factor important în importarea cu succes a caracteristicilor modelului nordic în alte țări europene. Concluzii Astăzi sistemele protecției sociale din țările europene sunt considerate printre cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de inspirație (Rasmussen, 2005, p. 55). Totuși, pe lângă elementele pur tehnice ale furnizării bunăstării în țările nordice, un factor deloc de neglijat îl constituie caracteristicile naționale. Identificarea acestora poate reprezenta un factor important în importarea cu succes a caracteristicilor modelului nordic în alte țări europene. Concluzii Astăzi sistemele protecției sociale din țările europene sunt considerate printre cele mai eficiente și mai bine elaborate din lume. În spațiul european coexistă mai multe alternative sociale naționale ale statului bunăstării. Dar, în ciuda configurațiilor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modificările din trendurile demografice, au condus la exercitarea unei presiuni puternice pentru inovarea politicii sociale europene (Taylor-Gooby, 1998, p. 4). Un exemplu de bună practică și o potențială sursă de inspirație pentru noi abordări ale statelor europene le reprezintă modelul nordic european, care a dovedit că „productivitatea ridicată și egalitatea veniturilor pot fi combinate pozitiv. Prin promovarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă, dar și a măsurilor necesare constituirii unei forțe de muncă competitive și dinamice (învățarea pe tot
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]