8,836 matches
-
s-a pornit pe plâns cu picături mici prin ceața umedă și deasă, aducând toamna. În sat, apar țăranii amărâți, îmbrăcați în haine peticite, cu căciulile roase, în căruțe, venind de la câmp, obosiți după o zi lungă de muncă ; alții pășesc agale, fără putere, pe lângă vitele care se întorc de la păscut. Din celălalt capăt, se văd apropiindu-se căruțe încărcate cu porumb, iar țăranii trudiți merg pe lângă caii care știu drumul pe de rost. Ziua, în sat, e liniște deplină și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
numeam încetișor în gând: Frumușica, Zâna Mare, Zâna Mică, Crăiasa, Madona... Într-un târziu, apare albă și firavă cea din urmă stea, Luceafărul de zi, prevestind răsăritul soarelui și începutul unei noi zile. Luna cu întreg alaiul ei de stele pășește grăbită la culcare. Deșteptată ca dintr-un vis, trăiesc coșmarul unei idile care se destramă: Stelele se sting una câte una pe cerul senin, ducând cu ele, poate, cine știe câte vieți în lumea tăcerii. Dar steaua mea n-a apus încă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
timidă. Ați stat mai mult de vorbă cu mine și m-ați îndrumat cu blândețe, învățându mă regulile vieții de școlar, mi-ați arătat primele litere ale alfabetului. Zâmbetul și blândețea dumneavoastră m-au ajutat să devin curajoasă și să pășesc hotărât pe drumul învățăturii. Ați fost corectă în aprecieri, răsplătindu mă după munca mea. De aceea, eu nu vă pot uita firea blândă și delicată și vă mulțumesc din tot sufletul pentru modul în care m-ați format ca om
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Haneș, Cora Irineu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.). Experiența i-a folosit în demersurile istorico-literare pe care le-a întreprins, o parte dintre studii fiind strânse în volumul Orizonturi regăsite (1999). Riguros, cultivând o precizie severă a verbului, laboriosul cercetător evită să pășească pe căi bătătorite. El se angajează în investigații meticuloase, reexaminând chestiuni aparent tranșate sau explorând cu luare-aminte zone încă nefrecventate. Nimic superficial, nimic excesiv în pertinentele incursiuni. Scrutând în adâncime, inițiind un joc circumspect de întrebări și răspunsuri, detectând „recurențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
de istorie a psihiatriei, o lecție de interpretare medică-istorică în care erudiția și abundența informațiilor medicale, biologice, filozofice și istorice constituie punctele de reper ale unei construcții logice de istorie a concepțiilor științifice. Concluzia lui Zosin era aceea că "psihiatria pășește în veacul al XX-lea ca știință medicală bine constituită, așezată pe temelii nezdruncinabile..." și, mai departe, că "psihiatria a ieșit de mult din faza aceea nebuloasă în care se perseverează prea cu îndărătnicie a se crede că s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care rămâne printre noi. De aceea, aderența noastră la charisma unor astfel de oameni mari o facem cu sentimentul de a tinde a fi ca ei, de a-i avea ca model de urmat sau încă de urmat". Petru Boișteanu Pășeam trist pe una din largile alei ale Copoului care trecea prin fața bisericii "Sf. Nicolae" a lui Iorga, retrăind clipele în care ne-am despărțit de profesor, al șaptelea și ultimul director al Socolei, în cei o sută de ani de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru caii verzi, se știe, peretele este "imașul" predilect)! La aer... În natură!... Înapoi la adevăr! Numai că adevărul ia-l de unde nu-i... Reperele sînt deregulate, bulversate în sistemul coercitiv din care "eroii" au încercat să fugă. Vrînd să pășească în ținutul ademenitor al lumii aievea, Popeștii vor fi înghițiți de un sorb perfid, acela al tragicei iluzii. Victime ale unei halucinații care nu face decît să îți schimbe semnul, ei se aruncă de pe un parapet într-o apă... care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima încercare de asalt utopic se adresează irealității! ca orbul care pășește pe treapta următoare, imaginară și inexistentă, a unei scări care calcă deasupra neantului. Prin acest ultim act aberativ dovada instaurării dincolo de haos a totalei dezagregări inexistența devine moarte. Iar moartea finală e anticipată pas cu pas de moartea morală progresivă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
puțin democrată, de la un stat abia creat a cărui limbă acum începe să se cunoască, care are necesitatea de liniște îndelungată, democratism mult și respect față de drepturile altor naționalități, cu orientarea ce cată să o apuce, îmi face impresia că pășește pe drumul imperialismului rusesc. Se poate ca actualul guvern al Ucrainei să fi avut răi sfătuitori, pentru că de când cu nebunia bolșevică, bunele relațiuni de vecinătate ale noastre cu marea Republică Ucraineană au fost pe nevrute întrerupte. Mai înainte avusesem contact
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca în interesele restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice. Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părți a Bucovinei a cărei populație este legată în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sfătuiește pe călugări să-i primescă pe lângă mânăstirile lor pe copiii orfani, ori pe cei aduși de bună voie de părinți pentru a primi o educație pioasă, deprinzându-se cu iubirea binelui, pentru ca mai târziu, să poată singuri judeca și păși pe calea acțiunii juste. Așa cum se întâmplă, în mod firesc, la toți autorii creștini, scopul educației îl constituie și pentru Sf. Vasile cel Mare formarea unui individ care să manifeste iubire pentru Dumnezeu și pentru oameni, să urmărească binele în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfundată, Dar fruntea lui
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pare că tot mai ai dumneata ceva. Ai vândut otava ? N-am vândut-o ! Atunci mi-o poți vinde chiar mie. N-ai dumneata bani să cumperi otava mea ! Apoi și-a Îndreptat trupul gârbovit și-a ieșit din primărie, pășind apăsat. De-atunci n-a mai dat pe acolo. Tot despre otavă i-au amintit și frații când s-a dus să le ceară ajutor. Când a auzit așa, s-a dus ca din pușcă și mai mult n-a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
II, p. 48) „Cred ... Și întru Unul Domn ...” 23 „Și cine, văzând firea apelor schimbându-se și prefăcându-se în vin, nu putea înțelege că Cel ce a făcut aceasta e Domnul și Făcătorul firii tuturor apelor? De aceea a pășit și pe mare ca un Stăpân și umbla pe ea ca pe pământ, dând privitorilor dovada stăpânirii Lui peste toate. Iar hrănind cu puține pâini atâta mulțime și făcând din cele puține belșug mare, încât a săturat cu cinci pâini
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sa la întreg neamul omenesc, așa după cum fusese prezis de către prooroci”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a II-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 131) „Dar nici Iisus însuși și nici ucenicii Lui n-au cerut celor ce pășeau pe urmele Lui să ceară pur și simplu în divinitatea și în minunile Lui, fără ca El să fi luat asupră-Și, prin întrupare, fire omenească tocmai prin aceea că a luat asupra Lui din același trup care poftește împotriva duhului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 8) „După venirea lui Hristos, cei ce locuiesc pământul au ajuns din fiare, oameni, dar, mai bine spus, toți aceia care pășesc cu adevărat pe urmele Lui au ajuns din oameni, îngeri”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta mare Muceniță Drosida și despre aducerea aminte de moarte, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
chip, nici unul din ei nu ne-a explicat. Nici nu era cu putință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia IV, III, în PSB, vol. 23, p. 50) „Se cădea să fie netulburat pântecele acela în care a pășit Creatorul universului! Se cădea să fie lipsit de orice frământare sufletească sufletul care a fost învrednicit să slujească unor taine atât de mare! Aceasta este pricina pentru care îngerul o vestește pe Fecioară înainte de zămislire, iar pe Iosif, atunci când avea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
astfel de Stăpân”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XVII, p. 176-177) „Căci cu acest trup va veni (Hristos - n.n.) să judece lumea, avându-l întreg și nepătimitor. Către care și noi vom păși, făcându-se trupurile noastre asemenea cu trupul slavei Lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia XI, p. 111) „Mulți au înviat și din nou au murit precum Lazăr, la fel și trupurile sfinților
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea infinită. Libertatea umanului nu e caracterizată cu adevărat nici măcar prin raportare la totalitatea universului, ci la Autorul lui. în participarea la marea fără margini a libertății divine umanul își află orizontul, sensul ultim al libertății lui. Această concepție
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la pămînt. Plotin (Enneade, 4, 3, 12) acordă această amplitudine maximă sufletului eliberat de trup. Numai sufletul, în dezvoltarea lui negrevată de povara materiei, e capabil să acopere extremele cosmice. Doar despre el se poate spune că deși picioarele sale pășesc în continuare pe pămînt, capul i-a atins înaltul cerului. în schimb, pentru creștinul Methodios din Olymp (martir în 312), în Banchetul său, trupul fecioarelor creștine, trupul feciorelnic este cel calificabil drept pășind pe pămînt, dar bolta-nstelată a cerurilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se poate spune că deși picioarele sale pășesc în continuare pe pămînt, capul i-a atins înaltul cerului. în schimb, pentru creștinul Methodios din Olymp (martir în 312), în Banchetul său, trupul fecioarelor creștine, trupul feciorelnic este cel calificabil drept pășind pe pămînt, dar bolta-nstelată a cerurilor atingînd. Potrivit interpretării curente, virginitatea trupului simbolizează prin excelență integritatea receptaculului uman în care se sălășluiește prezența divină. Cei care aleg fecioria arată prin trupul lor că se păstrează intacți, puri, separați de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lumea să treacă peste puțină vreme spre varianta ei ultimă, restaurată. în mozaicurile Romei creștine de pînă în secolul al X-lea, Christos vine, înaintează imperios spre privitor, ne invadează ochii cu o strălucire atît de apropiată încît aproape că pășim în ea. Istoria, socialul, viața terestră apar doar ca un scurt moment legitim, desigur, dar aproape depășit al mișcării verticale. în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil încît capătul de jos al distanței devine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
refuză atunci să ia în seamă semnificația specifică a materiei lor de studiu, afirmată de actorii religioși și de texte (diferența de nivel ontologic dintre cei doi poli ai credinței), ci intră în contradicție chiar cu statutul lor de știință, pășind pe tărîmul ideologiei secularizante. Se află în inadecvare atît față de obiectul lor, cît și față de principiile și de metodele pe care și le-au stabilit. Potrivit lui H.-R. Patapievici, care reia argumentația lui C.S. Lewis 1 și a lui Leo
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
liberă cu astfel de oameni, gândindu-te că posedă resturi substanțiale de auz de vorbesc atât de corect, de fapt ei având pierdere aproape totală sau când auzi un deficient de auz pur și simplu pronunțând ceea ce înainte nu reușea. Pășind în lumea tăcerii, descoperi oameni exact ca toți ceilalți, inteligenți, talentați, sensibili, frumoși, doar că simțul lor auditiv nu-i servește la nivelul optim. Noi, ca și auzitori, îi învățăm să vorbească, iar ei, la rândul lor, ne învață să
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
de un model. Facem acest model, dar cum? După acești doctrinari, acest tip nu se obține din realitate ci trebuie să fie o creație pură a rațiunii; ceva mai mult, o inspirație a filosofului. Modelul acesta odată obținut se va păși la modificarea societății după acest tip ideal. Aceasta este părerea romanticilor utopiști care visează fiecare în felul său forme ideale după care ar trebui să se modeleze realitatea. Cel mai interesant dintre toți este (...) acest autor nu s-a mărginit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]