9,932 matches
-
omorurilor comise. Ei sunt regii noilor și vechilor structuri de putere. Puterea e ficționalizată de către cei care au putere. Ei sunt medaliații unui spectacol în care au torturat și ucis mii de oameni și din care au ieșit cu câteva pete pe conștiință. Nimeni, niciodată, nu i-a învinuit de nimic. Din contră, sunt deținătorii singurei istorii care contează. Pentru că e istoria la care îi lasă pe ceilalți să aibă acces. Istoria învățată de copiii de grădiniță și elevii de liceu
Criminalii sunt eroi - The Act of Killing () [Corola-website/Science/295643_a_296972]
-
conștiința de sine, s-au obținut o serie de drepturi care acum sunt parte a sistemului european. La sfârșitul secolului XX, tot ce a revendicat stânga pe parcursul a peste 100 de ani a fost dobândit. De exemplu, nu mai există pete negre pe harta socială, care să fie total excluse de la sistemul de educație sau de sănătate, sistemul european se bazează pe impozit progresiv, asigurările sociale sunt un principiu clar respectat. Este greu să le obții dar e mai greu să
”Elaborarea ideilor de stânga trebuie să se însoţească de gesturi care sunt concret de stânga” - Interviu cu Nicolae Mandea () [Corola-website/Science/295651_a_296980]
-
de Adi Dohotaru Rezumat: Eseul despre locuirea și munca din Pată Rât, în apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, propune o tehnică de abordare a drepturilor omului, în speță a discriminării rasiale prin segregare ghetoizată, la intersecția dintre cercetarea prin acțiune participativa (Participatory Action Research), activismul cetățenesc și arta performativă
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
înțelege impactului scăzut al civismului militant) și arta spectaculara cu mesaj socio-politic (ca modalitate de dezinhibare și încurajare a participării cetățenești într-un mediu politic relativ pasiv în comparație cu alte state ale UE). Deși se bazează în principal pe mărturii din Pată Rât, eseul are la bază câteva zeci de interviuri și întâlniri informale cu rezidenți în așezări informale, activiti pentru drepturile omului, funcționari și politicieni locali din Cluj, Ploiești, Călărași, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș în intervalul 2011-2013, majoritatea interacțiunilor fiind realizate
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
fi vreuna dintre aceste discipline, punere în scenă care se bazează, desigur, pe o documentare antropologica prealabilă. Ghetoizarea din Cluj La marginea gropii de gunoi a Clujului, s-au format după 1989 patru comunități relativ distincte (Dallas, Cantonului, Noul Pată Rât, Rampă), cu aproximativ 1.500 de persoane, marea majoritate fiind romi. Există deja o așezare informală de mici dimensiuni în perioada comunistă, dar procesul formării ghetoului respectiv este condiționat de procesul formării unei economii de tip neoliberal ce s-
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
s-a instaurat după Revoluție, care a condus la de-proletarizarea unei părți masive din societatea românească și la excluderea și rasializarea accentuată a romilor[2], foști proletari industriali și agricoli cu o calificare scăzută, care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea fără acte de proprietate. [caption id="attachment 790" align="aligncenter" width="400"] Pată Rât, rampă. Foto: Cătălin Berescu[/caption] Peste 40% dintre rezidenții Pată Rât au fost angrenați în acest
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
a romilor[2], foști proletari industriali și agricoli cu o calificare scăzută, care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea fără acte de proprietate. [caption id="attachment 790" align="aligncenter" width="400"] Pată Rât, rampă. Foto: Cătălin Berescu[/caption] Peste 40% dintre rezidenții Pată Rât au fost angrenați în acest proces de segregare ca urmare a gentrificării urbane. Alții au ajuns din proprie inițiativă sau chemați de familii ca să lucreze în rampă în
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
scăzută, care au fost mutați la Pată Rât din centrul sau de la periferiile oraului unde locuiau adesea fără acte de proprietate. [caption id="attachment 790" align="aligncenter" width="400"] Pată Rât, rampă. Foto: Cătălin Berescu[/caption] Peste 40% dintre rezidenții Pată Rât au fost angrenați în acest proces de segregare ca urmare a gentrificării urbane. Alții au ajuns din proprie inițiativă sau chemați de familii ca să lucreze în rampă în condiii toxice și nelegale, peste 50% dintre locuitorii fiind antrenați într-
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
rampei, ca urmare a exploziei unei economii de consum ce s-a format la sfâritul anilor 1990. Se poate constata astfel un fenomen de agregare specific unui sistem neoliberal periferic, ale cărui caracteristici principale sunt mai accentuate în ghetouri că Pată Rât, cu o rampp administrată privat și cu locuințe informale. Precarizarea muncii, lipsa unor contracte stabile, de-reglementarea, non-intervenția statului, absența unor asigurări sociale, medicale ori a unui sistem de pensii pentru sutele de muncitori informali care colectează selectiv deșeurile
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
care colectează selectiv deșeurile din rampă, sunt trăsături ale unui sistem economic bazat major pe echilibrul dintre cerere și oferta, costurile sociale sau de mediu fiind marginalizate, după cum vom vedea și în cazul expus aici. Potrivit tipologiei lui Loïc Wacquant, Pată Rât este un spațiu ghetoizat, sintagma care se aplică cu grabă jurnalistică ori polemică în situații inadecvate, legate de infracționalitate ridicată, dezordini urbane, sărăcie ori segregare. În acest sens, ghetoul nu trebuie categorisit în analogie cu enclavele imigranților ori cu
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
închisoarea, cu rezervatia[3]. Ghetoizarea devine o metodă de a segrega pierzătorii unor lupte rasiale și de clasă în economii de piață ale căror stratificare și inegalități sunt net superioare celor comuniste, perioada după care multe persoane intervievate manifestă nostalgie. Pată Rât are caracteristicile ghetoului și nu ale unei colonii răsărite la marginea unui oraș, așa cum s-au înființat câteva în preajma Clujului. Este relativ omogena etnic, are o structură organizațională autonomă și o identitate colectivă stigmatizata, care separă locuitorii rampei de
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
termeni morali, ai gustului și dezgustului, purității și impurității (evreii eretici posibili purtători de sifilis, portretizați că necurați și totodată senzuali și corupători prin obiceiurile lor), politica foarte asemănătoare cu delegarea unui spațiu convenabil pentru romii indezirabili și „mizeri” de la Pată Rât, așa cum apar în multe comentarii anonime în media locală). Modelul acesta se extinde către alte părți ale Europei: One can detect în this inaugural moment the four constituent elements of the ghetto, namely, (i) stigma, (îi) constraint, (iii) spațial
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
4]. Printr-o tehnică ce se poate denumi a posteriori a antropologiei performative ce implică activism civic, cercetare prin acțiune participativa (PAR) și performance artistic stradal, am încercat să prezentăm instituțiilor abilitate și opiniei publice motivele pentru care ghetoul Pată Rât este rodul unei construcții politice și economice conștiente, desi ascunse privirii publice, si nu produsul unei creații „naturale” din partea unor persoane cu alte obiceiuri care refuză integrarea socială (cea mai concludenta afirmație în direcița schițata mai sus este a
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
străduința de a-i scoate pe romi din „mediul lor natural”). Ca reacție la o evacuare forțată din 17 decembrie 2010, care a condus la mutarea a aproximativ 300 de persoane de pe strada Coastei (o zonă rezidențială a Clujului) la Pată Rât (groapă de gunoi a orașului), s-a format un ansamblu de activiști ce au colaborat într-un cadru informal, în Grupul de Lucru al Organizaiilor Civice (gLOC). Campania gLOC, din care fac parte rezidenți din Pată Rât și universitari
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
a Clujului) la Pată Rât (groapă de gunoi a orașului), s-a format un ansamblu de activiști ce au colaborat într-un cadru informal, în Grupul de Lucru al Organizaiilor Civice (gLOC). Campania gLOC, din care fac parte rezidenți din Pată Rât și universitari, persoane din mediul asociativ și artiști solidari cu ei, a presupus organizarea de manifestații, realizarea de petiții și articole, propunerea unor strategii de incluziune socială și negocieri cu instituițile statului, acțiuni de advocacy, conferințe și mese rotunde
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
cu instituițile statului, acțiuni de advocacy, conferințe și mese rotunde etc. De pildă, doar într-un interval de peste doi ani au fost inițiate o duzină de manifestații și de petiții, care au generat sute de materiale mediatice și preluarea subiectului Pată Rât pe agenda publică în altă cheie decât a depunerii neconforme a deșeurilor orașului. În linii generale, propunerile gLOC vizează, în spiritul justiției sociale, incluziunea locativa a persoanelor din Pată Rât și care au minimă posibilitate de a se integra
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
care au generat sute de materiale mediatice și preluarea subiectului Pată Rât pe agenda publică în altă cheie decât a depunerii neconforme a deșeurilor orașului. În linii generale, propunerile gLOC vizează, în spiritul justiției sociale, incluziunea locativa a persoanelor din Pată Rât și care au minimă posibilitate de a se integra în oraș, îmbunătățirea infrastructurii de la Pată Rât, condiții decente de locuire, stoparea evacuărilor forțate către Pată Rât, slujbe legale și protejate pentru romii din rampă care lucrează în condiții toxice
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
altă cheie decât a depunerii neconforme a deșeurilor orașului. În linii generale, propunerile gLOC vizează, în spiritul justiției sociale, incluziunea locativa a persoanelor din Pată Rât și care au minimă posibilitate de a se integra în oraș, îmbunătățirea infrastructurii de la Pată Rât, condiții decente de locuire, stoparea evacuărilor forțate către Pată Rât, slujbe legale și protejate pentru romii din rampă care lucrează în condiții toxice și fără contracte de muncă, mai ales în condițiile închiderii spațiului poluant de depozitare ca urmare
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
linii generale, propunerile gLOC vizează, în spiritul justiției sociale, incluziunea locativa a persoanelor din Pată Rât și care au minimă posibilitate de a se integra în oraș, îmbunătățirea infrastructurii de la Pată Rât, condiții decente de locuire, stoparea evacuărilor forțate către Pată Rât, slujbe legale și protejate pentru romii din rampă care lucrează în condiții toxice și fără contracte de muncă, mai ales în condițiile închiderii spațiului poluant de depozitare ca urmare a încălcării standardelor UE de gestiune a deșeurilor. [1
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
investigator în raport cu domeniul ori obiectul investigat. Prin relaționarea multiplă și colaboratoare pe teren, presupusul obiect al cunoașterii este transformat în subiect-partener al investigației, motiv pentru care performance-urile la care fac referire sunt, de fapt, răspunsuri inovatoare la nevoile oamenilor din Pată Rât de a da forma unor nemulțumiri vizavi de ceea ce au perceput că abuzuri ale autorităților. Potrivit antropologului Alice McIntyre, care a fost influențată de cercetările feministe ori de pedagogia radicală a sud-americanului Paulo Freire, principiile PAR presupun: „(a) a
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
urgente cetățenești situate în afara lentorii și birocrației proiectelor de finanțare. Cele trei evenimente stradale sunt redate în ordine inversă, pe masura ce metodă antropologiei performative s-a conturat în urmă interacțiunii pe „teren” și a interviurilor realizate. Precaritatea muncii F.P.P. din Noul Pată Rât era la Profi și se află din întâmplare într-un birou unde șefii se uitau peste niște CV-uri, care aparțineau câtorva persoane de pe str. Coastei. Șefii văzând adresa au zis că nu îi angajează pentru că sunt „țigani borați
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
Pe F.P.P. nu l-au observat, pentru că „am noroc că is mai alb la față și nu știa că stau chiar acolo că eu <i>am buletinul în altă parte... și numai să vă dați seama, d-apăi dacă vede acuma Pată Rât, nu te</i> <i>angajează nimeni, îi mai rau</i>”. [caption id="attachment 813" align="aligncenter" width="300"] Claudia Cretă, Asociația Coastei. Foto: Emese Apai[/caption] Din acest motiv, oamenii mutați de pe strada Coastei la Pată Rât au insistat cu
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
d-apăi dacă vede acuma Pată Rât, nu te</i> <i>angajează nimeni, îi mai rau</i>”. [caption id="attachment 813" align="aligncenter" width="300"] Claudia Cretă, Asociația Coastei. Foto: Emese Apai[/caption] Din acest motiv, oamenii mutați de pe strada Coastei la Pată Rât au insistat cu succes pe langă autorități ca să schimbe în adresele lor denumirea străzii pe care stau pentru a nu fi respinși la angajare. E.G. și concubinul ei arată relația dintre locuirea stigmatizata din Pată Rât și munca precară
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
de pe strada Coastei la Pată Rât au insistat cu succes pe langă autorități ca să schimbe în adresele lor denumirea străzii pe care stau pentru a nu fi respinși la angajare. E.G. și concubinul ei arată relația dintre locuirea stigmatizata din Pată Rât și munca precară, amintindu-și de vremurile mai bune de dinainte de criză economică de pe str. Coastei, cănd patronii veneau după ei pentru a le oferi de lucru în construcții, într-o perioadă când zona Clujului cunoștea probabil cel mai
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
E zugrav de meserie, ți-am zis. - Concubin: Am fost in Florești și am facut un apartament, în 2 zile, mi-am adus din scule acasă, că omul o plecat la țară, să-și facă Paștele, el o venit în Pată Rât cu nevastă-sa, o zis că nu-i adevărat [văzând Dallas-ul]. Eu am spus, ca ho, eu mai sus stau... Degeaba, na, ca vezi, că omul se sperie... și la domnul asta la care am facut apartamentul, is tot
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]