8,902 matches
-
o întinsă depresiune lacustră având 2-3 metri adâncime. Are un volum de apă de cca 400.000 metri cubi, 16 km de diguri, înalte de 2 m, și-a mai diminuat suprafața (200 ha) și functionează din 1968 ca amenajare piscicolă. Suprafața lacului la nivel normal de retenție este de 656 ha, conținând heleștee și pepiniere pentru creșterea și înmulțirea peștilor în cadrul S.C. Piscicola Călărași. Teritoriul municipiului este situat pe o mare unitate structurală cunoscută în literatura de specialitate sub numele
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
înalte de 2 m, și-a mai diminuat suprafața (200 ha) și functionează din 1968 ca amenajare piscicolă. Suprafața lacului la nivel normal de retenție este de 656 ha, conținând heleștee și pepiniere pentru creșterea și înmulțirea peștilor în cadrul S.C. Piscicola Călărași. Teritoriul municipiului este situat pe o mare unitate structurală cunoscută în literatura de specialitate sub numele de „platforma moesică”. Acesteia îi corespunde din punct de vedere morfologic Câmpia Română. În alcătuirea platformei Moesice distingem două etaje structurale: soclul și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
în Galați există mai multe institute de cercetare specializate, patru dintre ele având profil unic în România: ICEPRONAV (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Construcții Navale), UZINSIDER Engineering (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru produse plate metalice), Institutul de Cercetări Piscicole și Stațiunea de Cercetări Viticole Târgu Bujor. Baza materială pentru manifestări culturale și artistice este oferită de 330 biblioteci publice, 21 săli de cinema, 3 teatre, 10 muzee, 94 cluburi culturale, 5 case de cultură, etc. Școala Nr. 24 (Sfinții
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
aprilie 1885 și s-au terminat la 28 mai 1887. Municipiul Fălticeni administrează două sate: Șoldănești și Țarna Mare. Municipiul Fălticeni este localizat într-o zonă deluroasă din Podișul Sucevei, în apropierea sa găsindu-se întinse plantații pomicole și iazuri piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul Înalt (503 metri), Culmea Pleșului (915 metri); mai aproape, este culoarul depresionar
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
zona centrală (unde astăzi este amenajat Parcul Dendrologic Central) exista în secolul al XVIII-lea un iaz mănăstiresc. De asemenea, în proximitatea actualei fabrici de bere și spirt existau iazuri importante alimentate de Pozen. În momentul de față, singurul iaz piscicol care merită menționat este amplasat în extravilanul localității, după Zona Protejată „Ochiuri”. În zona administrativă a municipiului Rădăuți, mai puțin în arealul intravilan, predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
2008 suprafață Aralului Mic era de 3300 km² (conform JAXA: 3600 km²). La 12 km de țărmul actual al Aralului Mic se află orașul Aralsk, în trecut cel mai important port de la Marea Aral. Aralul Mic are un mare potențial piscicol, guvernul kazah preconizind că din 2007 volumul anual al pescuitului în acest lac să atingă 12 mii ț. Din 2010 a început etapă a doua de construcție a digului Kokaral, care prevede ridicarea lui cu 8 m și implicit readucerea
Aralul Mic () [Corola-website/Science/301022_a_302351]
-
km cu o clădire modernă. Alimentarea cu apă potabilă este asigurată de o rețea de 20 km lungime. Potențialul turistic al zonei Bozovici este imens prin peisajele extraordinare, pădurile, râurile și pârâurile, lacurile, vânatul (sportul numărul 1 din Bozovici), fauna piscicolă, și nu în ultimul rând ospitalitatea almăjanului. De la cascada Bigăr (lângă paralela de 45 de grade) și până la Cheile Nerei, turistul bine îndrumat mai poate vedea păstrăvăria de pe Valea Minișului, pădurile seculare, morile de apă de la Rudăria (complexul mulinologic cel
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
mare parte a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
cu râul Bahlui (pe locul vechiului iaz Budăi.("” Budăiu - iezișor lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidență de apariția unor izvoare. De altfel, și denumirea de Budăi este dată după fântâna Budăi
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Iași-Ungheni, pe care nu este însă deservită de nicio stație, cea mai apropiată fiind Iași. În comuna Holboca se află pădurea Dancu-Iași și acumularea Chirița, arii protejate (prima forestieră, a doua acvatică) în care sunt ocrotite multiple specii arboricole, respectiv piscicole. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Holboca se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,97%), cu o minoritate de romi (2,13%). Pentru 7
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
a vizita o întreagă colecție de sculpturi, rezultatul mai multor tabere de sculptură din ani anteriori. În apropiere se poate face o vizită la rezervatia naturală de bujori de stepa și castelul Ugron, ambele situate în Zău de Câmpie, lacurile piscicole de la Zău de Câmpie sau Miheșu de Câmpie, si mai puțin cunoscut, fenomenul de "foc viu" lângă Sărmășel datorat gazelor naturale ce ies din pământ și se autoaprind. Aproape de centrul satului, mai exact în zona gării, se poate vedea monumentul
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
doua regiune producătoare de cidru din Franța. Comparativ cu alte regiuni ale Franței, Bretania este o regiune preponderent agrară, creșterea animalelor și pescuitul precum și industria alimentară fiind activitățile economice principale. Astfel, Regiunea Bretania și departamentul Loire-Atlantique realizează 47% din producția piscicolă a Franței. Pentru a elimina discrepanțele economice, guvernul francez a înființat în deceniile trecute poluri tehnologice (Rennes, Lannion), orientate în pricipal pe domenii noi cum ar fi telecomunicațiile și electronica. O activitate importantă în perioada estivală este și turismul, în
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
temperaturile existente în timpul iernii, stratul de zăpadă poate persista până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de zone umede, deosebit punct de atracție pentru turiști și pescari. VEGETAȚIA - FAUNA - SOLURILE Vegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. Vegetația
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
este atestat documentar în anul1387, iar satul Moroda în anul 1508. Legumicultura, cultura cerealelor, cultura plantelor tehnice precum și creșterea animalelor sunt pricipalele sectoare ale agriculturii răspunzătoare de susținerea economiei locale. Din punct de vedere turistic, Seleuș este cunoscut datorită amenajărilor piscicole realizate aici și nu în ultimul rând pentru podul turcesc, monument istoric și de arhitectură datat din secolele al XV-lea - al XVIIlea, construit peste râul Cigher. În Seleuș există clădiri monumente de arhitectură, din care amintim biserica cu hramul
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
km sud-vest de municipiul Baia Mare. Se află în apropierea drumului european E58. La 5 km nord-vest se situează satul Bozânta Mică, centrul comunal (Recea) este situat la 3 km în nord-est, iar la 3 km sud-vest se află lacul amenajat piscicol „Două veverițe”. În apropierea satului curge râul Lăpuș, care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant de câmpie, iar clima este temperat-continentală, cu veri răcoroase și
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
În plus, la 11 iunie 1948 în comuna Fulga au fost naționalizate mijloacele de producție, și anume moara și presa de ulei, apărând treptat și primele asociații agricole. Din anul 1964, pe Valea Morii și Valea Lupilor se fac amenajări piscicole care, prin construirea barajului de acumulare a apelor pârâului Bilova în 1969, au format lacul Fulga. Iar din 1985, pe teritoriul comunei își stabilește sediul și Întreprinderea Județeană Piscicolă Prahova. Alături de CAP Fulga, care se ocupa de activitatea agricolă și
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
anul 1964, pe Valea Morii și Valea Lupilor se fac amenajări piscicole care, prin construirea barajului de acumulare a apelor pârâului Bilova în 1969, au format lacul Fulga. Iar din 1985, pe teritoriul comunei își stabilește sediul și Întreprinderea Județeană Piscicolă Prahova. Alături de CAP Fulga, care se ocupa de activitatea agricolă și dezvolta secții anexe de mică industrie și prestări servicii (secție de fabricat cărămizi, brutării), un rol deosebit în viața comunei îl aveau Cooperativa de Consum, cu 4 unități de
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos, cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în această perioadă Valea Șarchii a fost supusă unor lucrări de regularizare. Clima este
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
și datorită investiților făcute până în 2008. Criza economică mondială declanșată în noiembrie 2008 a atins însă și economia insulelor Feroe, ridicând și rata șomajului. Economia insulele Feroe nu au fost însă afectate masiv și rămâne destul de solidă și datorită industriei piscicole profitabile. Aproximativ 80% din populație din insule este conectată prin tunele suboceanice și poduri care leagă cele trei mari insule de cele trei relativ mari insule din nord-est, în timp ce cele două mari insule din sud sunt legate de zona principală
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
adâncimea maximă de 69 m, fiind, alături de Lacul Victoria, al treilea ca mărime bazin acvatic închis din lume (după Marea Caspică și Lacul Superior). Este alimentat de râurile Amudaria și Sîrdaria. Aralul era renumit în fosta URSS pentru resursele sale piscicole și pentru stațiunile de pe coasta sa de sud (în special Muinak și Kazahdaria). Apa sa de un albastru intens era foarte limpede (fundul Aralului putea fi văzut în zile însorite până la adâncimea de 25 m) și atingea în iulie temperatura
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
indice era de 0,99%, zece ani mai tîrziu era deja de 1,12%, în 1975 era de 1,34%, iar în 1983 de 2,03%. În vara anului 1983, pentru ultima dată, au ieșit în largul Aralului navele flotei piscicole sovietice, și tot atunci a fost ultimul sezon turistic în stațiunile de pe coasta de sud. În 1987 Aralul s-a separat în două bazine independente - Aralul Mare și Aralul Mic (ultimul având în 2006 suprafața de 3,3 mii kmp
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
atenuează influența lor negativă, făcând ca iernile să fie moderate , fără geruri puternice. Rețeaua hidrografică este în cea mai mare parte antropică, fiind reprezentată printr-o serie de canale create pentru eliminarea excesului de apă din teritoriu, pentru alimentarea crescătoriilor piscicole și pentru irigarea ternurilor agricole. Principalul curs natural de apă este Râul Gepiu (pe hărțile vechi Nyarer sau valea Iandi), un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate pe direcția
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă în primul rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
un potențial agricol scăzut (sub 3, 5%pH). În anul 1905, la Cefa s-a amenajat prima crescătorie sistematică de crap de pe teritoriul României. În urma extinderii lacurilor între satele Cefa și Ateaș, se întind astăzi peste 693 ha de amenajări piscicole din care 640 ha luciu de apă. Din analiza factorilor de mediu rezultă că teritoriul de astăzi al localității Cefa a constituit întotdeauna un cadru deosebit de favorabil vieții și activității oamenilor. Relieful neted dar ușor fragmentat și împădurit, zăvoaiele și
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
suprafața agricolă, care poate fi exploatată prin închirieri sau concesionări. Alte resurse locale pot fi considerate resursele bugetare ale localității și nu în ultimul rând resursele mediului de afaceri. Ca resurse, mai amintim cele 2 lacuri de acumulare cu fondul piscicol, râul care străbate localitatea, precum și apa termală. Această resursă prețioasă ar putea fi folosită în cadrul unui complex balneoturistic, pentru încălzirea locuințelor și a serelor de legume, după modelul altor localități din acest județ.
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]