9,079 matches
-
este situat la aproximativ 30 de km NE de Făget și aparține de comuna Pietroasa, pe cursul râului Bega, în vecinătatea județului Hunedoara. După tradiție satul a fost situat în locul numit în prezent Trifești, locuitorii trăind în ținuturi muntoase cu poieni întinse, de unde și numele de Poieni, dat ulterior. Locuitorii se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și în special cu exploatarea lemnului. Biserica a fost construită în 1759, din lemn, pictată în 1812, iar tradiția spune că a existat o altă
Biserica de lemn din Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/316846_a_318175]
-
km NE de Făget și aparține de comuna Pietroasa, pe cursul râului Bega, în vecinătatea județului Hunedoara. După tradiție satul a fost situat în locul numit în prezent Trifești, locuitorii trăind în ținuturi muntoase cu poieni întinse, de unde și numele de Poieni, dat ulterior. Locuitorii se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și în special cu exploatarea lemnului. Biserica a fost construită în 1759, din lemn, pictată în 1812, iar tradiția spune că a existat o altă biserică pe dealul din vecinătatea satului
Biserica de lemn din Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/316846_a_318175]
-
elemente de imagine preromantică sau romantic lirică. Tendința sa spre romantism transpare într-un mod evident în peșterile, cascadele, stâncile, lacurile și pădurile pe care Mișu Popp și le-a imagineat. Există bineînțeles și lucrări cu teme realiste cum sunt: "Poiana Brașovului într-o zi de sărbătoare a junilor, Lacul Sfânta Ana" și altele. Deși valoarea artistică a lucrărilor a fost depreciată de către unele insuficiențe tehnice, trebuie luată în considerare truda pictorului de a conferi o imagine veridică naturii sale. Familia
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
com. Verești, jud. Suceava), Hreațca (sat dispărut, com. Bosanci, jud. Suceava), Podul de Piatră pe Șomuzul Mare (poate Mihăiești, com. Horodniceni, jud. Suceava), Greci de lângă târgul Siret (sat dispărut), Vereșcecani (Vercicani, com. Liteni, jud. Suceava), Ungureni (sat dispărut, lângă Vereșcecani), Poiana Vlădica (mai jos de Iași, loc în care Alexandru cel Bun împreună cu boierii săi și cu poporul l-au întâmpinat pe Sfântul Ioan cel Nou) etc. Mitropolia stăpânea prisăci, stupi, mori, heleștee, vii, boi, cai, imașuri și fânețe, pescari, vecini
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
500 m.p. a cimitirului a fost desenat un contur al țării. În exteriorul conturului au fost plantați puieți (în principal conifere). Prin creștere jnepenii, jepii, brazii și molizii vor deveni un amfiteatru vegetal, în interiorul căruia ""țara"" va ramâne ca o poiana. Ideea este că, în felul acesta, patria își tine martirii în brațe și îi plânge prin generatiile repetate ale vegetatiei. De pe o belvedere care va fi amplasată pe un loc înălțat, tocmai pe malul Tisei (care este frontiera actuală cu
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
existența cântând în diverse grupuri și orchestre ( "Meridian, Prefix 924, Radu Ghizeșan Quintet, Silex, Trio ..."). E invitat să cânte în multe restaurante în diferite orașe din România printre care: Deta, Piatra Neamț, Orșova, Turnu Severin, Târgu Jiu, Albă Iulia, Făgăraș, Tulcea, Poiana Brașovului, București, Constantă și tot litoralul, Deva, Sighetul Marmației, Mediaș, Petroșani, Ploiești. În Sighetul Marmației o întâlnește pe Maria Zambo, cu care se va căsători în 1965 și vor avea doi copii, Natalia și Andrei. E invitat să cânte în afara
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
de-a lungul principalelor căi de comunicație, populația înregistrează o densitate mai mare. Demografic zona prezintă mai ales în satele izolate o tendință de îmbătrânire a populației, accentuată de migrația tineretului. În limitele acestei zone sunt cuprinse 9 comune: Coșna, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor, Șaru Dornei, Panaci, Dorna Arini, Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni, cu 49 de sate și o singură așezare urbană reprezentată de Vatra Dornei, localități care din punct de vedere administrativ fac parte din Județul Suceava și formează Bazinul Dornelor
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
și prelucrare primară a lemnului. Activitatea zootehnica locală se desfășoară cu eficientă redusă. Apele minerale carbogazoase reprezintă o resursă importantă locală. Acestea sunt valorificate atât în mod curativ prin turismul balnear în stațiunea Vatra Dornei cât și prin îmbuteliere la Poiana Negrii, Dorna Candrenilor și Panaci. Se mai adăugau în trecut exploatarea turbei pentru necesități industriale și terapeutice precum și exploatarea cărbunilor și a sulfului (Călimani). Activitățile miniere actual sunt sistate. Este o depresiune montană relativ restrânsă ce beneficiază la modul general
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
de uz curent, insă serviciile bancare și de sănătate sunt puțin reprezentate în raport cu zona Vatra Dornei. Sub raportul unităților de cazare, în zonele rurale cel mai bine sunt reprezentate în sens descrescător zonele Dorna-Arini, Șaru Dornei Panaci, Dorna Candrenilor și Poiana Stampei. Oriunde vei merge pe aliniamentul sudic la Podu Coșnei, Poiana Negrii, Dorna Candrenilor, Șaru Dornei, întâlnești izvoare minerale. Spre vest ori spre sud, se află în multe locuri depozite de turba numite și "tinoave” ce constituie unul din aspectele
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
reprezentate în raport cu zona Vatra Dornei. Sub raportul unităților de cazare, în zonele rurale cel mai bine sunt reprezentate în sens descrescător zonele Dorna-Arini, Șaru Dornei Panaci, Dorna Candrenilor și Poiana Stampei. Oriunde vei merge pe aliniamentul sudic la Podu Coșnei, Poiana Negrii, Dorna Candrenilor, Șaru Dornei, întâlnești izvoare minerale. Spre vest ori spre sud, se află în multe locuri depozite de turba numite și "tinoave” ce constituie unul din aspectele specifice ale acestui loc. În unele turbării s-au păstrat relicte
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
întinde pe o suprafață de 25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Zona Cheile Tătarului (cunoscută și sub denumirea de "Pietrele Tătarcii") reprezintă o arie naturală cu un relief diversificat alcătuit din stâncării, abrupturi și poiene; ce conferă locului un pitoresc aparte. Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase (întreruptă pe alocuri de formațiuni erozionale) în amestec cu molid ("Picea abies"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: colțișor
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
sa se număra violonistul Ionel Budișteanu, pianistul Grigore Dinicu (fiul violonistului Grigoraș Dinicu) și țambalistul Mitică Ciuciu. Soliștii vocali ai grupului erau Alexandru Grozuță, Ion Luican, Liana Mihăilescu, Lili Stănculescu, Eugenia Frunză etc. În 1935, când avea angajament la restaurantul „Poiana Carpaților”, postul național de Radio transmitea în direct „concertul nocturn” din cadrul acestui stabiliment, odată pe săptămână. În această perioadă începe să cânte piese scrise de Ion Vasilescu sau Elly Roman, dar și de Ciprian Porumbescu sau Tiberiu Brediceanu. În anul
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. reprezintă zona montană dintre "„Vârful Calu”" (1.540 m.) și "„Piatra lui Orban”" (1.435 m.), areal cu un relief (din punct de vedere geomorfologic extrem de variat) alcătuit din văii, doline, abrupturi stâncoase; poiene, păduri, pășuni și pajiști; ce adăpostește o gamă diversă de floră specifică Orientalilor și faună constituită din specii protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre
Valea Repedea () [Corola-website/Science/325378_a_326707]
-
o suprafață de 10 ha. Aceasta reprezintă o zonă cu emanații puternice de gaze mofetice, degajate la suprafață ca urmare a unor activități vulcanice; acoperită cu vegetație lemnoasă, alcătuită în mare parte de specii de conifere (brad, molid, pin) și poieni cu vegetație floristică și o faună specifică locului.
Rezervația geologică de la Sâncrăieni () [Corola-website/Science/325464_a_326793]
-
2.382,80 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Domogled - Valea Cernei. Aria protejată (suprapusă sitului de importanță comunitară - "Domogled-Valea Cernei") reprezintă un relief diversificat (doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, văii, peșteri, avene, abrupturi stâncoase, grohotișuri, pereți calcaroși, chei, canioane), poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
în Parcul Natural Bucegi și se întinde pe o suprafață de 3.478 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală cu un relief bine diversificat (stâncării, crește, vai glaciare, lapiezuri, doline, circuri glaciare, abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, peșteri); păduri, poiene, pajiști și pășuni. Acesta lanțului muntos al Carpaților Meridionali și în special al Munților Bucegi. Rezervatia dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar (păduride conifere, păduri dacice de fag, păduri în amestec, pajiști montane, pajiști calcifile
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
cartuș deasupra blazonului porții masive de la intrarea în parc. Moșia Deleni a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
vedere istoric. Hotărniciile din 1744, 1768, 1783 ne dau denumirile vechi ale acestor țarini, păstrate până astăzi: Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul actual al acestui sat: La Fântână Putreda, Poiana Grozăi, Poiana Trifului (numită în 1768 - „Unghiul lui Trif”), dar toate ne ajută să stabilim întinderea de altă dată a moșiei. În locul bisericii de lemn (Biserică de lemn din Putna), Ștefan cel Mare a construit între anii 1500 și 1502
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș, În Porcovăț, Zneamăn, Gârla Fântâniței). Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul actual al acestui sat: La Fântână Putreda, Poiana Grozăi, Poiana Trifului (numită în 1768 - „Unghiul lui Trif”), dar toate ne ajută să stabilim întinderea de altă dată a moșiei. În locul bisericii de lemn (Biserică de lemn din Putna), Ștefan cel Mare a construit între anii 1500 și 1502 o biserică
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
îi propune prințului Mavrocosti să vândă pădurea Borzei de lângă Necșeni, "„acea rezervă a pădurilor vasluiene (...) cu desimile ei înfricoșate, cu râpile țesute de spinării și străpunse numai de dihănii prin tuneluri șerpuite; cu meandrele pârâului Borzei, cu tăurile mistreților, cu poienile căprioarelor, cu refugiile celor din urmă castori și a celor din urmă ierunci și cucoși sălbatici”". Propunerea nu are la bază doar prietenia, ci vine mai ales din convingerea că din lemnul Borzei "„se pot scoate multe milioane”". Sosit la
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
dezastruos, iar inginerul Bernard decide să renunțe la contract. Prințesa Kivi acceptă pentru prima dată avansurile lui Sofronie Leca, luând în calcul ideea unei mezalianțe. Acțiunea se termină în Noaptea de Sânziene, când Peceneaga se află iarăși de veghe în poiană și constată că lumea uitase semnele, iar animalele nu se mai adună în sobor ca până atunci. Romanul "" este împărțit în 12 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Criticul Mihai Ungheanu presupune că Mihail Sadoveanu s-ar fi
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
considerată a fi un astfel de loc mitic. Pădurarul Neculai Peceneaga, care-i este paznic și ocrotitor, afirmă că "„asta-i pădure apărată de Dumnezeu (...). Dacă n-ar fi apărată, n-ar fi stat până acuma în picioare.”". Într-o poiană din codru, numită La Paraclis, se adună în noaptea de Sânziene soborul animalelor și stau la sfat, grăind întocmai cum grăiesc oamenii, potrivit unei credințe străvechi a poporului român. "„În noaptea aceea a Sfântului Ion de vară, se schimbă crângul
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
a fost aici mai puternică, larg răspândită în această zonă fiind utilizarea foiței de argint sau de aur. Însă procesul de oxidare îi degradează efectul cromatic unitar, acesta fiind dominat în final de verdele acid. Mărginimea Sibiului: Săliște, Vale și Poiana - sate din jurul Sibiului, au dat importanți pictori de icoane. Printre cei mai pricepuți se numără Ion Morar (1815-1890): lucrarea sa „Cina cea de Taină” conservată la Sibiel reflectă o puternică influență barocă. Fiicele sale Emilia (1861-1931) și Elisabeta (1866-1939) i-
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
presa locală. A îndeplinit funcția de primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul "Mihail Sadoveanu" și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a inițiat Tabăra de sculptură în piatră "Poiana cu Schit", interzisă de autoritățile comuniste în 1988, pentru că "eram prea mulți oameni acolo în pădure, de capul nostru, fără radio, fără televizor, si se bănuia că o s-o luăm razna"... În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatră
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]