9,011 matches
-
este realizat din bronz de sculptorul Wladimir Hegel (între anii 1899-1901) și a fost dezvelit la 13 septembrie 1901 pe Dealul Spirii, în fața Arsenalului Armatei, fiind închinat eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite să înăbușe Revoluția de la 1848. La ceremonia de inaugurare au participat și 17 eroi care se mai aflau în viață. Lucrarea a fost plătită prin subscripție deschisă, gestionată de o comisie, al cărei președinte
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
fixată o placă de bronz cu inscripția: ""Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, MDCCCL (1900)"". Pe latura opusă este fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa"". Monumentul Eroilor Pompieri fusese înscris la poziția 135 pe lista monumentelor de
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa"". Monumentul Eroilor Pompieri fusese înscris la poziția 135 pe lista monumentelor de artă din HCM 1860A/1955. Ca urmare a construirii Casei Poporului - în prezent, Palatul Parlamentului - monumentul a fost dezafectat în 1984. Mai târziu, a fost mutat la intersecția Căii 13 Septembrie
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
Str. Izvor, și a fost redezvelit în data 13 Septembrie 1990 în fața Hotelului JW Marriott, unde se găsește și la ora actuală. În prezent, este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2269, , sub denumirea "Monumentul pompierilor din Dealul Spirii". La 13 septembrie 1848 trupele otomane ce intrau în București pentru a calma situația explozivă provocată de revoluție sunt întâmpinate de compania de pompieri, cu un efectiv de 166 pompieri, aflată sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu. Turcii
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2269, , sub denumirea "Monumentul pompierilor din Dealul Spirii". La 13 septembrie 1848 trupele otomane ce intrau în București pentru a calma situația explozivă provocată de revoluție sunt întâmpinate de compania de pompieri, cu un efectiv de 166 pompieri, aflată sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu. Turcii, având un efectiv de aproximativ 5000 de ostași, conduși de Kerim Pașa, veneau dinspre Cotroceni și coborau către cazarma din dealul Spirii, pentru a campa acolo. În
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
la nr. crt. 2269, , sub denumirea "Monumentul pompierilor din Dealul Spirii". La 13 septembrie 1848 trupele otomane ce intrau în București pentru a calma situația explozivă provocată de revoluție sunt întâmpinate de compania de pompieri, cu un efectiv de 166 pompieri, aflată sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu. Turcii, având un efectiv de aproximativ 5000 de ostași, conduși de Kerim Pașa, veneau dinspre Cotroceni și coborau către cazarma din dealul Spirii, pentru a campa acolo. În același timp compania de pompieri urca
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
166 pompieri, aflată sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu. Turcii, având un efectiv de aproximativ 5000 de ostași, conduși de Kerim Pașa, veneau dinspre Cotroceni și coborau către cazarma din dealul Spirii, pentru a campa acolo. În același timp compania de pompieri urca pe lângă Mănăstirea Mihai Vodă. În urma unor divergențe și neînțelegeri între soldații români din cazarmă ce trebuiau să deschidă turcilor porțile și turcii obosiți la care s-a adăugat tensiunea provocată de apariția companiei de pompieri s-a produs o
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
același timp compania de pompieri urca pe lângă Mănăstirea Mihai Vodă. În urma unor divergențe și neînțelegeri între soldații români din cazarmă ce trebuiau să deschidă turcilor porțile și turcii obosiți la care s-a adăugat tensiunea provocată de apariția companiei de pompieri s-a produs o încăierare ce a degenerat într-o bătălie în toată regula cu mulți morți și răniți. Această bătălie a fost ultima dintre turci și români dusă pe teritoriul românesc. Luptând vitejește, pompierii până la urmă au trebuit să
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
provocată de apariția companiei de pompieri s-a produs o încăierare ce a degenerat într-o bătălie în toată regula cu mulți morți și răniți. Această bătălie a fost ultima dintre turci și români dusă pe teritoriul românesc. Luptând vitejește, pompierii până la urmă au trebuit să se retragă și unii chiar reușind să treacă prin rândurile otomane au ajuns la cazarmă. Rezistența fiind acerbă și văzând că soldații români luptă în disperare de cauză fiind înconjurați de numeroasa armată otomană, Kerim
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
de cauză fiind înconjurați de numeroasa armată otomană, Kerim Pașa a cerut oprirea ostilităților, sub pretextul clemenței ostașilor, dar odată cu depunerea armelor, mulți dintre aceștia au fost secerați sub focul inamic. Atunci au căzut la datorie aproape jumătate din efectivele pompierilor, Dealul Spirii devenind, prin această tragică faptă de arme, un simbol al jertfei și iubirii de țară. A doua zi, pe 14 septembrie, Capitala era din nou sub ocupație otomană. În amintirea acestei confruntări, data de 13 septembrie a devenit
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
prin această tragică faptă de arme, un simbol al jertfei și iubirii de țară. A doua zi, pe 14 septembrie, Capitala era din nou sub ocupație otomană. În amintirea acestei confruntări, data de 13 septembrie a devenit din 1953 ziua pompierilor din România. Dealul Spirii și Cazarma Arsenal au fost rase de pe fața Capitalei când s-a construit Casa Poporului, astfel că locul bătăliei nu mai poate fi vizitat astăzi. Eroii pompieri căzuți în luptele cu turcii de la 13 septembrie 1848
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
data de 13 septembrie a devenit din 1953 ziua pompierilor din România. Dealul Spirii și Cazarma Arsenal au fost rase de pe fața Capitalei când s-a construit Casa Poporului, astfel că locul bătăliei nu mai poate fi vizitat astăzi. Eroii pompieri căzuți în luptele cu turcii de la 13 septembrie 1848 de pe Dealul Spirei și de la bariera de pe Podul de Pământ (Calea Plevnei) au fost înmormântați într-o groapă comună cu toate onorurile. Este vorba de doi ofițeri (lt. Nicolae Dănescu și slt.
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
de la 13 septembrie 1848 de pe Dealul Spirei și de la bariera de pe Podul de Pământ (Calea Plevnei) au fost înmormântați într-o groapă comună cu toate onorurile. Este vorba de doi ofițeri (lt. Nicolae Dănescu și slt. Stărostescu) împreună cu 47 de soldați pompieri. La 13 septembrie 1998, la aniversarea a 150 de ani de la jertfa acestora, în curtea bisericii Sf. Gheorghe-Plevna a fost sfințit un monument funerar din marmură.
Monumentul Eroilor Pompieri din București () [Corola-website/Science/321834_a_323163]
-
în perioada 1850-53, cu patriotul și inventatorul italian Antonio Meucci, într-o casă gotică, astăzi monument istoric, pe Staten Island, New York City, înainte de a pleca spre Italia în 1853. La New York, în perioada dinaintea Războiului Civil American, companiile rivale de pompieri voluntari erau eroii muncitori ai orașului. Curajul lor, spiritul lor civic și camaraderia de care făceau dovadă i-au inspirat pe admiratorii lor fanatici din întreg New Yorkul, denumiți "Buffs". Companiile de pompieri voluntari aveau uniforme cu un grad variat
Cămășile Roșii () [Corola-website/Science/322000_a_323329]
-
dinaintea Războiului Civil American, companiile rivale de pompieri voluntari erau eroii muncitori ai orașului. Curajul lor, spiritul lor civic și camaraderia de care făceau dovadă i-au inspirat pe admiratorii lor fanatici din întreg New Yorkul, denumiți "Buffs". Companiile de pompieri voluntari aveau uniforme cu un grad variat de detaliu și completitudine, dar toți purtau cămăși de flanel roșii. Când s-a întors în Italia după perioada petrecută în New York, cămășile roșii și-au făcut prima dată apariția printre susținătorii lui
Cămășile Roșii () [Corola-website/Science/322000_a_323329]
-
este localizată în municipiul Brașov, România, între străzile "Cerbului" și "Poarta Șchei". Existența ei este atestată în documentele din secolul al XVII-lea ca un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor. Lățimea Străzii Sforii variază între 1,11 și 1,35 m, ceea ce îi conferă titlul de cea mai îngustă stradă a orașului Brașov. , cu o lungime de 80 metri, reflectă tendințele de urbanizare a Brașovului medieval. Strada Sforii este cea
Strada Sforii () [Corola-website/Science/322430_a_323759]
-
din cărămidă și piatră, fără etaj, situată lângă Biserica Sfântul Dumitru și ruinele Curții Domnești. După unele adaptări și modificări executate în 1844 sub conducerea inginerului ținutal Ioanelli, clădirea este ocupată de oficiile primăriei. În anexele sale se păstrau materialele pompierilor. De asemenea, imobilul servea ca locuință pentru slujbașii primăriei și, uneori, chiar pentru primar. În 1859, în scopul adăpostirii noului gimnaziu ce urma să se înființeze la Suceava, clădirea este refăcută după planurile și sub conducerea inginerului Münnich. Între 1860
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
lângă Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk. În acest edificiu, pe lângă primărie, erau găzduite poliția orașului, casa de economii și muzeul de istorie, iar în perioada interbelică și Societatea „Ciprian Porumbescu”. De asemenea, edificiul administrativ al orașului era folosit și de pompieri, care au amenajat în turnul central o cameră de observare a incendiilor. În curte se aflau un grajd și remiza de trăsuri a primăriei. După instaurarea regimului comunist în România, în clădirea primăriei sunt instalate Consiliul Popular Județean Suceava, Comitetul
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Nikita Hrușciov, în 1957. Basaev, un avid jucător de fotbal, a absolvit școala din Dișne-Vedeno în 1982, la vârsta de 17 ani, și a petrecut următorii doi ani efectuându-și serviciul militar obligatoriu în armata sovietică, la o unitate de pompieri (cecenii erau în general ținuți departe de unitățile de luptă). În următorii patru ani a lucrat la ferma de stat „Aksaiski” din Volgograd, regiune din sudul Rusiei, apoi s-a mutat la Moscova. Basaev a încercat să se înscrie la
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
care a ocupat-o vreme de zece ani. În 1840 a luat în arendă moșii ale familiei boierești Manu.. După 1850, Bally a participat la mai multe inițiative de modernizare a capitalei, între care înființarea unei unități bine echipate de pompieri și pavarea principalelor străzi ale orașului A fost activ și în domeniul promovării culturii, finanțând, de pildă, spectacolele unui ansamblu teatral italian la București. În anul 1848 Davicion Bally s-a înrolat în sprijinul mișcării revoluționare românești, asemănător cu alți
Davicion Bally () [Corola-website/Science/324972_a_326301]
-
de oficialii maghiari Sándorháza; - 1843 - trăiau în satul Șandra 1231 de germani, 16 sârbi și români; - 1843 - a luat ființă satul Uihei prin colonizarea a 140 de familii germane provenite din localități învecinate Șandrei; - 1929 - se înființează brigada voluntară de pompieri; - 1945 - sunt deportați 174 de etnici germani din Șandra în Uniunea Sovietică, iar 48 de persoane sunt deportate în Bărăgan; - 2002 - comuna Șandra avea un număr de 2808 locuitori; - 2004 - comuna Șandra a fost reînființată prin desprinderea de comuna Biled
Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/324506_a_325835]
-
echipament. În anul 1917 este realizată versiunea DM40 care care putea fi utilizat până la adâncimea maximă de 40 metri. În timpul primului război mondial, Hermann Stelzner lucrează activ la conceperea de noi măști de gaze, aparate de respirat pentru mineri și pompieri, precum și diverse echipamente de scufundare cum ar fi o cameră de tratament mobilă și un clopot de scufundare. Datorită cunoștințelor sale de fiziologia respirației, Stelzner realizează un aparat recirculator cu aer pentru altitudini mari, folosit de Auguste Piccard care a
Hermann Stelzner () [Corola-website/Science/327512_a_328841]
-
Smyrna, au văzut la rândul lor turcii punând foc clădirilor. Când Joubert i-a întrebat pe soldați de ce fac așa ceva, „Ei au răspuns impasibil că au ordine să arunce în aer și să incendieze toate cazele din zonă”. Brigada de pompieri a orașului s-a străduit să stingă focurile, dar pe 13 septembrie erau așa de multe focare de incendiu încât a fost copleșită. Doi dintre pompierii acestei brigăzi, Tchorbadjis și Emmanuel Katsaros, au depus mai apoi mărturie la tribunal, afirmând
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
ordine să arunce în aer și să incendieze toate cazele din zonă”. Brigada de pompieri a orașului s-a străduit să stingă focurile, dar pe 13 septembrie erau așa de multe focare de incendiu încât a fost copleșită. Doi dintre pompierii acestei brigăzi, Tchorbadjis și Emmanuel Katsaros, au depus mai apoi mărturie la tribunal, afirmând că au văzut cu ochii lor cum soldații turci au pus foc clădirilor. Când Katsaros a încercat să intervină, unul dintre acești soldați i-ar fi
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
investigație oficială iese din discuție pentru o asemenea chestiune. Coprespondenții de presă de diferite naționalități prezenți în İzmir fac deja această treabă. Populația creștină este tratată cu grijă, iar refugiații sunt returnați la locațiile lor. Paul Grescovich, comandantul brigăzii de pompieri a Companiei de Asigurări din Smirna, pe care Prentiss îl consideră „un martor de o desăvârșită încredere”, a scris un raport în care îi învinuiește pe greci și armeni, afirmând că „proprii săi pompieri, ca și gărzile turce, au împușcat
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]