8,847 matches
-
timpul, deformarea piciorului îmbracă aspecte monstruoase, facilitate de prăbușirea bolții plantare. S-a observat că oasele cel mai frecvent afectate, în 75% din cazuri sunt cele din treimea medie a piciorului, urmate de cele din regiunea anterioară (18,5%) și posterioară (6,5%) (Jesper). Zonele de presiune crescută reprezintă sediul predilect pentru ulcerele trofice. Se estimează că piciorul Charcot crește de 3,5 ori riscul de apariție al ulcerului neuropat (17). Examenul radiologic osos pune în evidență osteoporoza (îmbrăcând uneori aspect
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
iar într-un interval de 30 minute până la 1 ora are loc expulzia nou născutului( WALTER L. , HULEZ-2007). Modificările morfofuncționale caracteristice acestui stadiu al parturiției constau în: 10 terminarea acomodării fătului prin întinderea membrelor anterioare(prezentarea anterioară) sau a celor posteriore (prezentarea posterioară) ; formarea "conului fetal " în prezentarea anterioară și respectiv în prezentarea posterioară, (fig. 1); accentuarea durerilor determinate de angajarea fătului în conductul pelvin, care exercită compresiuni maxime pe receptorii cervico-uterini. Studiile de specialitate au indicat că mecanismul durerii este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
un interval de 30 minute până la 1 ora are loc expulzia nou născutului( WALTER L. , HULEZ-2007). Modificările morfofuncționale caracteristice acestui stadiu al parturiției constau în: 10 terminarea acomodării fătului prin întinderea membrelor anterioare(prezentarea anterioară) sau a celor posteriore (prezentarea posterioară) ; formarea "conului fetal " în prezentarea anterioară și respectiv în prezentarea posterioară, (fig. 1); accentuarea durerilor determinate de angajarea fătului în conductul pelvin, care exercită compresiuni maxime pe receptorii cervico-uterini. Studiile de specialitate au indicat că mecanismul durerii este un fenomen
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nou născutului( WALTER L. , HULEZ-2007). Modificările morfofuncționale caracteristice acestui stadiu al parturiției constau în: 10 terminarea acomodării fătului prin întinderea membrelor anterioare(prezentarea anterioară) sau a celor posteriore (prezentarea posterioară) ; formarea "conului fetal " în prezentarea anterioară și respectiv în prezentarea posterioară, (fig. 1); accentuarea durerilor determinate de angajarea fătului în conductul pelvin, care exercită compresiuni maxime pe receptorii cervico-uterini. Studiile de specialitate au indicat că mecanismul durerii este un fenomen complex, în care sunt implicate modificări mecanice, hemodinamice, biochimice (eliberare de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
capului pe stern, reținerea capului pe spate, reținerea unui membru (membrelor) prin agățarea chișiței cu prezentarea buletului, -reținerea membrului prin flexarea carpiană și prezentarea genunchiului, -reținerea membrului în totalitate (prezentarea spetei), reținerea membrelor prin încrucișare deasupra capului. Distocii în prezentarea posterioară Sunt cauzate de rețineri ale diferitelor părți ale corpului fetal în prezentarea posterioară: 30 reținerea membrelor (membrului) prin agățarea chișiței, -reținerea membrelor (membrului) prin flexare la nivelul tarsienelor (prezentarea jaretului), reținerea membrelor în totalitate (prezentarea feselor), Distocii în prezentarea transversală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
chișiței cu prezentarea buletului, -reținerea membrului prin flexarea carpiană și prezentarea genunchiului, -reținerea membrului în totalitate (prezentarea spetei), reținerea membrelor prin încrucișare deasupra capului. Distocii în prezentarea posterioară Sunt cauzate de rețineri ale diferitelor părți ale corpului fetal în prezentarea posterioară: 30 reținerea membrelor (membrului) prin agățarea chișiței, -reținerea membrelor (membrului) prin flexare la nivelul tarsienelor (prezentarea jaretului), reținerea membrelor în totalitate (prezentarea feselor), Distocii în prezentarea transversală Distocii în prezentarea anterioară -dorso-lombară, -costo abdominală dreaptă, -costo-abdominală stângă, sterno-abdominală, Distocii în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
reținerea membrelor (membrului) prin agățarea chișiței, -reținerea membrelor (membrului) prin flexare la nivelul tarsienelor (prezentarea jaretului), reținerea membrelor în totalitate (prezentarea feselor), Distocii în prezentarea transversală Distocii în prezentarea anterioară -dorso-lombară, -costo abdominală dreaptă, -costo-abdominală stângă, sterno-abdominală, Distocii în prezentarea posterioară cefalo-sacrală, -cefalo-iliacă dreaptă, -cefalo iliacă stângă, -cefalo-pubiană, Distocii cauzate de diverse poziții anormale -lombo iliacă dreaptă, -lombo-iliacă stângă, -lombo suscotiloidiană dreaptă, -lombo suscotiloidiană stângă, -lombo-pubiană Alte distocii Distocii prin fătări gemelare Distocii prin diverse monstruozități: monștrii unitari( simpli) -schistosoma reflexum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
semne: lichidele fetale sunt scurse, eforturile de expulzare sunt slabe, nu apar părți ale corpului fetal; -la explorația vaginală, corpul fetal este palpat la deschiderea conductului pelvin în așezare transversală . remedierea: respingere și rotirea corpului fetal în așezare longitudinală, prezentare posterioară , tracțiunea fătului în conductul pelvi 2.1.5. Diagnosticul și remedierea distociilor Diagnosticul se stabilește pe baza datelor de anamneză, inspectie, palpație și examen intern vaginal. Este foarte important ca diagnosticarea distociei să fie precoce și să fie efectuată de către
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Legătura directă și de importanță deosebită pentru funcția sexuală o are cu hipofiza, într-un sistem de coordonare neuroendocrină, (WAGNER W. 1974, YADAV M. 1988). Prin numeroase filete nervoase provenite din nucleii supraoptici și paraventriculari, hipotalamusul face legatura cu lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza), constituind conexiunea neurohipofizară, prin care se transmite hormonul ocitocic și vasopresina de la hipotalamus, care se acumulează apoi în neurohipofiză (BOITOR , I., 1979, BOITOR, I., 1984, GARY, B., HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, ELDON, J., 1991). Hipotalamusul este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de stimulare foliculară; LH - hormonul de luteinizare. Ocitocina este un hormon peptidic sintetizat în pericarionii nucleilor hipotalamici (supraoptic și paraventricular). Fiind cuplată cu neurofizina, proteină specifică, ocitocina este transportată dea lungul axonilor prin conexiunea neurohipofizară și este depozitată în lobul posterior al hipofizei (neurohipofiză), iar de aici este eliberată în circulație. Ocitocina este preluată de uter, glanda mamară, urină și mușchii scheletului. Timpul de înjumătățire în sânge este de 2-4 minute. În uterul animalelor există substanțe de tip chemotripsină, tripsină și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nervul pelvin. În timpul dilatării căilor genitale sau prin acțiuni mecanice apar și contracții uterine și lactoree. Hipofiza este organul neuroglandular situat la fața ventrală a creierului intermediar (diencefalului), rezultat din unirea anatomică a celor două părți: hipofiza anterioară (adenohipofiza) hipofiza posterioară (neurohipofiza) Dintre hormoni hipofizei, cu importanță majoră pentru activitatea de reproducție a femelelor sunt gonadotropinele (FSH și LH) și prolactina (LTH). În mod indirect activitatea de reproducție este influențată de hormonul tireotrop (TTH) și hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Activitatea hipofizei depinde
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tehnologice. Simptomele apar la 5-6 zile după parturiție, cu modificări locale (secreții brunroșietice, muco purulente) și generale (hipertermie, scăderea apetitului, hipogalaxie. La inspecție se constată secreții genitale caracteristice endometritei la nivelul organelor genitale externe, a cozii, uneori la nivelul trenului posterior, care se scurg pe așternut, mai evidente când femela este în poziție culcată, (fig. 58). Prin examen transrectal se evidențiază uterul mărit în volum, asimetric, cu pereții îngroșati, hipokinetici, fluctuant și sensibil la palpare. Tratamentul curativ Tratamentul local constă în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fătarea vacilor de către o persoană competentă pentru a rezolva în mod corect eventualele distocii. Se va evita intervențiile prea timpurii și dacă nu sunt necesare, deoarece pot produce probleme inflamatorii sau traumatisme inutile. Se va face toaleta parturientei, a trenului posterior și organelor genitale externe înainte de parturiție, lăsând ca acest proces să aibă loc în mod fiziologic, după asigurarea faptului că nu sunt probleme de rețineri ale fătului sau de altă natură. Dacă pungile fetale se rup și lichidele fetale se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
respirației se determina prin așezarea unei oglinzi în fața narinelor sau a orificiului bucal și evaluarea apariției la animalele în viață, nu la cele moarte, a vaporilor. Imobilitatea și pierderea tonusului muscular se apreciază prin ridicarea laterală a unuia dintre membrele posterioare, în general cel de pe partea opusă celei pe care stă cadavrul și apoi lăsarea să cadă. Lipsa de rezistență sau de contracții minime ale grupelor musculare ale piciorului respectiv denotă pierderea tonusului muscular. IOAN PAUL32 Toate aceste semne pot orienta
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
20-24 ore. Instalarea rigidității se face în ordine anteroposterioara, după Legea lui Nysten, fiind afectați inițial mușchii capului (pterigoidienii, maseterii, mușchii linguali și laringieniă apoi musculatură cervicala, a trenului anterior, a toracelui și a abdomenului și în final, musculatură trenului posterior. La animalele moarte prin spânzurare, rigiditatea se instalează începând cu partea proximală a corpului (Jivănescu I și Paul W., 1973Ă (vezi Tabelul 1.3.A IOAN PAUL34 Tabelul 1.3. Dinamică evoluției în ore a rigidității cadaverice la animale la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Marele alb și Landrace și câinii din rașele Malteza și Pechineză. Hipostaza poate fi observată după încetarea funcțiilor marilor organe, în general la 1-2 ore după instalarea morții biologice și este maximă după 10-12 ore. La animalele suspendate de membrele posterioare, hipostaza apare la 15 minute până la 4-6 ore, iar la cele suspendate de cap, în 10 minute (Mihăilescu M., 1942Ă. Am menționat anterior că ea poate fi observată și în cursul agoniilor prelungitehipostază agonica. După Pellegrini N. (1987Ă petele hipostatice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita (buzea, gingivita; palatinită, gnatită (mucoasa bucceloră, glosita (limbăă, tonsilita sau amigdalita, angina (inelul limfoid bucofaringeal posterioră, pulpita dentară, parodontita, maxilita, periodontita, periostita alveolara dar și pioree alveolara, faringita, esofagită, ingluvită (gușăă, proventriculită și ventritriculită (la păsăria; ruminita*, reticulita, omazită, gastrita, jejunita, ileita, gastroenterita, duodenita, jejunita, ileonită, tiflita, colita, tiflo-colită, NU enterocolita, rectita, proctita, sialoadenită și sialodochită
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
nervul cohlear, căi auditive centrale). Pot fi diferențiate 5 tipuri de unde, fiecare specifică segmentului afectat din calea neuronală auditivă. În afara scopului diagnostic, PEATC sunt folosite în monitorizarea intraoperatorie pentru tumori de nerv acustic sau în alte intervenții operatorii din fosa posterioară cu implicarea trunchiului cerebral. Limitările acestei metode sunt reprezentate de influența drogurilor anestezice cât și de imposibilitatea obținerii PEATC în cazul hipoacuziei severe preoperatorii [3,9]. POTENȚIALELE EVOCATE VIZUALE (PEV) PEV sunt obținute prin stimulare vizuală și înregistrate la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
paraspinalele vor fi normale în 50% din cazuri [10-12]. 66 RADICULOPATIA LOMBARĂ PRIN HERNIA DISCALĂ Studiile de conducere nervoasă și electromiografia ajută la diagnosticul și la identificarea rădăcinii afectate. Denervarea mușchilor paraspinali implică o leziune situată proximal față de originea ramurii posterioare. Dar absența denervării la nivelul acestor mușchi nu exclude posibilitatea unei compresiuni radiculare. Evaluarea radiculopatiei trebuie să includă studii de conducere nervoasă pentru a exclude o neuropatie. Pentru diferențierea afectării radiculare L5 de S1 este folosită studierea reflexului H (reflexul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
la diferite tratamente. Tipic, semnele decelate prin SPECT în traumatismele cerebrale cuprind: focare de activitate redusă, frecvent cu dispoziție diagonală (de exemplu: scăderea activității în lobul prefrontal anterior stâng și în lobul occipital drept sau în lobii temporali anterior și posterior) și în unele cazuri marcată hiperactivitate a ariilor situate în jurul leziunii. În multe cazuri după un traumatism cerebral se constată creșterea activității centrului „off” din girusul cingulat. Documentarea leziunilor posttraumatice are numeroase aplicații practice: pentru copii și tinerii care au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
mai evident la nivelul substanței cenușii. Investigația CT evidențiază dispariția diferențierii între substanța albă și cenușie, diminuarea sau dispariția șanțurilor intergirale și a cisternelor bazale, ventriculi comprimați. În evaluarea cisternelor perimezencefalice se urmăresc cele trei brațe (două laterale și unul posterior) ce se formează în regiunea perimezencefalică (fig. 3.30): - deschise când hipodensitățile perimezencefalice sunt prezente la nivelul celor trei brațe; - parțial închise când una sau două brațe sunt obliterate; - complet închise când cele trei brațe nu sunt vizibile. Examenul RMN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
se vizualizează deplasarea medială a uncusului și girusului parahipocampic, reducerea sau obliterarea cisternei supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat de către lobul temporal herniat, în acest caz pot să apară „hemoragiile lui Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
angiografia cerebrală prin CT multislice pune în evidență toate tipurile de anevrisme datorită posibilităților de reconstrucție 3D, de vizualizare a coletului anevrismului, detalii anatomice obținute prin rotația imaginilor. Angiografia CT este suficientă pentru a exclude prezența unui anevrism în circulația posterioară, dar angiografia digitală poate să pună în evidență mici malformații arterio-venoase [1]. Angiografia RMN cu substanță de contrast, pe aparatele performante poate să pună în evidență aceleași elemente, dar cu o durată de scanare mult mai mare. În aproximativ 20
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
elastice interne din peretele arterial. Sunt ectazii vasculare rotunde sau lobulate cu originea la nivelul poligonului Willis sau la bifurcația MCA [2]. Localizarea este preponderentă la nivelul poligonului Willis (90-95%) din care 90% în circulația anterioară și 10% în circulația posterioară. 5% sunt localizate distal de poligonul Willis (traumatice, micotice) [2]. Cel mai frecvent sunt cu origine la bifurcația vasculară însă pot proveni și din peretele lateral al vasului. Din punct de vedere a mărimii se clasifică în: anevrisme mici (2-3
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cerebrale apar la copii sub 2 ani [1]. La nou-născuți, tumorile cerebrale sunt neobișnuite, reprezintă tumori congenitale și sunt diferite histologic și topografic în comparație cu cele care apar la copii și adolescenți. Ele se dezvoltă mai frecvent supratentorial decât în fosa posterioară, cele mai frecvente fiind teratoamele, tumorile embrionare și glioblastomul multiform congenital. La copiii între 2 și 10 ani, tumorile primare sunt în general benigne comparativ cu cele întâlnite la nou-născuți. 70% dintre acestea se dezvoltă infratentorial. 30% din tumorile de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]